Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Aleea Nocturn

« Previous 1 2 3 4 5

/ Descoperirea

Cei de la Hogwarts primira permisiune sa se duca pe Aleea Diagon sa`si cumpere alte ingrediente pentru potiuni pentru ca Peeves le distrusesera pe toate.
Anny fusese aici cu parintii ei, dar nu vizitara decat cateva magazine, si era nerabdatoare sa le vada pe toate. Ea, Hermione, Arianna si alti cativa elevi au pornit inainte, calatoria lor facandu`se posibila cu ajutorul unei sosete vechi care fusese transformata intr`un Portal.
Anny scapa un "Wow" cand revazu Aleea deoarece atunci nu avuse destul timp sa priveasca totul cu atentie. Fata mergea printre magazine fiind atrasa de frumusetea acestora. Nu`si dadu seama ca se pierduse de ceilalti. Respira adanc si se intoarse, luand`o la fuga.
Din pacate, nu parea ca se intoarce. Ajunse pe o alee acoperita cu marmura cenusie, iar un miros sufocant ajunse la Anny. Incepu sa tuseasca, dar cand vazu ca atosmfera vesela pierise, se opri.
Totul era pustiu .. se intreba unde era ... Un pocnet asurzitor o facu sa tresara.

In acelasi, timp la ceva distanta de locul unde se afla Anny, Arianna deja isi iesea din minti la gindul ca aceasta se pierduse. Nu stia de unde nu mai mergea impreuna cu ea, asa ca nu avea nici cea mai vaga idee unde putea sa fie. Arianna spera ca Anny sa se fi ratacit undeva pe Aleea Diagon, insa, undeva, intr-un coltisor indepartat al mintii sale, se gindea ca cu siguranta a nimerit pe Aleea Nocturn. Acest gind o chinuia. Auzise multe despre aceasta alee, si stia ca aici misuna o multime de vrajitori intunecati, si se gaseau magazine cu articole de Magie Neagra si tot felul de chestii pe care nimeni nu prea ar fi vrut sa le vada. porni inapoi pe acelasi drum pe care venise in speranta ca Anny se oprise la vreu magazin si nu observase ca Arianna nu mai era linga dinsa. Insa nu o gasi nicaieri. Isi lua inima in dinti si porni spre Aleea Nocturn. Cind ajunse acolo privi in jur si deodata singele ii ingheta in vene si inima parca inceta sa-i mai bata. Se simtea de parca deodata ar fi nimerit in virful unui mumte...ii era atit de frig, cu toate ca afara era cald. Privi in jur cu teama, dar, dupa citeva momente in care se gindise ce sa faca pasi pe drumul Aleei Nocturn. Hotari sa nu se opreasca in nici un caz decit atunci cind o va gasi pe Anny. Mergea foarte repede, aproape alergind si observa cum multe priviri erau atintite asupra ei. Trecea pe linga vrajitori care aveau infatisari stranii: trecu pe linga o fameie care avea in miina o gramada de cranii care se miscau si care erau legate intr-un nod cu niste ate; apoi mai observa un barbat a carui miina era neagra, de parca ar fi fost arsa, insa era ceva mult mai dezgustator. Trecea pe linga magazine in a caror vitrine vedea niste obiecte stranii, care cu siguranta apartineau Magiei Negre.
Dupa ceva timp ajunse la o rascruce. Hotari sa mearga drept inainte cind auzi un pocnet si apoi un tipat scurt. Recunoscu acea voce...era glasul lui Anny. Se intoarse speriata spre locul de unde auzi strigatul si porni in graba intr-acolo. Cind ajunse o vazu pe Anny lipita de zidul unui magazin. Fata parea foarte speriata, insa Arianna nu putea vedea sursa zgomotului. Alerga spre Anny si o apuca de miina...amindoua erau speriate, asa ca Arianna prefera sa o tine de miina pe Anny, astfel se simtea mai in siguranta. Deodata insa vazu ceva care o facu sa-i fie si mai tare frica...

Anny se mai linisti cand o vazu pe Arianna si ii venea s`o ia in brate de bucurie. Din pacate, imprejurarile nu le permiteau sa nu fie cu ochii`n patru.
Arianna si Anny privira in fata si abia au resit sa se abtina sa nu tipe. Un vrajor Intunecat era in mijlocul drumului, langa un ceaun si soptea cuvinte ciudate. Pe roba lui erau desenate cranii iar din ceaun se ridicau niste umbre sidefii, asemanatoare fantomelor de la Hogwarts. Langa el mai era un vrajitor caruia ii lipsea parti din corp si parea sa astepte ceva. Acum Anny tremura ingrozitor.
Vrajitorul ce parea se astepte ceva, il striga pe celalalt si facu semn catre fete. Anny nu isi mai simtea corpul; ar fi vrut sa fuga dar nu se putea misca. Arianna scoase repede bagheta iar Anny cu greu facu la fel.
Cei doi vrajitori se indreptau spre ele cu expresii ingrozitoare pe chip. Arianna rosti o vraja iar ceva ii facu pe cei doi vrajiori sa se impiedice. Anny o lua de mana pe Arianna si incepura sa fuga. Dar pe unde sa mearga? Anny murmura ceva iar bagheta ei arata nordul. Fetele mersera in partea aceea auzindu`i pe cei doi vrajitori rostind " Abracadabra!" aproape incontinuu iar lumini verze treceau pe langa ele.
Anny isi zise ca doar o minune le va mai salva.

Arianna si Anny fugeau atit de repede incit nici nu mai aveau timp sa vada pe linga cine treceau. Ariannei i se parea ca nu fugise in viata ei atit de repede. Uneori intorcea capul ca sa vada daca cei doi vrajitori inca le mai urmareau si de fiacare data raspunsul era pozitiv. Auzea cuvinte fara sens, insa uneori deslusea si ceva de genul "Abracadabra" "Crucio" "Imperio". Stia prea bine ca cei doi incercau sa le omoare, insa nu avea de gind sa se opreasca decit daca va fi lovita de vreo vraja. Simtea cum frica ii dadea aripi, nu simtea nici un fel de oboseala, nici durere. Acelasi lucru area sa se intimple si cu Anny, care fugea de ii sfiriiau picioarele. In timp ce fugeau trecura de o cotitura, iar acum cei doi vrajitori nu le puteau vedea inca. Trebuiau sa profite de asta ca sa se ascunda undeva. Arianna observa ca usa unui magazin era deschisa si se parea ca inauntru nu era nimeni. Aceasta o trase de miina pe Anny spre acel magazin. Fetele intrara repede in incapere si observara, chiar in fata lor un dulap mare. Nu prea le suridea ideea de a sta ascunse intr-un dulap care era in tr-un magazin de pe Aleea Nocturn. Totusi, dupa ce privira in jur, se parea ca asta era singura solutie. Astfel, fara a mai sta pe ginduri pasira spre dulap. Arianna deschise usa si o lasa sa intre pe Anny, dupa care intra si ea si inchise usa in urma lor. Dulapul nu era atit de incapator pe cit parea din exterior, de aceea, stateau cam inghesuite. Arianna statea chiar linga usa, in timp ca Anny era mai in spate. Deodata se auzira niste pasi si niste soapte. Fetelor le inghetase singele in vene. Daca erau cei doi vrajitori si le vazusera ca intrara aici, cu siguranta aveau sa le gaseasca. Dulapul era unicul loc din incapere in care se puteau ascunde doua persoane. Atunci Arianna se gindi cit de proasta fusese...oare cum ii putuse veni in cap ideea de a se inchide intr-un dulap, din care nu exista cale de iesire.
" Se pare ca este o iesire pe aici" spuse deodata Anny.
"Apreciez faptul ca vrei sa mai distingi putin atmosfera, Anny, insa, crede-ma, nu e chiar momentul potrivit. Nu mai glumi cu asa ceva..." spuse incet Arianna.
" Dar chiar e o usa aici, in peretele dulapului. Uite si tu!" spuse Anny indignata.
Arianna considera ca ar fi potrivit sa se intoarca, nu credea ca Anny ar fi in stare sa scorneasca asa o minciuna intr-un moment ca asta. Se intoarse si intr-adevar, in peretele dulapului era o usa. Anny apasa clanta, insa usa nu se deschise. Arianna murmura ceva si usa se deschise incet. Anny impinse usa si fetele pasira pe un coridor lung, care, de fapt, nici nu semana cu un coridor. Era, mai degraba un tunel. Nici una dintre ele nu stia unde ducea acel pasaj, insa preferau sa mearga inainte decit sa ramina in acel dulap, fiind expuse pericolului in fiecare clipa.

Anny respira usurata. Acum acelor vrajitori le era greu sa le mai gaseasca.
"Arianna ... ? Oare unde duce tunelul acesta?" o intreba pe Arianna si abia atunci realiza ca tot erau intr`o mare problema.
Anny se incrunta incercand sa isi aminteasca niste vraji pe care le facuse la ore, dar mintea parca ii era blocata.
Fetele inaintara iar o adiere inghetata ajunse la ele. "Vant?! Aici ... ?" sopti socata Arianna. Anny nu gasi nici un raspuns, asa ca tacu.
Pe peretii tunelului erau picaturi de apa. Anny ramase cu gura cascata. 'Oare unde duce acest tunel?' se intreba ea incontinuu. Cand nu mai suporta frigul, Anny murmura o incantatie iar varful baghetei ei se aprinse. Focul jucaus incalzea putin.
"Arianna, ne oprim putin? Am obosit ..."
Imediat ce spuse asta, in fata fetelor aparu ...

...o lumina, de fapt, se parea ca erau niste raze de soare.
" Soare...aici? Nu mai inteleg nimic." spuse Arianna nedumerita.
Fetele se sculara si mersera putin inainte pentru a descoperi ca lumina venea din tavanul tunelului, in care era o gaura destul de mare ca sa poata incape o persoana de talie mijlocie. Acea iesire dadea afara, asa ca cele doua fete hotarira ca asta ar fi singura lor iesire din situatie. Unica problema era insa cum sa ajunga ele la acea gaura, pentru ca tavanul era destul de sus. Se uitara in jur in speranta ca poate vor vedea vreun pietroi pe care sa se poata catara, insa tunelul era gol, nici urma de ceva care le-ar fi putut ajuta. Arianna observa cum Anny scoase bagheta si murmura ceva, iar din virful baghetei tisnira niste fringhii care se legasera formind o scara. Arianna o privi pe Anny si in momentul ala chiar ii venea s-o ia in brate de bucurie, insa se gindi ca ar putea face asta atunci cind vor fi pe deplin in afara oricarui pericol. Nu mai statura pe ginduri si incapura sa se catere pe scara. Cind ajunsera sus ramasera, pentru a nustiu cita oara pe ziua aceea, cu gura cascata. Se parea ca se aflau in...
" Hogsmeade?!?!?" exclamara fetele intr-un glas.
" Dar...cum...adica...parca eram in Londra..." se bilbii Arianna.
" Bine spus: PARCA!" zise si Anny.
Nu intelegeau cum ajunsera de pe Aleea Nocturn, care se afla in Londra, la Conacul Bintuit, care era in Hogsmead, la zeci, poate chiar sute de kilometri de Londra.

Eram in Hogsmeade, ma indretam catre tuneul ce faea legatura intre Hosmeade si Londra. Deodata observ 2 fete care erau uimite si speriate in acelasi timp.
-Ce s-a intamplat fetelor?
-Ne urmaresc 2 vrajitori.
Imi folosisem puterile si ii vazusem pe cei 2 vrajitori intunecati ca patrunsesera in tunel.
Atunci rostisem vrajaile: Impedimnta,.Relashio, Petrificus Totalus si Stupefy gandindu-ma la cei 2. Si ei devenira propriile lor statui, pe vecie.
-Fetelor a-ti scapat de cei doi.