Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Camera Necesitatii

« Previous 1 … 3 4 5 6 7 8 Next »

/ Dorinte in miez de noapte

Bell zambi, usor nelamurita.
"-Imi pare rau" sopti ea, indreptandu'se in graba spre Crystal. O imbratisa puternic si curand simti lacrimile cercetasei ajungandu'i pe umar.
"-Suntem aici..cu tine" sopti Rose, apropiindu'se si ea.
"-Pur si simplu ma simt..abandonata" spuse Crystal, cu o urma de regret in glas.
"-Dar eu sunt aici..pentru tine..si Rosalie la fel" o asigura Bell, punandu'i o mana incurajatoare pe umar.
"-Si nu plecam pana nu ne spui ce ai pe suflet" chicoti Rosalie.
"-Nu mi se pare ca te simti prea bine" ofta Bell, incercand sa o faca sa se aseze.
"-Mai bine ai sta jos" ii spuse si Rosalie, asezandu'se pe canapea.
Crystal se aseza intre ele si isi lasa incetisor capul pe umarul cercetasei.
"-Vrei sa ne spui ce ti s'a intamplat?" intreba Bell in soapta..

OOC: Ms mult, Crystal

Ma uitam la Bell si la Cryss,doua prietene de-ale mele,Cercetase...
Imi dadusem seama ca fiecare dintre noi trei aveam ceva pe suflet,desi probabil ca nu doream sa ne exprimam fiecare durerea,era evident ca aveam o suparare....
Dar o vedeam pe Cryss mai suparata decat era de obicei,iar acest lucru imi atrase atentia foarte mult fiindca ea mereu era bine-dispusa. Nu stiam ce sa ii spun ,i-am zis doar cateva cuvinte ,dar din adancul sufletului:
"-Totul va fi bine,suntem alaturi de tine!"
Nici eu nu ma simteam bine,suferinta provocata de moartea lui Jake imi era profund intrata in suflet si eram sigura ca va duram mult timp de acum incolo,foarte,foarte mult timp...

"Problema este ca am un har, unul daruit de cer sau poate de ingeri, nu stiu insa pot spune ca acest cadou divin se invarte in jurul focului durerii. Cand aud pe cineva, vad pe cineva, privesc in ochii acelui om, preiam automat o parte din durerile si sentimentele lui, astfel suferind impreuna cu el, sau insusindu-mi durerea lui si asemanand-o cu particele din viata mea.Pur si simplu e un lucru care se petrece de la sine, deci de multe ori sunt trista fara motiv, de fapt din cauza oamenilor, insa poate fara aces har nu as mai fi eu ! "

Acum ca isi spusese lungul monolog, se indreptat spre usa intitulata Camera Dorintelor si isi puse o dorinta, insa nu avea legatura cu cadoul pe care il primise, nu vroia sa se refuze pe ea insusi, caci refuzandu-si "blestemul" nu mai era EA !

'Imi doresc Iubire, prietenie, pace si petreceri. Bucuria omului este omul. Ontre ei se infripa prietenia care umple cel mai intins desert al sufletului nostru.A iubi si a fi iubit, iata taina fericirii.'

Apoi pleca capul si lasa sa-i curga ultima lacrima, apoi li se adresa fetelor lund o noua atitudine, ceva mai obtimista :
"Gata, am terminat, am spus tot ce aveam de spus, acum cred ca voi face ceea ce doriti voi."


OOC : Nu ai pentru ce sa-mi multumesti, o fac din placere

Bell zambi.
"-Ma bucur ca te simti mai bine" sopti ea, aruncandu'i o privire blanda.
"-Da.." ingana Crystal, ridicandu'se.
"-Pleci undeva?" chicoti Rose.
"-Pai, am inteles ca vroiati sa mergeti la bucatarie" spuse fata, timida.
"-Tu chiar citesti ganduri" chicoti Bell.
Iesira impreuna din camera, si ajunsera in intunericul coridorului. Niciun zgomot nu trada linistea noptii, ce parea o pelerina incetosata aruncata peste imprejurimi. Coborara in liniste treptele, ajungand in bucatarie.
"-Oare mai e cineva treaz la ora asta?" medita Rosalie.
"-Eu zic ca da" murmura Bell, intrand in incapere.
Cativa spiridusi ramasera in bucatarie, in timp ce ceilalti erau probabil raspanditi prin castel.
"-Uite, acela pare mai liber" propuse Crystal, aratand spre micuta fiinta ce privea neajutorata in jurul ei..

"Poate ai dreptate...", pronuntara ambele fete deodata uimind-o pe Cryss.
"Nu poate ci sigur, piveste !"
"Bine ai dreptate", lasa Bell garda jos.

Nici nu stia ce ora era, probabil era trecu de ora 1 noaptea, dar nu-i pasa, se simtea mai bine si asta conta... caci altfel cum ar fi mers ziua urmatoare la cursuri? De faapt n-ar fi mers...Daaaa asta era, n-ar fi mers.

Privi in stanga si in dreapta si ii veni o idee stralucita ce avea sa le indulceasca pe fete.

"O prajiturica.... ?", rosti Cryss zambind.

Oare cat era ceasul ? Sophie se indrepta spre Camera Dorintelor, neavand nimic mai bun de facut. Zambi scurt, deschizand usa, mirata sa mai gaseasca pe inca cineva acolo.

'O prajiturica.... ?
"- O prajituraaa !" striga Sophie, incercand sa rada. "Aaa ... dar sunt facute, nu ?"
"- Desigur !" raspunse Crystal. Sophie intinse mana si lua o prajiturica pe care o arunca imediat in gura.
"- Siii ... ce e cu voi pe aici la ora asta ?"
"- Aaa ..." incepu Crystal.

Bell si Rose se asezara la o masa din bucatarie si incepura sa manance cu pofta din briose.
"-Sunt atat de bune" chicoti Rose, cu gura plina.
"-Dap..cu ciocolata " replica cercetasa, molfaind.
"-Crys tu nu mananci?" intreba Sophie, asezandu'se langa fete.
"-Eu vreau niste suc de dovleac" raspunse Crystal, indepartandu'se.
Bell se ridica si ea, apropiindu'se.
"-Sigur te simti bine?" ofta cercetasa, punandu'i o mana incurajatoare pe umar.

OOC: Sophie, actiunea se desfasoara in bucatarie pentru moment..n'ai citit ce am scris noi pana acum?

Uitandu-ma la fete imi dadeam seama ca nu sunt singura deloc,ca ma incurajeaza in toata treaba cu Jake.Iar auzind-o pe Cryss imi doream si eu un suc si m-am dus sa imi iau. Intorcandu-ma la masa m-am uitat la Cryss,Bell,Sophie si am rostit:
"-Nu ati vrea sa ne intoarcem la Camera Dorintelor?"
"-Adica vreau sa spun ca dupa ce ne-am potolit foamea!",am rostit eu razand.
Sau mai stateam putin aici? Pe mine nu ma deranja ,dar probabil ca fiecare vroia sa isi puna cate o dorinta.

Bell incuviinta usor din cap si le facu semn fetelor sa iasa din bucatarie.
"-Sa mergem" striga Sophie, entuziasmata.
Dupa ce multumira si ultimilor spiridusi, ce le indesara buzunarele cu bunatati, iesira pe hol. In linistea noptii, intunericul parea de nepatruns. Doar sunetul respiratiilor se mai auzea, prin perdeaua de tacere.
"-Haideti" ingana Bell, incepand sa urce scarile.
Treptele de marmura protestau usor la atingerea pasilor timizi, in timp ce fetele isi croiau drum inapoi spre Camera Dorintelor. Ajunse la etajul VII, trecura de trei ori prin fata peretelui, iar usa nu ezita sa apara.
Ajunse inauntru, se asezara pe canapelele comode. Bell se apropie de foc, asezandu'si capul pe genunchi.
"-La ce va ganditi?" intreba una din fete, in soapta..

Era o atomsfera atat de placuta in jur,in aceasta camera.
Alaturi de prietene,alaturi de focul care ardea nestingherit ,pe canapeaua mea preferata din aceasta camera am ramas din nou pe ganduri.
Am inchis ochii si mi-am lasat sufletul si mintea sa colinde printre amintiri,sperand ca odata el se va intoarce.Stiam ca acest lucru nu va fi posibil,dar el e undeva acolo in sufletul meu,unde doar el isi are locul.
Bell observa ca am ramas pe ganduri.
Am deschis ochii si imi daudsem seama ca se apropie de mine...
Cryss si Soph se uitau si ele la mine nedumerite. M-am uitat la toate trei incercand sa le dumiresc:
-Jake...!,am rostit cu un usor oftat.