Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Hogsmeade / Urlet in Noapte
1 2 3 Next »
/ everything's on fire.

**Evan F. Lovel** · 25 May 2012, 14:26

"Nu," îi zise el neliniştit lui Caroline.
Nu făcu nicio mişcare spre canapea, ci doar îl privi suspicios pe spiriduş.
"Cred că ne simţim bine aşa cum suntem," îi spuse el.
Spiriduşul se făcu comfortabil, afundându-se într-un fotoliu mult prea mare pentru el. Lui Steve i se părea foarte ciudat ceea ce se întâmpla, aşa că prefera să stea cu ochii în patru pentru orice eventualitate.
"Şi când vine Merlin?" întrebă el, ducându-şi mâna la ceafă.
Era foarte nerăbdător să se întoarcă în timpul lui, unde putea purta tenişi şi vorbi normal, şi unde putea să se ducă pâna la colţul străzii ca să-şi ia un cheeseburger.
"Ar trebui să se întoarcă în exact cinci minute," spuse spiriduşul verificându-şi ceasul foarte vechi de pe mână. În timpul ăsta, totul părea prăfuit.

**Wanda J. Bennet** · 25 May 2012, 14:38

Inghiti in sec si un nod i se puse in gat in momentul in care el pronuntase cuvantul "nu"..la naiba, nu putea sa se imbunatateasca situatia putin? Nu, trebuiau sa faca ei ceva caci in spiridusul acela nu puteai avea incredere. Se uita in jur, era o casuta destul de curata insa era 100% sigura ca nu se afla Merlin acolo. Se ridica de pe canapea agitata si zise:
- Bine, gata..nu mai pot astepta, asa ca ma duc eu dupa el. Zise ea dand cu piciorul in podea si spre uimirea celor doi baieti..bine un baiat si un spiridus, o lua spre usa dar brusc se izbi de o silueta. Se intoarse si rasufla usurata observand ca era Merlin, slava Domnului!.
- Oh, Micuta Caroline..ce cauti tu in timpurile noastre?
- Ce..ce? De unde imi sti numele?
- Stiu mai multe decat crezi, si stiu si pentru ce ati venit..zise el intorcandu-se spre Steve, care se pare ca si pe el il stia. Ciudat dar in acelasi timp macar gasisera o portita de iesire.

**Evan F. Lovel** · 25 May 2012, 21:30

Steve se încruntă. Tipul ăsta era destul de dubios. Adică, nu se aştepta deloc să le ştie numele. Era ciudat şi nu îi plăcea situaţia. Însă ştia că acesta era singura lor şansă să ajungă înapoi, aşa că îşi ţinu gura închisă până când Merlin se întparse spre el.
"Asta înseamnă că ne poţi ajuta sau nu?" întrebă băiatul nerăbdător.
"Toate la timpul lor, băiete," zise Merlin, făcându-i cu ochiul.
Steve se enervă. însă încercă să-şi ţină sentimentele în frâu. Îi venea să-l lovească pe Merlin.
"Uite, nu ştiu dacă înţelegi, însă noi nu prea avem timp. Am vrea să mergem acasă, în timpul nostru," explică băiatul, făcând un pas în faţă.
Vrăjitorul îl studie puţin, şi apoi spuse brusc:
"În pivniţă e maşina de călătorit în timp. Dacă vreţi să luaţi ceva de acolo, toate şansele voastre pentru a vă întoarce sunt distruse."
Cu acestea, se întoarse şi se duse pe o uşă care, credea Steve, că mergea la bucătărie. Spiriduşul le arată direcţia către pivniţă, iar Caroline şi Steve îl urmară.

Pivniţa era destul de îngrijită, fără pânze de paianjen. Însă primul lucru care îţi sărea în ochi era faptul că acolo erau tot felul de armuri de aur, argint şi bronz. Cele de aur străluceau cel mai tare, cu toate că soarele nu bătea înăuntrul pivniţei.
"Nu uitaţi, nu luaţi nimic," îi avertiză spiriduşul. "Maşina e chiar în spate."
Şi cu astea, închise uşa şi îi lăsă singuri.
Steve se uită în fundul pivniţei şi văzu maşina despre care era vorba. Se apropie încet de ea şi o privi cu atenţie. Deasupra unui buton roşu scria cu litere ciudate "Pornire".
"Mergem acasă, Caroline," şopti băiatul, întocându-se spre fată şi luând-o de mână.

**Wanda J. Bennet** · 25 May 2012, 21:41

Inghiti in sec si i facu semn lui Steve sa se calmeze, deocamdata nu voia sa iasa nicio cearta sau scantei sau ceva de genul. Ofta scurt si se indrepta spre aceea pivnita, ignorand vorbele spiridusului la adresa ei care erau destul de tampite si se abtinu cu greu sa nu-i traga vreuna. Insa trebuia sa se calmeze, altfel ar fi vazut toate 3 persoanele din pivnita ce vulcan poate fi cand i sarea tandara..nu voia nici sa sperie micutul spiridus sau pe Steve. Surase la vorbele ei insa se intoarse la realitate ca apoi sa se uite la Steve. Trebuiau sa ajunga naibi odata in timpul lor. Insa cand ajunsera la masina un raspuns afirmativ doar dand din cap si se intoarse spre Merlin si spiridus zicand:
- Multumim de ajutor. Se intoarse spre Steve auzindu-i vorbele, zicand:
- Aleluia! Incepeam sa cred ca nu vom mai pleca niciodata de aici.
Insa batranul surase scurt si dadu din cap, zicand:
- Nu ai pentru ce, salutatii pe cei din viitor din partea mea. Continua Merlin incepand sa rada, se bagara intr-un fel de cabina caci cica aceea i va transporta in timp si intr-o clipa ajunsera in Padurea lui Dean, complet schimbati..si de haine. Hainele erau la fel cu cele care plecasera de acasa si pareau ca noi. Ofta scurt si cand se vazu inapoi, fericita ca ajunsese in timpul ei si i sari la gat la Steve luandu-l in brate, zicand:
- In sfarsit! zise ea si se desprinse de el brusc dar usor si i atinti ochii ei caprui cu privirea.

**Evan F. Lovel** · 25 May 2012, 21:53

Următorul lucru pe care îl făcu Steve fu mai mult din instinct decât din cauză că se gândise la asta. Îşi puse ambele mâini pe talia lui Caroline, păstrând contactul vizual şi o sărută încet pe buze. Era un moment dinamic, aşa cum trebuia să fie şi Steve ştia că, în sfârşit făcuse ceea ce trebuia în momentul în care trebuia.
Simţea ca şi cum tot acel stres şi toată acea presiune de mai înainte explodă brusc, şi nu ca un balon de săpun, ci ca şi cea mai periculoasă bombă creată vreodată de oameni. O strănse mai bine pe Caroline, însă nu atât de mult încât să o doară sau să nu se poată retrage.
Când în sfârşi îi dădu drumul, habar nu avea la ce să se aştepte. Poate că avea să fie o palmă sau poate o altă îmbrăţişare, însă de un lucru era sigur: se simţise bine.

**Wanda J. Bennet** · 25 May 2012, 22:08

Facuse ochii mari cand simti cum buzele baiatului se lipira de ale ei, intr-un sarut pasional, simtindu-i gustul acela pe care nu il mai simtise pana acum, insa i placea. I raspunse la sarut, dar inca uimita de gestul lui. Insa un gest placut pentru ea, dar nu stiuse ca..si el impartea aceeasi dorinta si sentimentele ca ale ei. Ciudat, nu prea sesizase asta in comportamentul lui, ceea ce denota ca nici comportamentul ei nu daduse prea mari banuieli. Isi puse mainile pe dupa gatul lui si timp de cateva secunde se sarutara incontinuu se desprinse brusc, dar inca aflandu-se in bratele lui. Nu zisese nimic pentru un moment, insa era sigura ca el gandea ca avea sa-i de-a o palma..insa nu era asa, i placea de el, i placuse prea mult acel sarut si nu avea sa-l strice cu o palma. Era ea o scorpie insa nu in cazurile astea, el i descoperise si cealalta latura a ei..cealalta latura pe care o ascunsese timp de cativa ani. Il privi fix in ochi, zicand:
- Esti sigur ca facem bine?

**Evan F. Lovel** · 26 May 2012, 18:04

Steve râse la ce spusese fata, simţindu-se cumva fericit, şi era sigur că nu doar din cauza faptului că se întorseseră în timpul lor. Oricum, era sigur că va mai trece o vreme înainte să se ducă din nou în Urlet în Noapte.

"Habar n-am, dar din partea mea se simte destul de bine," spuse el zâmbind.

Se desprinseră din îmbrăţişare, deşi Steve încă îi mai ţinea mâna fetei strâns într-a lui. Ştia că erau în Pădurea lui Dean, însă habar nu avea unde ar trebui să meargă mai departe. El, sincer, ar fi mers acasă să facă un duş rece (avea nevoie) şi să doarmă cam... nu ştiu, trei zile?...
Se despărţiră din îmbrăţişare, însă Steve încă îi mai ţinea mâna fetei strâns într-a lui.

"Cred că voi merge acasă şi mă voi odihni," zise el, scoţându-şi bagheta. "Spune-mi unde te las... şi de unde te iau mâine."

**Wanda J. Bennet** · 26 May 2012, 22:48

Surase scurt cand i auzi rasul, acel ras care o facea sa se gandeasca doar la lucruri bune. Ciudat..incepuse ziua destul de prost dar o terminase miraculos de bine. Era si in acelasi timp straniu acest lucru..in fata lui nu-si putea arata alta latura decat cea buna..cea ascunsa de lume, caci daca iti aratai mereu latura buna ceilalti avea asteptari bune si perfecte de la tine..iar ei bine ea nu voia sa fie dupa cheremul nimaniu ci doar al ei..

Se desprinse din imbratisarea lui, dar degetele inca i erau incalcite cu ale baiatului..se simtea atat de bine in prezenta lui, caci ar fi vrut sa stea o eternitate in bratele lui..se simtea protejata de toti si de toate. Mai bine zis se simtea excelent in bratele lui si in compania lui, ceea ce denota ca ea nu se simtea bine oriunde..defapt niciunde ca in prezenta lui. De cand murise mama ei si traise acel cosmar..nu ar mai fi crezut ca ea..sa ajunga fericita vreodata.

Zambi scurt si il saruta pe buze ca apoi sa zica:
- Si eu cred ca voi face la fel..ma descurc de aici..zise ea aratandu-i bagheta ca apoi sa se apropie de urechea lui..soptindu-i: Te las sa ma gasesti singur. Noapte buna. Continua ea si il mai saruta odata pe obraz, brusc disparand in negura noptii.

Edit By Raizen

Galeoni
Caroline A. Forbes - 240
Steve A. Davis - 240

Topic Closed !

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Hogsmeade / Urlet in Noapte 1 2 3 Next » //  / everything's on fire.

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Hogsmeade / Urlet in Noapte
1 2 3 Next »
/ everything's on fire.