Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Spitalul Sf. Mungo

1 2 Next »

/ Das Parfume

Era bine de stiut ca se putea baza pe domnisoara asta dulce in caz de boala, si cum imunitatea lui scazuse considerabil in ultima vreme avea sa o inhate foarte usor, dupa care va sta o saptamina in pat sau poate mai mult, iar in acelas timp ea o sa aiba grija de dinsul, ce dragut ar fi. Avea o fantezie destul de dezvoltata cind venea vorba de el si fetele frumoase de prin jur. Acum insa de ceva timp tot ea mai era in capul lui, si acum este. O saruta cu multa dragoste stringind-o de talie, dupa care se uita dragastos la ea si o intreba cu volcea lui angelica. Iubirea vietii mele, spune ce ai facut cu certificatul acela nenorocit. Avea acea presimtire ciudata ca fata il lasase acolo si daca avea sa fie asa va plati scump pentru asta. Nu ca o va face sa sufere intr-un oarecare mod, ei bine va suferi insa nu fizic, mai degraba din punct de vedere psihic, dar nu o va face sa innebunesca la propriu, avea el metodele lui prin care facea suferintele sa nu fie daunatoare pentru sanatate.

• Privi in jurul ei, era noapte inca si totul era in ceata, cel putin pentru ea. Felinarele de langa spital doar mai luminau putin, caci si alea erau pe duca in curand, mereu proprietarii se zgarceau sa cumpere obiecte pentru a imbunatati o cladire, ii se parea absurd.
  Ofta si tresari cand tanarul o prinse de talie si o saruta, ii raspunse la sarut punandu-si lenes mainile in jurul gatului lui, iar pentru cateva secunde ramasera asa, lipiti unul de altul de parca doar ei doi ar mai fi in acest univers, nu mai contau lucrurile din jurul lor. Se dezlipi de el cu greu si isi arcui o spranceana auzindu-l, ramase putin pe ganduri si apoi ridica mana usor luand din buzunarul din spate al blugilor ei certificatul, il arata, zicand:
  - Uite-l, insa din cate vad lipseste o pagina din carticica asta, dar nu era sus in arhiva. Murmura ea in cele din urma atingand cu buricele degetelor scrisul de pe certificat, acesta devenind ba auriu ba argintiu, schimbandu-se brusc ca vremea. Se incrunta privind apoi si il inchise la loc, se intreba oare unde se afla bucata cealalta caci in arhiva nu era. Nu putea sa duca jumatate de certificat, asa ca..cercetarile continuau pentru ea.

Minune...numai asta putea sa spuna despre ea. Uneori se gindea ce facuse oare pentru a merita un asemenea cadou. Nu era ingeras, ba din contra cu pacatele lui nici in iad nu l-ar fi primit. E rau, pervers, agresiv, incapatinat, un afemeiat complet, dar fiecare fustangiu isi are printesa lui. Ea era printesa pentru Arty si daca incerca cineva macar sa se gindesca la aceea ca sa-l scoata din pesisaj pentru ai lua papusa avea sa fie jale mare. Nu o va da nici mort, dar nici nu vroia sa se insoare. Asta ar fi fost pentru el un chin complet. Sa te gindesti ca nu mai poti face tot ce vrei, sa te simti ca si intr-o celula, un loc in care este totul stabil, dar de care esti legat pentru tot restul vietii. O vroia, vroia sa fie doar cu ea, dar sa o lege de el cu toate metodele posibile inca nu era gata.

Nici o data nu putuse sa se decida, nu luse decizii prea importante, avea destul vint in cap si trebuia sa se maturizeze cindva, intrebare are cind o sa se intimple asta? Chiar ii trebuia sa o aiba alaturi. Uneori se gindea ca o va pierde, va veni intr-o zi un moment in care se va trezi singur, ca ea este departe, numia este a lui asa cum a fost cindva. Gindul acela il omora la propriu. Nu te superi daca o sa-ti propun ceva. Spera sa nu se supere, avea mari sperante in privinta acesta. Te rog, raza mea de soare, stai cu mine, nu doar o ora, o zi o noapte, dar mai mult, mult mai mult. Pur si simplu vino sa stai cumine. Ii stringe miinile, avea nevoie de ea. Simtea cum incepe sa tremure usor din cauza frigului si a emotiilor ce-l incercau. O imbratisa fara a mai astepta raspunsul. Statea cu fata in parul ei matasos. Te rog, vino sa tai cu mine...ma pierd fara tine, nu mai pot... Ii era dor chiar si atunci cind o avea in brate, dar ce sa mai vorbim despre distanta de zeci de kilometri ce-i despartea de fiecare data.

• Avea sa caute mai tarziu bucata aceea de pergament si sa o lipeasca la loc, mai avea trei zile timp sa duca acel certificat la Joseph si totul era in regula. Avea sa-si ia o vacanta cat de curand altfel simtea ca nu mai izbuteste cu atatea chestii. Sa fi Sefa de Casa, profesoara, sa mergi la cursuri si sa mergi si in misiuni pentru Devoratori nu erau tocmai cele mai placute chestii de pe pamant. Defapt, munca nu era tocmai un lucru placut insa ea il facuse asa, toata viata stia ca era o munca si dupa ce termina scoala trebuia sa-si gaseasca de lucru in continuare, apoi urma sa ia toate etapele vietii pe rand si sa le parcurga incetul cu incetul, fara graba. Mereu graba i stricase treaba si asta nu era de bine, nici pentru ea nici pentru cei din jur. Il privi pret de cateva secunde pe Artimei si il analiza din cap pana in picioare, incepuse sa tina la el din ce in ce mai mult.
  
  Nu si-ar fi imaginat viitorul fara el, cel putin nu in urmatorii ani sau urmatoarele luni. Chiar daca el poate nu realizase asta insa de prima data cand il vazuse inima parca voia sa iasa din piept si pur si simplu sentimentele incepura sa vina una dupa alta, de la cei mai buni prieteni ajunsesera la o relatie stabila, momentan si asa voia sa fie si pe parcursul urmatoarelor etape. Era frig, insa el si sentimentele pentru el o faceau sa uite de asta, o incalzeau mereu in momentele cand se simtea singura si era departe de el, nu apucase sa stea mult cu el in ultimele luni de cand erau impreuna, insa nu conta..chiar daca momentele impreuna erau rare contau cat pentru zeci de ani. Ii lua chipul in maini si buzele ii se arcuira intr-un zambet larg, zicand:
  -Promit sa stau mai mult cu tine zilele astea.Stii ca te iubesc mai mult ca orice pe lumea asta, insa ce ai zice de o vizita la conacul Thibault? Sora mea e plecata si nu e nimeni acasa, decat eu. Am putea petrece mai mult timp impreuna. Murmura ea in cele din urma si nici nu astepta aprobarea lui, cu o miscare de bagheta, il prinse de mana si murmura o vraja astfel incat ajunsera direct in fata conacului.

Inca nu era obisnuit ca ea sa se comporte ciudat dintr-o data. Mereu crezuse ca printesa lui se supune tuturor regulilor si ca nu incalca nici o restrictie, daca o mai facea din cind in cind nu era nimic strasnic, oricum nu avea sa-l ajunga si cu siguranata sa-l intreaca la capitolul: "Incalac reguli, sunt o pacoste, fac viata celor din jur imposibila." Cu siguranat faptul ca ea a adus un baiat acasa in timp ce nimeni nu-i acolo nu pare normal si cu siguranta batea la ochi faptul ca baiatul acela era indragostit de ea orbeste. Nu se gindise nici o secunda oare ca risca sa nimereasca cu el si in dormitor?

Ajuns in pragul casei se razemase de usa si se uita la ea care deja era undeva la mijlocul holului. Parea straniu, dar nu putea sa intre, desi asta nu era nici pe departe prima casa la care nu avea acces. Ciudat era faptul ca data trecuta intrase fara probleme, dar acum ceva se schimbase. Era sigur ca conacul se afla sub o vraja ce-l oprea din drum. Ura asemenea vraji si pe genii care le-au inventat. Doar doua tipuri de vraji care ii faceau pe cei cu acelas singe ca si a lui sa piarda tot cheful. Prima era ceea cu care se confrunta acum, pur si simplu intre el si casa se afla ceva de genul unui perete invizibil care nu-i permite sa intre, al doilea tip era mai strasnic, de obicei era pusa in locurile de maxima securitate. Daca intra in zona intrezisa indata plaminii incetau sa mai respire, oxigenul parca era un coctail Molotov facut din jumate din sistemul periodic a lui Mendeleev nu doar un simplu element amarit nu numarul 8.

Ai spatele foarte dragut, chiar sunt orb daca nu am vazut asta pina acum. Era o auzie la aceea ca ar trebui sa se intoarca si sa vada ca el nu poate intra, fireste daca ea mai dorea acest lucru. Doar nu-l va lasa afara in ploaie. I se paruse totusi straniu ca avusese acces pe domenii. Se pare ca acela care a pus vraja stia multe, dar nu suficient si era recenta, altfel nu s-ar fi putut apropia de conac nici prima data nici acum nu s-ar fi aflat in pragul usii.

• Brusc se trezira in fata conacului, il analiza din cap pana in picioare. Pentru un moment nu era nimic schimbat, nimic schimbat de la incendiul de acum doua luni cand toata casa luase foc si aproape tot se dusese pe apa sambetei. Insa, noroc ca exista magia sa recupereze cateva lucruri importante, nu pe toate caci alea erau vraji imense iar ea nu era un vrajitor complet, chiar daca era Sefa de Casa. Isi misca privirea intr-o parte si in alta, in stanga il vazu pe Blade cum se odihnea langa cusca lui iar in dreapta ca deobicei gradina cu trandafiri multicolori. Adora florile, trandafirii erau printre florile ei preferate si de aceea mereu avusese grija de gradina ei, chiar daca Ivy dadea mai rar pe la conacul Thibault asta nu insemna ca nu aveau gusturi comune.
  
  Intra in casa si cand ajunsese pe la jumatatea holului se opri auzindu-l pe tanar. Se intoarse si il observa in prag, se incrunta si apoi brusc isi adusese aminte ca facuse o vraja impreuna cu Ivy de la pricina cu incidentul, aveau voie sa intre doar ele si Blade, exceptie daca dadeau voie si la alte persoane cu care veneau sau daca aveau musafiri mereu dezlegau vraja. Incepu sa rada si se apropie de el, iar cu o unduire de bagheta facu vraja sa dispara.
  - Scuza-ma, de acum doua luni m-am hotarat cu sora mea sa protejam casa si uitasem de vraja, o pun deobicei cand plec de acasa pentru cateva...ore mai multe. Murmura ea in cele din urma privindu-l nevinovata, chiar uitase de vraja si nu-si daduse seama de faptul ca o pusese inainte sa plece, trecusera cinci ore si mai bine se stia in siguranta decat sa stea tot cu sufletul la gura.

Ea si cu sora ei erau atit de bune in arata magiei? De fapt nu o vazuse pe Ivy nici o data sau adaca o vazuse nu avea de unde sa stie ca este sora Julietei, deci mergea pe varianta ca nu o cunoaste si deci nu putea sa le dea vreo nota. Cine stie ce ritualuri de combinare a puerilor intre frati si surori mai exista, nu-si batuse capul cu asta, deoarecce nu avea cu cine face asa ceva, ei bine avea, dar mai bine nici nu se gindea la persoana ceea aroganat, plina de sine si fara un pic de umanitate sau creieri. Si se mai numeau frati desi cind se vedeau o data in 5 ani poate si mai putin si atunci sunt gata sa se omoare unul pe altul.

Dadu se intre, insa accesul era blocat. Se incrunta usor dupa cum spusese Julieta indepartase vraja si trebuia sa se plimbe acum liber prin tot conacul. Esti sigura ca ai indepartata vraja, sau mai bine spus ai indepartat-o pe cea care trebuie? Avea vaga impersie ca fetita lui nu avea idee despre toate vrajile puse asupra conacului. O banala rotire din bagheta care le intrezicea tuturor sa intre nu avea sa-l opreasca pe el. Incearca sa-mi faci o invitatie inauntru. Nu sunt vampir, dar ma simt ca unul. Numai vampirii aveau nevoie de invitatie pentru a putea intra intr-un loc securizat. Era sigur ca Ivy gasisese o vraja de protectie si o aplicase fara ca sa stie, sau poate ca nu o facuse ea. Nu multi oameni stiau de existenta familiilor ca si a lui si cu siguranta cum sa se protejeze de putera lor. Informatie ca aceea se dadea in stinga si in dreapta, numai el stie prin ce a trecut pina a aflat cauza diferitor ciudatenii care se intimplau cu el.

• Se incrunta cand ii auzi vorbele si se intoarse din nou din drum, nu si-a amintit faptul ca sora ei sa fi trecut pe aici. Defapt nici nu trecuse, ar fi stiut caci era o chestie ce doar ele o stiau cand treceau pe acasa, o chestie intre surori. Inspira aerul adanc si scoase din nou bagheta din buzunar rotind-o insa campul se facu vizibil si stralucea, frumos dar se pare ca nu le era de ajutor cu nimic. Puse mana pe el si se alesese cu un "Auch!", campul nu era chiar atat de prietenos si frumos pe cat parea caci se pare ca avea un fel de unde magnetice in el. Nu putea trece nici ea, insa nici el. Ea era blocata in conac iar el inafara conacului, dar isi scutura capul pentru a reveni la realitate si brusc becurile se stinsera. Rosti un " Lumos" pentru a vedea ce se intampla.
  
  Roti bagheta intr-o parte si in alta, dar brusc din nou se auzi bubuituri la etaj. Inima ii batea puternic, niciodata nu-i placuse intunercul si fazele astea din filmele horror, cel putin voia doar sa le vizioneze si sa nu faca parte din ele.
  - Grozav, eu sunt blocata aici si tu inafara. Insa nu tin minte sa fi fost Ivy pe acasa, sunt sigura ca n-a fost. Murmura ea in cele din urma, dar avea o vaga impresie ca era mana asa zisului "unchi" al ei. Inghiti in sec si continua:
  - Ma duc sus sa vad ce e, revin repede si nu pleca! Spuse ea in cele din urma si se intoarse apoi brusc pe calcaie, zicand: Te iubesc.Apoi isi facu drum pe scari, urca pana in biblioteca cu grija si simtind miros de fum, deschise usa insa ceva o impinse inauntru si inchise usa la loc. Dadu sa o deschida insa nimic.

CLOSED!