Darkmark RPG Forum / Londra / Pestera lui Godric

« Previous 1 2 3 4 Next »

/ family business

• Victor era acolo,Axl era acolo asa ca nu putea sa se comporte ca o muiere infricosata care se ascundea in spatele optiunilor. Nu putea,nu trebuia sa spuna ca accepta Adevarul. Era un tip misterios,cum ar fi putut sa accepte sa dezvaluie unor straini ceva ce nu si-ar dori ca acestia sa afle? Fiindca nu se obisnuise cu ideea ca Vic si Odette erau parte din noua lui familie,sau mai bine zis el era un nou membru al familiei Malfoy. Era clar,trebuia sa isi castige respectul cuvenit:
  -Oh,micuta mea Odette,dar stii ca sunt un om rezistent. Provocare si nimic altceva!
  - Succes! Si cam cum ai vrea sa arate sicriul tau? Ceva special?,intreba Axl
  Carsten il privi lipsit de orice zambet pe chip. Gluma lui nu fusese prea amuzanta,cel putin din punctul de vedere al lui Carst. Sobolanul era pus pe glume? Ha,avea si el sa vada cum s-ar fi descurcat in locul lui. Deci,surioara,spune!

Odette era multumita peste masura de ce auzise. Axl ii pusese o intrebare foarte buna. Si Odette i-ar fi pus-o daca nu i-ar fi luat-o el inainte. Afisa un zambet malefic, apoi se uita spre geam. Apoi la Carsten. Apoi iar spre geam.
-Pai... sa vedem.... Cred ca... Ai sa mergi pana afara, si ai sa scapi de imbracamintea asta. Mai pe scurt: te duci afara te dezbraci pana la chiloti ca nu vrea nimeni sa orbeasca apoi... apoi vedem cat de mult rezisti acoperit cu zapada, spuse Odette ridicand din umeri. A...si trebuie sa stii ca vom vedea daca o faci sau nu, spuse Odette aratand spre geam.
-Deci... Carst, inca mai refuzi sa spui cum vrei sa iti arate sicriul? intreba Axl zambind.

• Cand ii auzi provocarea aproape ca se albise la fata,exact ca zapada de afara. Privi inspre Victor si sesiza modul malefic in care il privea apoi ii arunca o privire taioasa surorii lui,semn ca '' o sa vezi tu pe naiba''. Se duse pe hol,unde se intalni cu Karin si ii spuse toate cele intamplate. Aceasta il sfatui sa isi ia macar o vesta pe el dar fiul ei se incapatana spunand ca provocarea era provocare. Asa ca se dezbraca,ramanand numai in boxeri si iesi in curtea din fata.
  Sicriu,vin acum. Mama,sa-i spui Nataliei ca am iubit-o si sa-i povestesti fiului meu despre tatal sau.,ii striga el lui Karin,asezandu-se apoi fix in mijlocul curtii
  Statu zece,cincisprezece,treizeci de minute timp in care Axl nu isi lua ochii de pe fereastra,savurand spectacolul.
  - Boxerii verzi se potrivesc cu albul zapezii sopti Axl sarcastic apoi,dupa cateva clipe Odette,cred ca frati-tu' a dat in hipotermine.Sau cel putin asa a scris in zapada,cu un bat,inainte sa lesine.

Odette se grabi sa ajunga la parter.
-Maaaaamiii, Carst a intrat in hipotermie, spuse Odette usor ingrijorata.
Karin iesi afara si il aduse pe Carsten in camera lui cu ajutorul unei vraji de plutire apoi il imbraca si il striga pe Axl. Acesta intra in repede in camera.
-Esti vindecator, deci fa-ti treaba, spuse Karin iesind din camera.
Odette si Axl schimbara priviri complice apoi Odette se duse pana la ea in camera si aduse o trusa de machiaj. Dupa ce il machiasera bine, Axl facu cateva vraji complexe pentru a-l trezi din hipotermie.
-Esti bine? Vrei sa ne continuam jocul? intreba Odette incercand sa nu rada.

• Cand ii auzi intrebarea,parca ii veni sa o injure. Sa continue jocul? Nu,deloc. Nu avea chef de nimic. Se ridica de pe pat,privindu-si reflexia in oglinda. Holy mother of Jesus! Daca n-ar fi fost vorba de el,ar fi zis ca era defapt o opera de arta in adevaratul sens al cuvantului. Se apropie de oglinda si,zambi larg.
  - I feel pretty,oh so pretty.Well I feel pretty and um...gay.,incepu Carsten sa cante
  - Cine a zis ca nu esti...gay? interveni Axl,rautacios
  Barbatul privi inspre iubitul lui Odette,arucandu-i o privire usor mai rece apoi se apropie de el,strangandu-l de umar. Isi muta apoi privirea inspre Odette,si,incercand sa se calmeze putin,se departa de ei,intorcandu-se cu spatele la ei.
  - Grea e viata de artist. Deci,unde mi-s sanii? Haide,vreau si o fustita. I feel pretty and gay,or I feel nothing at all.Avea sa accepte ideea ca ii place sa fie femeie,avand in vedere ca Axl il ghicise. Chiar ii placeau barbatii intr-o oarecare masura.Dar deocamdata trebuia sa se aranjeze si sa isi aduca aminte cum sa ii seduca.

Odette incepu sa rada in hohote apoi il lua pe Axl de mana tragandu-l spre ea.
-Pe asta ai nimerit-o foarte bine, ii spuse in soapta.
Viperina zambi malefic, amintindu-si de locul in care acesta o invitase pentru a-i dezvalui ca nu era atras doar de femei. Odette isi aminti de Raven si asta o facu sa rada si mai tare, chiar daca stia ca nu fusese nimic intre cei doi.
-Si... Carst... apropo de viata de artist... noua nu ni se pare deloc grea. Avem tot ce ne dorim, spuse Odette ridicand din umeri.
Se astepta acum sa fie contrazisa de dragul ei frate, iar daca avea sa fie contrazisa atunci avea sa il provoace la un duel... muzical.

• Isi aminti deasemeni de Raven si de momentele in care se intalnisera. Il sarutase o data dar nu tinuse la el.Fusese o atractie fizica si nimic mai mult dar nici acum,dupa ce se casatorise cu Natalie,nu ar fi spus nu unei intalniri cu el. Dar nimic mai mult. Raven nu era genul lui de barbat. Prezentabil si pasional,intr-adevar,dar nu exista acea scanteie care sa-i trezeasca macar respectul. L-ar fi tratat ca pe o persoana usoara si nimic mai mult. L-ar fi parasit,l-ar fi tradat.Privi apoi inspre Odette,aducandu-si aminte ca si ea il admirase oarecum pe acel barbat. Aveau amandoi gusturi bune,ce putea sa zica?
  - Ba este foarte grea. Aveam douazeci de ani,visam la o cariera muzicala in lumea Incuiatilor dar nu a fost sa fie. Nu din cauza vocii sau din lipsa de talent. Nu m-a sprijinit nimeni.
  Ridica din umeri,resemnandu-se. Nu avea sa fie o mare vedeta nicioadata,nu avea sa atraga persoane importante,desi familia Malfoy era cea mai vestita din Lumea Vrajitoreasca,alaturi de Potter si Weasley. Totusi,nu era el atat de noroc sa isi indeplineasca visul si sa cante pe scena alaturi de cineva faimos sau sa ajunga sa sustina un concert al lui.

-Nu te-a sustinut nimeni pentru ca nu ai fost suficient de bun! Nu ca nu ai fi avut voce, sau talent, ci lipsa de exercitiu probabil, ridica Odette din umeri.
Ea era de parere ca daca exersai ore ore in sir zilnic si erai stapan pe tine puteai sa rogi pe oricine sa te asculte. Dar pe langa talent si practica mai este si tupeul. Daca nu aveai curaj sa vorbesti cu cineva sa te ajute degeaba aveai talent si exersai.
Il privi rece pe Carsten apoi isi dadu seama ca treabuia sa o faca cu orice pret. Pur si simplu nu putea sa isi alunge din cap ideea unui duel.
-Te provoc la un duel muzical, spuse Odette intorcandu-se apoi spre Fred.
Daca de data asta lua el pianul si ea chitara aveau sa faca o figura mai buna.

• O privi putin surprins apoi isi dadu jos cerceii,isi sterse machiajul cu podul palmei,intinzandu-si rimelul si rujul pe obraz iar sutienul fu deasemeni indepartat de pe corpul sau. Inafara de faptul ca avea cateva dungi rosii respectiv negre pe chip,arata destul de...masculin. Totusi,avea inauntrul sau o caldura,o pasiune,o flacara pe care numai un suflet feminin putea adaposti. Era o contradictie vie iar ei trebuiau sa se obisnuiasca cu asta. Asa ca se aseza pur si simplu pe scaun,intr-o pozitie relaxata dar usor provocatoare,intreband-o:
  - Summer wine? E singurul cantec care-mi vine in minte.
  Zambi larg,sagetand-o cu privirea lui intunecata,sclipitoare. Nu ii venea sa creada ca faceau asta. O varianta acustica a unei melodii superbe? Cu siguranta avea sa fie ceva placut,unic. Si-ar fi dorit ca oricine altcineva sa ii asculte. Era entuziasmat,era mandru de Odette,desi era provocarea lui.

-Perfect, spuse Odette bagand in priza amplificatoarele.
Lua in mana o chitara in timp ce Fred se aseza la pian si dadu startul. Ea era prima apoi urma Carsten. Isi canta atenta strofa fara sa se grabeasca sau sa greseasca vreo nota. Cand isi termina strofa incepu sa il priveasca intens pe Carsten. Acum avea ocazia sa ii arate ca in acea familie nu era el cel mai bun si ca oricat de bine ar fi cantat tot nu ar fi intrecut-o pe ea, sau cel putin asa spera ea.
Cand fratele ei incepu sa cante ramasese cu gura cascata dar se redresa repede incepand sa zambeasca. La fel ca ea si el mostenise talentul mamei sale insa Odette tot mai avea un as in maneca. Ea mostenise si vocea calda a mamei sale si vocea tatalui sau care avea cel mai interesant timbru pe care il auzise vreodata.