Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Oglinda lui Erised

1 2 3 4 5 6 Next »

/ Dream with eyes wide open

Astropufa se gandi bine la raspunsul pe care avea sa i-l dea. Nu i se parea inteligent sa se razgandeasca.
"Nu, cred ca asta e tot." spuse ea, atunci cand fu sigura.
La momentul respectiv nu isi aducea aminte de vreun alt lucru curios si incerca sa nu il plictiseasca pe baiat, care avea atata bunavoita sa ii raspunda la toate intrebarile. Era sigura ca atunci cand va prinde cartile referitoare la istoria Hogwartsului nu va avea nevoie de niciun alt raspuns. Poate doar legat de profesori.

Ca o sclipire, ii veni in minte o alta intrebare: cum isi avea originile lumea magica? Se gandi ca aceasta intrebare era una cu un raspuns foarte complicat sau poate chiar filozofic, asa ca nu i-o adresa baiatului. Isi propuse sa il intrebe acest lucru pe profesorul de Istoria Magiei la urmatorul curs.

Hawkeye o privi o vreme, de parca inca astepta intrebari, in ciuda raspunsului pe care i-l daduse Roseline.
Pufni in ras, asa din senin.
" Stii, Rossie, esti foarte cuminte pentru un boboc" marturisi Hawk. " Acum, nu stiu daca e doar din cauza ca totul e nou si restul sau daca asa e firea ta. Oricum ar fi, presimt ca o sa incepi sa cauti secretele Hogwarts-ului in curand. Bine, Ema probabil ca ti-ar spune sa citesti 'O Istorie a Magiei', dar eu te sfatuiesc sa-i intrebi pe elevi. Nimeni nu stie treaba pe aici mai bine ca ei. Si poti incerca si pe la profesori, dar pe la cei mai bine-voitori. Probabil ca cei duri si cam scartosi iti vor da detentie pentru intrebari nelalocul lor."
Colin se stramba usor spre finalul micului sfat. Inca isi amintea cand trebuise sa frece podelele de la intrare in anul anterior. Il duruse spatele o saptamana intrega.
Se ridica usor si se indrepta spre Oglinda. Prefera ca mai intai sa analizeze detaliile de pe rama aurita, lasandu-se captivat de modelele complicate.

Fata cazu pe ganduri. Hawkeye nu era prima persoana care ii spune ca este cuminte. Oare era adevarat? Era plictisitor de cuminte? Trebuia sa se schimbe? Nu era prima oara cand isi punea aceste intrebari.
Isi dadu seama ca va avea sufiecient timp sa reflecte asupra acestui lucru mai tarziu.
Asculta cu atentie sfatul si se gandi sa ii raspunda incluzand adevarul.
"Ma gandeam sa citesc din carti pentru ca... asta imi place sa fac. Asta e ceea ce fac eu."
Daa, asta, iesind din gura ei, sunase a... tocilara. Deci, din nou, prea cuminte. Dar nu ii placea sa minta persoanele pe care le apreciaza.
"Nu vreau sa intelegi gresit. Imi place sa citesc, nu sa invat" continua ea, cu un zambet.
Il privi cum se apropie de oglinda si se gandi sa ii ofere putina intimitate, insa se lovi de discutia de mai devreme.
"Stii, ma gandesc din ce in ce mai mult la.. originea magiei. Nu prea stiu nimic despre asta, deci ma gandeam sa o intreb pe profesoara de Istoria Magiei. Cred ca as primi un raspuns mai bun decat unul pe care l-as putea gasi intr-o carte. Ce parere ai?"

Cols zambi si isi intoarse privirea spre Astropufa.
" Cred ca profesoara de Istorie a Magiei este cea in masura sa-ti raspunda. Si apoi, intrebarea ta o s-o incante, sunt sigur."
Uita pentru o clipa de Oglinda si se intoarse spre Rose.
" Totusi, s-ar putea sa nu-ti dea raspunsul la care te gandesti, asa ca pregateste-te. Obisnuiam sa ma gandesc la asta acum ceva timp. Chiar aveam propriile mele teorii" rase Soimeanul.
Ajunse in fata ei si isi ridica mana, aratandu-si palma.
" Apropo de carti... Bate palma!" zambi el. " Fiecare carte este un mic univers, cu elemente cunoscute noua. Si de ce sa nu citesti? E un exercitiu bun pentru minte si distractiv pentru suflet. Toate in acelasi timp"
Colin isi scutura bratul si isi afunda mana in buzunarul hanoracului, scotocind ca un apucat.
" Aha! Aici era!"
Scoase o carticica foarte mica, dar groasa, si i-o arata fetei tinand-o in palma. O desfacu tacticos, iar cartea se mari cu fiecare pagina data pana ajunse de dimensiunea unui caiet. O inchise si o intinse spre Rose ca sa o poata lua. Titlul scris cu albastru statea mandru pe coperta groasa: Vraji de micsorare si alte farmece utile de Lumic Luticus.

Astropufa privi cu atentie cum cartea aceea micuta se mari. La asta nu se astepta. Nu i se intamplase niciodata acest lucru cu vreo carte de la biblioteca.
O rasfoi si citi cateva dintre vrajile de micsorare. Ii veni o idee careia nu ii putea rezista.
"Cred ca as putea aplica una dintre astea."sopti ea, suficient de tare inca sa poata auzi si soimeanul.

Se ridica de pe bancuta, scoase o bucata de pergament din geanta si o aseza pe una dintre bucatile de marmura.
Citi inca o data una dintre acele vraji, scoase bagheta si se concentra asupra obiectului.
O rosti si sa dadu, fara sa vrea, un pas inapoi. Bucata de pergament era acum un punct de culoare abia vizibil pe marmura. Fericita de aceasta reusita, Rose zambi si ii inapoie cartea baiatului.

Soimeanul o privi cu atentie. Nu se asteptase ca ea sa incerce vreo vraja din cartea lui. Pentru o clipa, se simti foarte mandru de el insusi. Lua cartea, o deschise la final si incepu sa dea paginile inapoi, micsorand-o. Dupa ce termina, Hawkeye se apropie de bucata de marmura si se apleca pana ajunse la acelasi nivelul cu minusculul pergament.
" Uimitor... " sopti el si intinse un deget ca sa-l preseze pe foaie. Ridica pergamentul si se incrunta. Parea... Nu. Era atat de mic pe degetele lui lungi si subtiri.
" Felicitari! A fost o vraja frumos executata!" marturisi Cols.
Ii dadu Astropufei bucata de pergament - ceea ce se dovedi destul de greu, caci bucatica se prindea mereu de degetele lui neindemanatice.
Cu mainile in sold, se dadu un pas inapoi si privi, fara sa vrea spre Oglinda. Prima oara nici nu realiza ce vede, asa ca atunci cand isi intoarse privirea spre Rose se incrunta. Se uita iar spre Oglinda si se trase mai aproape.
" Asta e... neasteptat... Dar logic..." murmura Hawk.

"Multumesc" spuse ea, mandra.
Privi uimita baiatul care se apropia de oglinda. Se gandi sa il intrebe daca era totul in regula. Sau daca isi doreste ca ea sa plece.
Insa ramase acolo, privindu-i reactia.
Incerca sa priveasca si ea catre oglinda. Dar nu, se opri la rama ei aurita, realizata cu multa rabdare si dibacie. Isi intipari in minte aceasta imagine.
O forta pe care nu o putea stapani o oprise acolo. Isi indeparta privirea de pe minunatia din lemn si pasi inapoi catre bancuta, incercand sa ii ofere lui Hawk putina intimitate.

Colin scoase un sunet ciudat si jos, se stramba usor si se intoarse pe calcaie. Era oarecum derutat cand a vazut-o pe Rose inapoi pe bancuta, caci nu o simtise cand se miscase. Clipi de cateva ori, apoi isi trecu o mana prin parul negru, ciufulindu-l mai rau decat era deja.
Arunca inca o privire spre Oglinda si se indeparta incet, reocupandu-si locul de pe banca. De data asta, Hawk dadu la o parte toate politeturile si isi permise sa stea cu coatele rezemate de genunchi, usor ghemuit si cu privirea pierduta inainte.
Ofta lung, dar nu foarte sonor.
" E totul in regula, Rossie?" intreba incet, incercand sa nu fie prea indiscret. " Pare ca te macina ceva..."
Hawkeye isi intoarse ochii albastri spre ea, analizandu-i fata. Cauta orice semn de stres sau suparare, insa realiza ca nu era asa bun la cititul unor astfel de semne.

"Defapt.. eu trebuia sa te intreb asta." spuse ea, cu un zambet.
Isi aminti reactia lui Hawk si o analiza din nou.

"Am o intrebare. Nu se pot uita doua persoane in acelasi timp in oglinda, nu?" intreba astropufa, derutata.
Forta aceea invizibila ii tinuse privirea intr-un mod ciudat. Trebuia sa recunoasca faptul ca se speriase putin.
Se gandi ca era randul ei sa priveasca oglinda. De data asta trebuia sa reuseasca.
Incepuse sa isi doreasca acest lucru mai mult si mai mult.
Isi puse toata vointa la cale, insa nu se desparti de bancuta.

Clipi si privi in gol pentru cateva secunde. Asta il luase pe nepregatite. Hawkeye nu se mai gandise la astfel de intrebare si nici nu acordase atentia cuvenita acestui detaliu in trecut. Asa ca statu nemiscat, reluand fiecare minut pe care si-l petrecuse langa Oglinda de cand venise la Hogwarts. Aha!
" Ba da. Nu e nicio problema daca doua persoane se uita in acelasi timp in Oglinda. Nu se intampla nimic rau, doar ca fiecare va vedea altceva. Sau aproape altceva. Adica, tu imi vei vedea reflexia, iar eu o voi vedea pe a ta, dar langa vor fi lucrurile pe care ni le dorim cel mai mult."
Afisa un zambet mic si incurajator.
" Haide..."
Colin isi intinse mana in fata, asteptand ca Rose sa i-o apuce.
" E mai simplu dupa primii pasi" chicoti Soimeanul. " Si apoi, de indata ce vei reusi sa te uiti prima oara in Oglinda, totul va deveni mai usor. E doar teama naturala de necunoscut"
Se intreba in treacat daca exista cineva care sa nu se teama de necunoscut.