Darkmark RPG Forum / King's Cross / Expresul de Hogwarts

1 2 3 Next »

/ i'm a weird fucking human

Ema rase usor. Nu mai intalnise pana acum pe cineva care sa foloseasca 'epic' intr-un context atat de potrivit. Se lasa intr-o miscare relaxata pe spate, privind tavanul. Ramase asa o secunda, iar apoi zambi, entuziasmul trezindu-se iar la viata.
" - Doamne, Isabella, nici nu-ti imaginezi cat de bine ma simt acum! Am stat atatia ani una langa alta si ce-am facut? Am pierdut timpul fara sa vorbim. Ai niste preferinte tare bune, cel putin din punctul meu de vedere."
Teoretic vorbind, ceea ce urma sa faca nu era politicos. Dar la naiba cu teoria! Ema isi arunca bratul stang in jurul umerilor Viperinei si zambi strengareste.
" - Unde ai fost pana acum, o, tu, devoratoare a cartilor si iubitor al aventurii?"
Rase, asa cum ii statea in caracter sa faca dupa ce vorbea pe o voce ciudata. Ok, poate ca in acel moment, mai multe persoane din compartiment se uitau la ea si se intrebau ce mai era si cu nebuna asta. Insa Soimeanca ignora destul de usor gandul. Ajuta faptul ca nu se uitase in jur; preferase sa priveasca spre modelul prafuit de pe podeaua compartimentului. Intr-un final, isi ridica privirea spre fata de langa ea, mentinandu-si zambetul.

• Isabella rase cu pofta, fericita de reactia Emei, apoi isi puse un brat la randul ei pe dupa umerii fetei, uitandu-se pe fereastra si continuand sa zambeasca.
  
  "- Oh, nu stiu. Cel mai probabil pierdeam vremea prin Castel si n-aveam curaj nici sa spun salut, eu sunt Isabella. Povestea vietii mele." suspina ea, apoi izbucni in ras.
  
  Daca ignora faptul ca o spusese pe un ton glumet, era cam adevarat - pana de curand, Isabella fusese o tipa foarte timida - inca era, in anumite privinte - si cel mai greu lucru pentru ea, era sa stea in preajma unor necunoscuti.
  In ultima vreme se schimbase foarte mult si ii multumea lui Dumnezeu pentru asta - era un fapt dovedit: ca sa reusesti, ca sa te integrezi, trebuie sa ai curaj si sa stii sa iti pastrezi o buna dispozitie.
  
  "- Si sa stii ca si tu ai niste preferinte bune, ca veni vorba de asta. Chiar ma bucur ca am reusit sa ne cunoastem." ii spuse Viperina intorcandu-se pentru a se uita la Ema.

Ema se stramba usor, in gluma.
" - Da, stiu cum e... Prima oara cand am avut curajul sa deschid o conversatie mai ca mi-a venit rau..."
Isi deschise larg ochii si isi scutura usor capul. Ii zambi Isabellei si se uita spre fereastra. Cand trecuse oare timpul? Soimeanca recunostea cu usurinta peisajul din apropierea domeniilor de la Hogwarts. De cate ori oare il vazuse? Minimul pentru elevii normali era de mult timp depasit.
" - Mai avem foarte foarte putin" anunta ea pe un ton ciudat, pe jumatate entuziasmat, pe jumatate trist.
Tanara isi intoarse privirea spre cei din compartiment. Asta era ultimul moment din acea zi sau, cel putin, asa arata acum. Da, realizase multe lucruri astazi. Se gandi cu nostalgie aproape la minutele de acum... ei bine, cateva minute si rase. Unde-i era mintea? Majoritatea celor din compartiment se intorceau la castel. Avea sa-i vada la cina, aliniati frumos de-o parte si de alta a mesei pline cu mancare. La acest gand, stomacul Emei chiraii.
Zambi vioaie si se ridica de pe canapea, intinzandu-si mainile in sus. Incheieturile ii trosnira usor, iar ea se bucura de senzatia data. Isi lua rucsacul si si-l puse pe un umar. Intr-un final, isi intoarse privirea spre Isa.
" - Ne auzim maine!" ciripi Ema vesela si facu un gest calduros cu mana spre ceilalti.
Soimeanca deschise usa compartimentului in secunda in care podeaua vibra si trenul se opri.

OOC: Topic terminat

Edit By Raizen

Galeoni
Arlin van Iver - 50

Puncte
Ochi-De-Soim - 90
Viperini - 190
Topic Closed !