Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Vacante in Vacante, concedii si afaceri

« Previous 1 2 3 4 5

/ ~Explorand Interzisul~

-Nici sa nu indraznesti sa te apropii de mine!!!!!!!,am tipat eu atat de furioasa...
Acum de cand cu Jake eram atat de inversunata,atat de pornita impotriva Devoratorilor si tot ce tinea de ei, incat nu imi pasa nici daca muream ,nici daca voi fi in stare sau nu sa ma lupt!
Desi banuiam ca este o iluzie,nu puteam fi sigure complet.
Luna ramasese masca de ceea ce spusesem.
Eram atat de nervoasa incat ochii imi erau rosii si pe nas aproape ca imi iesea fum.

Insa Tom nu se lasa impresionat , desi o lasa pe Rosalie si se intoarse spre Luna . Avea o expresie ciudata , aproape nervoasa , cand spuse :
-Tu ? Ai fi o Devoratoare excelenta ! De ce iti pierzi timpul cu sustinatorii lui Potter ?
Auzind acestea , Luna incerca un sentiment nu foarte frumos . Un amestec intre nervi si ... fericire , pentru ca cineva isi dadea seama de priceperea ei in astfel de magie , dar imediat isi interzise sa mai gandeasca asa .
Atunci nu isi dadu seama , dar Voldemort nu spunea aceste cuvinte fara motiv - urmarea ceva .
-Habar nu ai ce ti-as putea da daca o sa ma scoti de aici , continua Voldemort cu aceiasi voce . Si tie la fel , spuse intorcandu-se spre Rosalie . Si tu esti talentata , ai fi foarte folositoare .
Dupa ce auzi acestea Luna fu convinsa ca ii scapa ceva , ca in jur era o vraja care o impiedica sa isi dea seama ce .
-Pe bune ? intreba ea , sperand sa mai incetineasca ceea ce avea el sa spuna . Nu te credem , mai adauga , incercand sa isi dea seama ce vraja folosea .
In jur vraja se intensifica , dar era indreptata spre Rosalie mai mult decat spre cealalta fata .

Eram sigura ca el urmarea ceva asa ca eu si Luna aveam de gand sa aflam despre ce era vorba. In gandul meu mi-am spus..."Of,ce mai vacanta!"
Eram nervoasa deoarece curiozitatea noastra ne-a adus intr-un punct mai ciudat,acum ne aflam aici in fata iluziei lui Tom. Totusi doream sa continui asa ca am rostit:
"-Daca te refereai la mine eu nu sunt de partea...."
Am incheiat propozitia fiindca el incepuse sa isi dea seama ce doream sa zic.
Oricum stiam ca e o iluzie si ca la un moment dat se va incheia aceasta poveste,sau poate ca nu?
Ma uitam la Luna parca intreband-o din priviri ce se va intampla cu noi. Si ea se uita la mine needumerita exact cum o priveam si eu pe ea.
Atunci m-am uitat la cer si ceva se intamplase. O raza puternica de lumina se infatisa acum pe cer. Imediat am putut sa imi dau seama ca e un semn bun de la Jake,care banuiam ca semnifica faptul ca el ne va salva,ca ne ocroteste de unde e. Si ca ma va ajuta pe mine si pe prietena mea sa iesim din aceasta incurcatura.

In scurtul moment in care atentia nu ii fu concentrata pe Tom , pe miscarile pe care le facea , fu surprinsa de siguranta lui Rosalie ca este aparata .
Dar Luna nu avu timp sa analizeze prea mult asta , ca Tom se intoarse spre ea cu bagheta indreptata si era gata sa arunce vraja . Si nu ii fu greu sa isi dea seama si ce vraja .
-De partea cui ai de gand sa fi ? intreba Voldemort , miscand bagheta in aer , trasand cercuri .
De partea cui sa fie ? La aceasta intrebare isi raspunse de mult . Desi chiar si in primi ani la Hogwarts crezuse ca asta trebuia ea sa fie , sa faca parte din tabara lui Voldemort , sa fie o Devoratoare alesese calea potrivita . Dar sa il auda pe el intreband-o asta ... aproape ca fu gata sa se razgandeasca . Dar nu o facu .
Poate ca atunci el va spune Abracadabra si se va termina totul pentru ea , insa avea vaga impresie ca Voldemort nu iar face asta . De fapt , ca Voldemort nu putea face nimic .
-Unde e Potter ? hotara ea sa ii raspunda tot cu o intrebare .

M-am uitat la Tom care deja se enervase foarte mult. Ma uitam din nou si din nou la el si imi dadeam seama din ce in ce mai mult ca e doar o iluzie pe care eu si Luna o creasem din cauza dorintei noastre de a il vedea cat mai..aproape. Iar acest lucru acum ni s-a "Indeplinit",desi in acest moment nu mai eram sigura daca asta vroiam sa il vad. In fata.
Incepusem sa simt ..ciudat in adevaratul sens al cuvantului. Am facut o miscare mai brusca,iar el isi intoarse privirea spre mine...
-Iar tu?...,intreba el.

-Eu ce?! ,l-am intrebat revoltata. Pe moment a ales sa ma ignore si sa se intoarca cu privirea spre Luna.

Ceva , ceva in mod clar il interesa . Sau l-ar fi interesat daca ar fi fost acolo . Dar daca era ?
Vroia sa scape , isi dadu seama Luna . Vroia sa se intoarca !
Insa inca nu isi primise raspunsul la intrebare :
-Unde e Potter ? mai spuse ea o data , inainte de a incerca sa ajunga in spatele lui .
Nu fusese o idee chiar atat de buna , pentru ca exact atunci Tom arunca o vraja de impitrire . Dar nu putea fi adevarata , nu ? Cum ar fi putut sa arunce o vraja cand era o iluzie ? Cum ?
Dar , exact cand parea ca va raspunde la intrebare , atentia ii fu distrasa de ceva din spate . Apoi Luna privi si ea in acea directie si vazu cum o alta persoana se apropia de locul unde ei se aflau .

-Ce faci?Las-o in pace !,am strigat eu nervoasa....
-Tu ai de gand sa ma sfidezi?,ma intreba el cu bagheta indreptata spre mine.
Apoi i-am raspuns putin mai calma,dar tot cu ura in glas:
-NU,dar las-o in pace!
Se uita la mine atat de ciudat,de parca i-as fi spus cine stie ce. Apoi un Devorator,cel putin asa mi se parea mie,se indrepta spre noi.
M-am uitat la el,apoi la Luna,apoi din nou la el si tot asa.
Cand am observat ca se apropia din ce in ce mai mult spre noi o privire de ura imi incinse ochii. Mi-am dat seama ca era nemernicul de Porrin. Atunci mi-am dat seama clar ca era o iluzie,fiindca Porrin acum se afla la Azkaban.

Un Devorator aparuse in spatele lui Tom ... un Devorator despre care se spusese de curand ca fusese dus in Azkaban . Desi stia asta Luna se intreba daca nu cumva evadase cumva si ... daca nu era acolo pentru a-l aduce inapoi pe Voldemort .
Insa cum ? Cum ? Cum putea fi totul o simpla iluzie , cand totul parea atat de real ? Cum ? Cum ?
Aceste intrebari isi facura loc in mintea Astropufei , dar le dadu la o parte . Si acestea erau false .
Era fals ! Un fals foarte reusit si apropiat de realitate !

Ma uitam la Luna si nu stiam ce sa fac. Ma simteam acum neputincioasa.
Acel Devorator care se apropia de noi imi parea foarte cunoscut dar nu puteam sa ii vad fata ,era acoperit in totalitate cu negru,era si intuneric acolo. De fapt banuiam ca asa era mereu pe langa mormantul lui Voldemont.
Luna se uita in jurul nostru si nici ea nu stia ce putea face.
Ne simteam ciudat,iar acel Tom isi muta privirea de la ea la mine si tot asa. Acest lucru ne dadu senzatia,cel putin mie,ca Voldy nu stia ce sa faca cu noi...
Chiar nu stia...

Isi muta privirea pe amandoua , iar pana la ruma se opri pe Luna .
-Tu , zise el .
Astropufa zambi , nu avea de gand sa fie slaba in fata lui . In fata nimanui . Voldemort ar fi putut sa spuna simplu acele doua cuvinte care sa ii pecetluiasca soarta fetei , insa de ce nu o facea ... de ce ? De ce ?
Prea multe intrebari ... prea putine raspunsuri . Sau defapt unul simplu , atat de evident incat nu putea fi cel corect .
-Imi amintesti de Bella .
Nu fu nevoie de mai multe cuvinte , pentru ca Luna stiu ca se referea la Bellatrix Lestrange , si stiu si in ce aspecte seamana .
-Asa era si ea cand am cunoscut-o !
Si Voldemort incepu sa rada , amintindu-si .
-Ei bine , eu nu sunt ea , raspunse Luna .
Pentru o secunda si-l imagina pe Harry Potter venind , dar asta era imposibil . Nu aveau nevoie de el .