Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Vacante in Vacante, concedii si afaceri

« Previous 1 2 3 4 5

/ ~Explorand Interzisul~

Vacanta . Am plecat cu Luna de la Hogwarts,bineinteles si cu acordul parintilor,doar ca ei stiau ca plecam ,dar nu si unde. Eu si Luna ne pusesem in gand de mult timp sa mergem la Mormantul Lordului Intunericului. Luna isi dorea acest lucru de foarte mult timp si nu voia sa mearga singura asa ca m-am gandit sa ma duc si eu cu ea. Singurul lucru pe care il speram era sa nu ne alegem cu ceva infricosator.
-Sa mergem sa exploram interzisul!,i-am spus Lunei cu o dorinta uimitoare de adrenalina!
Asteptam sa imi dea un raspuns pozitiv,in timp ce ma uitam de la iesirea din Hogwarts spre scoala. Imi va fi dor de ea,chiar daca vom fi plecate doar cateva zile.

Inainte de a pleca de la Hogwarts Luna ii spusese lui Rosalie ca isi dorea de foarte mult timp sa vada locul unde se afla Voldemort - si chiar facea asta , de cateva saptamani , desi nu era o dorinta obsesiva . Mai mult genul de dorinta care o facea sa se intrebe ,,De ce vreau asa ceva?" . Oricum ea nu era atrasa de lucrurile de acest gen , dar chiar vroia sa se asigure ca nu Voldemort a fost cel care l-a prins pe Harry , ci Devoratorii .
Cu ajutorul cuiva aflase locatia exacta , dar cand se imagina printre toti acei copaci , simtea cum o cuprinde frica - insa nu avea de gand sa dea inapoi . O singura privire , sa se asigure ca totul e bine si gata . Auzise ca era protejat de farmece puse de Devoratori , farmece ciudate , despre care informatorul nu ii spusese ce faceau . Ii spusese lui Rose toate astea - si fusese si mai surprinsa cand aceasta nu dadu inapoi .
Asa ca ele se aflau pe drumul dintre copaci , inca in raza sigura . Nu stia cum se numeste aceasta padure , insa trebuia sa aiba o instorie incarcata de magie - magie suficient de puternica cat sa il tina captiv pe cineva ca Voldmort si pentru a putea permite celor care intrau sa fie in siguranta .
Inchise ochii inspirand aerul padurii , apoi , in departare fetele vazura ceea ce cautau .

Abia asteptam sa ajunge,iar tot uitandu-ma in fata,am intrebat-o pe Luna:
-Esti sigura ca vrei sa facem asta?
Ea a aprobat,iar eu i-am raspuns ca si eu!
-Uite,Luna acolo sunt ,,oasele,, tatalui sau,tatalui lui Voldemont.
Se uita la mine,asteptam sa imi raspunda la ceea ce ii spusesem. Cand am vazut aceea sabie din mana tatalui sau,m-a infricosat imediat,dar apoi mi-am mutat privirea spre mormantul lui Voldemont.
Scria:,,Tom Ridllle,,
-Uite!,i-am spus lui Luna aratand cu degetul spre mormantul Lordului.

Privind spre pietre , Luna reusi sa desluseasca scris ,, Thomas Riddle " , alaturi de niste ani . Nu putea sa fie cel corect - aratau ani mult prea indepartati - si , uitandu-se in jur , Luna vazu cum pe o piatra mult mai noua scria ,,Thomas Marvolo Riddle" - urmat de anii sai . Oare ce impresie ar fi produs acest loc asupra lui Harry Potter ? se intreba ea .
-El este , zise Luna si repeta .
Dupa care o intreba pe Rosalie :
-Ce zici , oare e o cripta sau ceva asemanator ?
Dupa care astepta sa vada ce va zice Rosalie .

-Da,eu asa cred...
Tu ce parere ai de acest loc,am intrebat-o pe Luna.
Mie mi se pare destul de infricosator,parca ar fi el aici ,in spatele nostru.. M-am cutremurat la acest gand. Stateam aici ,in fata mormantului lui Tom,holbandu-ne la numele lui.
Acum imi treceeau o mie de ganduri prin minte... Nu stiam ce sa mai spun,am ramas socata uitandu-ma la toate chestiile infricosatoare care ne inconjurau.
Eram prinse practic intr-un cerc,intr-un cerc al Intunericului!~

Dupa formarea cercului Luna striga :
-Haide !
Dar fetele nu mai reusira sa raspunda pentru ca in jurul lor se formase un cerc care se strangea , atrangandu-le in capcana , dar deveni apoi si mai infricosator pentru ca auzira vocea . Nu intelesese ceea ce spusese dar auzindu-l Luna se gandi : ,,Nu poate fi el - e doar ceva ca o vraja de protectie ori ceva asemanator" , insa , apoi , cele doua fete alunecara si cazura intr-o cripta , pe podea . Si , ceva mai incolo , vazura cum incepeau sa actioneze mecanismele de aparare instalate de suporterii lui probabil .
Apoi Luna se ridica si privi in jur , cautand o iesire , cand mecanismele incepura sa actioneze .

Eram pur si simplu terifiata.
Ce puteam sa facem? Cazusem intr-o capcana pe care cu siguranta au gandit-o unii dintre cei mai periculosi vrajitori care au existat vreodata.
La un moment dat era atat de speriata,incat am tipat de am speriat-o si pe Luna cu urletul meu.
Apoi mi-a parut rau ca am facut acest lucru...
Speram sa nu fie El prin preajma...
M-am uitat precauta in jur,bineinteles cat mai puteam vedea in jur...

Iar apoi , peste doar cateva secunde , in jur incepura sa se auda zgomote si dintr-un perete iesi , imens , o rafala de vraji . Insa , fusesera doar iluzii , pentru ca nici una din fete nu patise nimic . Dar , de undeva de aproape se auzi vocea lui , vocea de care majoritatea vrajitorilor s-ar fi speriat .
Intai fu un sunet greu de deslusit , insa apoi incepu sa se schimbe , sa creasca , pana cand putura fi intelese cateva cuvinte . Dar ecoul tipatului lui Rosalie inca mai pulsa din pereti , ceea ce facura ca totul sa fie mai infricosator . Cand din medalionul , care fusese o data horcrux , incepu sa se contureze silueta lui , exact asa cum arata cand fusese invins cu doar cativa ani inainte .
Iar apoi Luna vazu cum , din medalion mai iesea si altceva , ceva de care era sigura ca fusese vazut si de Rosalie .

-Luna,ce ne facem?
Pregateste bagheta. Cine stie ce ne asteapta?Dumnezeule,cum ne-a putut duce mintea sa venim la mormantul Lordului?
DAr acum era prea tarziu de regrete,daca era cazul curand vom recurge la fapte.
Mi-am scapat medalionul cu poza cu mine si cu Jake iar acest lucru m-a intaratat..Am reusit sa ma eliberez din aceea capcana,apoi am scos-o si pe Luna.
Brusc,mi-am dat seama ca Jake ma salvase,iubirea pentru el reusise sa ne salveze.
Acum ne aflam din nou in fata mormantului fals al lui Tom.

Apoi se aflau din nou in fata pietrei false a lui Tom , si , in spatele lor , se auzi o voce malitioasa , aroganta , orgolioasa si sigura pe sine :
-Hmmm , se pare ca nu sunteti chiar asa cum v-am crezut .
Cineva se misca si , dupa cateva secunde , incepu sa se faca intuneric in jur desi inca mai era dupamiaza . Luna simti cum o soparla se invarstea pe langa , iar apoi o vazu .
-Tom ! zise ea , stiind ca nu ii va placea aceasta chestie . Ce surpriza sa te vedem ... unde esti ?
Vru sa se intoarca , dar ceva o imobiliza , si , iarasi , de undeva din spatele lor , veni vocea care i-ar fi facut pe cei mai multi vrajitori sa fuga :
-Plecati asa de repede ? Nici nu am avut ocazia sa ne cunoastem .
-Plecam , zise Luna sigura de ea , dar nestiind cum de putea sa vorbeasca .
Si apoi urmari cum iluzia cu forma lui Tom se apropia de Rosalie , vrand sa o prinda in capcana .
Ce as putea face ? se gandi Luna , uitand ca cea mai mare parte din ceea ce se intampla era o iluzie .