Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Vacante in Vacante, concedii si afaceri
1 2 3 4 5 Next »
/ Don't forget

**Julieta D. Thibault** · 03 Jan 2013, 19:18

Isi arcui ambele sprancene, cum adica nu intrase legal aici? Poate ca era ea mai grea de cap insa nu stia daca sa intre in amanunte sau nu, daca il deranja si poate avea sa-si faca o impresie proasta chiar din prima, patise o singura data asta si nu mai voia, se simtea penibil si in acelasi timp..aiurea. Isi reveni din gandurile ei scuturandu-si capul, isi lasa ochelarii de soare in jos, spunand:
- Poti sa fi mai explicit? Spuse ea dand usor absenta din umeri, insa nu avea nici cea mai vaga idee despre ce vorbea el, insa era curioasa sa afle daca putea sa-l ajute, mereu avusese dorinta aceea de a ajuta, sau cel putin asta voia.
-Adica, daca nu vrei sa zici nu e nici o problema, nu vreau sa crezi ca ma bag in viata ta. Murmura ea punandu-si ochelarii de soare la ochi, o deranja lumina puternica, niciodata nu o incantase.

**Will O'Shea** · 06 Jan 2013, 12:11

Will o privi pe Julieta pentru câteva secunde. Zâmbi.
'Dacă nu voiam să îţi zic, nu îţi spuneam nici măcar atât,' spuse el, ridicând din umeri. Oftă scurt. 'Ei bine. Părinţii mei au fost săraci şi când aveam unsprezece ani m-au trimis la Hogwarts fără să stea pe gânduri, spunându-mi că mă voi descurca şi silindu-mă să cresc singur. Am reuşit primul an, apoi m-am întors în Irlanda, la casa părinţilor mei, însă ei nu mai erau acolo. Au vândut casa şi nu am reuşit să aflu nici până acum unde sunt. Aşa că m-am întors la Hogwarts şi am trăit acolo numai că ăsta e ultimul meu an. Nu ştiu unde voi sta şi ce voi face după ce se termină. Sunt barman la Ceaunul Crăpat, însă profitul scos de acolo îmi ajunge numai pentru a mă întreţine nu şi pentru o casă. Am avut nevoie de relaxare, nu ştii cât de mult îmi doream o vacanţă, o pauză de la tot haosul. Aşa că am venit aici şi am Apărut direct în staţiune, apoi am furat o panglică roşie şi nimeni nu m-a întrebat nimic.'
Will zâmbi. Era aproape mulţumit de ingeniozitatea sa de a se strecura în staţiune şi de a se preface că e un membru adevărat.
'Totuşi, mă duc acasă în câteva ore,' spuse el. 'Nu vreau să risc să fiu pus la răcoare printre Încuiaţi.' Îi evită privirea pentru câteva momente. Poate că cercetaşa nu ar mai fi vrut să stea cu el după ce ştia în ce necazuri se băgase doar pentru a petrece o zi la plajă.

**Julieta D. Thibault** · 06 Jan 2013, 14:59

Il asculta cu atentie, situatia lui parea destul de grava si in acelasi timp incerca sa nu il priveasca cu mila, nimanui nu-i placea asta. Iar ea nu facea ce nu ii placea, ii era chiar ingrozitor sa vada ca, cuiva ii era mila de ea, de aceea se indeparta cat mai mult de acele persoane. Dupa ce viperinul isi termina povestea statu cateva secunde pe ganduri, apoi zise:
-Stii, pentru toate este un inceput. Poti sa-ti inchiriezi un apartament undeva, sau o garsoniera, unele nu sunt asa scumpe. Apoi, un timp probabil inca vei lucra ca barman, insa sunt sigura ca, cu timpul vei evolua si iti vei gasi o slujba mai buna, de exemplu poti sa devi profesor la Hogwarts, asa am inceput si eu, si inca sunt la stadiul ala. Cat despre furatul pangliei rosii, nu stiu cati s-ar fi gandit sa faca ca tine. Si stai linistit, nu vei ajunge la racoare, pot sa spun ca... nu stiu, eu te-am adus pe raspunderea mea. Sunt profesoara, n-o sa zica nimeni nimica..cred. Lua o gura mare de aer dupa ce vorbi incontinuu, exact ca o moara stricata. Sunt sigura ca te vei descurca, daca ai reusit sa vii aici si sa faci tot ce ai facut, restul e o nimica toate. Murmura ea dand usor absenta din umeri, acum ca ii spusese asta ii se pusese un nod in stomac, insa nu stia de ce.
- Si crede-ma, situatia ta e roz pe langa a mea si a surorii mele. Sa spunem ca nu e tocmai placut sa fii tinta..mereu si mereu, sau sa stai cu sufletul la gura ca in orice clipa pot aparea niste indivizi de nicaieri si sa te ia pe nepregatita sa te omoare.

**Will O'Shea** · 08 Jan 2013, 15:07

Will îi zâmbi Julietei. Era recunoscător pentru sfaturile ei şi îşi dădea seama de faptul că femeia s-ar fi băgat în bucluc pentru el acum că se întâlniseră. Lucru pe care nu ar fi putut să îl accepte. Privi oceanul, ascultându-i cu atenţie cuvintele. Julieta avea un caracter foarte simplu şi uşor de citit. Avea o mentalitate directă şi francă şi părea că nu se ascunde cu absolut nimic.
Spunea tot ce are pe suflet, fără să se gândească la consecinţe, şi, uneori, fără să îşi dea seama ce face. Will observa în ea un curaj şi impulsivitate cunoscută, specifică casei din care făcea parte. Julieta era un fel de caracter reprezentativ pentru cercetaşi.
Fu intrigat de ultimele ei cuvinte.
În ce prostii se băgase? Sora ei? Avea o soră? Era confuz.
'Eu ţi-am spus despre mine,' zise el cu un zâmbet mic. 'E rândul tău. Şi începe cu începutul.'

**Julieta D. Thibault** · (This post was last modified: 08 Jan 2013, 15:15 by Julieta D. Thibault.)

Inghiti in sec, despre ea? Nu era mare lucru de spus, nici nu avea sa se lungeasca in cine stie ce povestiri istorice. Insa ezita timp de cateva minute, sa inceapa cu inceputul..isi puse ochelarii de soare pe cap, spunand:
-M-am nascut intr-o familie de vrajitori cu sange pur, familia Thibault, in Manhattan. La varsta de 11 ani am primit scrisoarea de la Hogwarts iar parintii mei nu au ezitat deloc si m-au trimis acolo, unde am fost repartizata la Cercetasi, ceea ce a fost un soc oarecum pentru amandoi. Deoarece ei au fost Viperini, si se asteptau ca si eu sa fiu la fel. Dupa cativa ani, dupa moartea parintilor mei, care se presupune ca a fost un "Accident" insa nu a fost deloc asa, am aflat ca am o sora, Ivy...mai pe scurt Nina. Vezi tu, parintii mei au fost..omorati cu un motiv, detinerea unor informatii secrete, despre anumite persoane si ca sa nu se afle au fost nevoiti sa-i anihileze. Si asta urmaresc si acum, pe mine si pe Nina, de aceea nu e usor sa traiesti cu gandul ca in orice clipa pot aparea niste indivizi..si puf, sa dispari si tu misterios. Ah da, si sora mea e la Viperini anul cinci. Lua o gura mare de aer, vorbise ca o moara stricata, insa spera ca Will sa inteleaga.

**Will O'Shea** · (This post was last modified: 08 Jan 2013, 21:40 by Will O'Shea.)

Will îi ascultă întreaga povete răbdător. Deci era vorba şi de Nina pe acolo. Avusese ocazia să îi cunoască sora viperină acum câteva săptămâni pe domeniile castelului, când ieşise pe afară şi dăduse peste un grup de elevi ce îşi petrecea timpul jucându-se în zăpadă. Îşi făcuse o impresie bună despre ea atunci şi nu îi fu greu să îşi dea seama că se aseamănă într-un mod ciudat, însă deloc surprinzător. La urma urmei, făceau parte dina ceeaşi casă.
Deci Julieta era într-un fel pe fugă. Înţelegea perfect ce voia să zică, însă nu se putea gândi la mare lucru care să poată opri acea teroare continuă. Nu ştia ce ar fi făcut el în locul cercetaşei, în afara faptului că ar fi luptat cu toate forţele lui pentru a se ţine în viaţă şi pentru a-şi proteja familia care îi mai rămăsese.
'Ei bine, îmi pare rău pentru asta,' spuse el, sec. Nu ştia ce să îi spună. Nu o compătimea, ar fi fost o prostie să se gândească la faptul că Julieta ar fi avut nevoie de orice astfel de sentimente din partea altora. 'Nu este nicio modalitate prin care să scapi de aceşti...urmăritori?'

**Julieta D. Thibault** · 08 Jan 2013, 21:40

Ii zambi lui Will, poate ca nu spusese povestea toata de la cap la coada insa baiatul intelesese in mare parte. Se multumea cu asta, deoarece nu avea chef sa povesteasca chiar tot, era prea mult si era sigura ca avea sa omita unele chestii. Se ridica de pe sezlong si se puse in fund pe el privind spre ocean, apa mereu o linistea, se simtea in elementul ei. Isi indrepta ochii de un verde smarald spre viperin, spunand:
- Ba da, moarta. Insa, stai linistit..nu are cum sa dureze la nesfarsit, unul dintre noi va cadea: ori familia Thibault ori ei, nu stiu cine va castiga. Spuse ea destul de seaca, insa in acelasi timp dand absenta din umeri.
Mai mult se ingrijora pentru sora ei, nu pentru ea, caci doar ea ii mai ramasese ca ruda si chiar daca nu traise cu ea, era sora ei si tinea mult la ea, poate mai mult decat isi inchipuia oricine.
- Stai linistit, nu moare Thibault asa repede. Rase.

**Will O'Shea** · 10 Jan 2013, 20:58

Will o privi uşor îngrijorat pe Julieta, însă lăsă subiectul să cadă. Era destul de clar faptul că cercetaşa nu voia să bage pe nimeni în povestea ei, aşa că nu avea să o forţeze el. Se simţea mai bine aşa cum era acolo, neimplicat, fără să ştie decât esenţialul. Bine. Nu era aşa. Era curios şi murea să afle mai multe. Ar fi vrut să se ducă şi să o ajute să îşi înfrângă duşmanii şi să se lupte ca să o ştie în siguranţă. Acele câteva ore îl făcuse să îi studieze caracterul Julietei. Sincer să fie, nu vedea nimic deosebit la el, în afară de o putere de caracter şi o încăpăţânare destul de rare.
Cu toate astea, îi plăcea de cercetaşă. Cel mai apropiat termen care să exprime ceea ce simţea în acele momente era un fel de mândrie. Parcă sora lui tocmai câştigase la un concurs, şi, chiar dacă îşi făcuse duşmani, era mândru de ea.
'Sper să nu fim atacaţi de ceva navă extraterestră de-al duşmanilor ăstora,' glumi el, ridicând din umeri amuzat.

**Julieta D. Thibault** · 10 Jan 2013, 21:42

Ar fi fost fericita sa fie vorba de o nava extrateresta, decat Smith in persoana. Pentru ea orice era mai bun decat barbatul acela care avea o expresie a fetei iesita din comun, parca ochii ii ardeau in flacari si avea o voce groasa, ca in filmele horror ale Incuiatilor. Nu vazuse multe, insa vazuse destule incat sa nu mai vrea niciodata, se speria destul de repede la chestiile de genul.
- Mai bine o nava extraterestra, decat el, crede-ma. Spuse ea la randul ei glumind, ii placea ca, cu Will putea discuta orice, ea era genul de persoana care la inceput parea o fire inchise insa daca o studiai indeaproape si vorbeai cu ea se deschidea imediat, sau cel putin ii placea socializarea. Se imprietenea repede cu o persoana, si nu acorda niciodata a doua sansa, e ca si cum ar mai da o sansa sa o impuste cineva pentru ca prima oara nu nimerise.
- Stii, as vrea pentru o zi ca viata mea sa fie altfel, macar o zi. Sa nu ma gandesc la probleme...si sa nu ma gandesc ca, ziua de maine poate fi ultima zi.

**Will O'Shea** · 11 Jan 2013, 23:42

Will nu râse la gluma cercetaşei. I se părea aproape trist să spui aşa ceva. Cu toate astea, scoase un mic zâmbet ca să se bine dispună şi îşi lăsă capul pe spate, închizându-şi ochii. Soarele ardea şi interiorul pleoapelor lui părea portocaliu în lumina puternică.
Zâmbi când îi auzi dorinţa fetei.
'Ei bine, ai parte de asta chiar acum,' spuse el, ridicând din umeri. Nu trebuia să se gândească la probleme nicio secundă. Acum trebuia doar să se distreze, să se relaxeze şi să se bucure de soare şi de apă. Era o zi în care nu avea voie să se gândească la Smith. Înţelesese faptul că era în pericol în orice secundă, însă nu putea să îşi trăiască toată viaţa în acel fel, să se uite peste umră mereu şi să uite să trăiască momentul cu gândul la ce ar putea să se întâmple.
'Profită cât mai poţi.'
Will zâmbi.

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Vacante in Vacante, concedii si afaceri 1 2 3 4 5 Next » //  / Don't forget

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Vacante in Vacante, concedii si afaceri
1 2 3 4 5 Next »
/ Don't forget