i'm a weird fucking human
|
19 May 2012, 23:31
Post: #31 |
|||
|
|||
Ema rase usor. Nu mai intalnise pana acum pe cineva care sa foloseasca 'epic' intr-un context atat de potrivit. Se lasa intr-o miscare relaxata pe spate, privind tavanul. Ramase asa o secunda, iar apoi zambi, entuziasmul trezindu-se iar la viata.
" - Doamne, Isabella, nici nu-ti imaginezi cat de bine ma simt acum! Am stat atatia ani una langa alta si ce-am facut? Am pierdut timpul fara sa vorbim. Ai niste preferinte tare bune, cel putin din punctul meu de vedere." Teoretic vorbind, ceea ce urma sa faca nu era politicos. Dar la naiba cu teoria! Ema isi arunca bratul stang in jurul umerilor Viperinei si zambi strengareste. " - Unde ai fost pana acum, o, tu, devoratoare a cartilor si iubitor al aventurii?" Rase, asa cum ii statea in caracter sa faca dupa ce vorbea pe o voce ciudata. Ok, poate ca in acel moment, mai multe persoane din compartiment se uitau la ea si se intrebau ce mai era si cu nebuna asta. Insa Soimeanca ignora destul de usor gandul. Ajuta faptul ca nu se uitase in jur; preferase sa priveasca spre modelul prafuit de pe podeaua compartimentului. Intr-un final, isi ridica privirea spre fata de langa ea, mentinandu-si zambetul. ![]() The darkest hour is just before the dawn.
|
|||
19 May 2012, 23:38
(This post was last modified: 19 May 2012, 23:38 by Isabella River.)
Post: #32 |
|||
|
|||
You run. I con.
Tiger don't change their stripes.
|
|||
19 May 2012, 23:59
Post: #33 |
|||
|
|||
Ema se stramba usor, in gluma.
" - Da, stiu cum e... Prima oara cand am avut curajul sa deschid o conversatie mai ca mi-a venit rau..." Isi deschise larg ochii si isi scutura usor capul. Ii zambi Isabellei si se uita spre fereastra. Cand trecuse oare timpul? Soimeanca recunostea cu usurinta peisajul din apropierea domeniilor de la Hogwarts. De cate ori oare il vazuse? Minimul pentru elevii normali era de mult timp depasit. " - Mai avem foarte foarte putin" anunta ea pe un ton ciudat, pe jumatate entuziasmat, pe jumatate trist. Tanara isi intoarse privirea spre cei din compartiment. Asta era ultimul moment din acea zi sau, cel putin, asa arata acum. Da, realizase multe lucruri astazi. Se gandi cu nostalgie aproape la minutele de acum... ei bine, cateva minute si rase. Unde-i era mintea? Majoritatea celor din compartiment se intorceau la castel. Avea sa-i vada la cina, aliniati frumos de-o parte si de alta a mesei pline cu mancare. La acest gand, stomacul Emei chiraii. Zambi vioaie si se ridica de pe canapea, intinzandu-si mainile in sus. Incheieturile ii trosnira usor, iar ea se bucura de senzatia data. Isi lua rucsacul si si-l puse pe un umar. Intr-un final, isi intoarse privirea spre Isa. " - Ne auzim maine!" ciripi Ema vesela si facu un gest calduros cu mana spre ceilalti. Soimeanca deschise usa compartimentului in secunda in care podeaua vibra si trenul se opri. OOC: Topic terminat Edit By Raizen Galeoni Arlin van Iver - 50 Puncte Ochi-De-Soim - 90 Viperini - 190 Topic Closed ! ![]() The darkest hour is just before the dawn.
|
|||
« Next Oldest | Next Newest »
|