Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Camera Necesitatii

« Previous 1 2 3 4 5 … 8 Next »

/ I want my life back

Alden sisters

Pasii sai rasunau pe coridoarele goale ale castelului. O noua plimbare in miez de noapte, un nou gand si cateva amintiri recuperate. Sa te trezesti atat de tarziu si sa nu stii incotro sa te indrepti nu e tocmai ceva demn de admirat. Dar ce ar putea sa faca? Nu putea sa doarma si considera ca daca va inainta catre necunoscut va descoperi ceva pentru a o ajuta sa isi alunge aceasta stare. Coridorul ii transmitea un aer rece, greu de suportat. Era exact ca starea ei sufleteasca. Nu stia ce sa faca, parea pierduta in acest imens castel de basm. Isi alungase acest gand si ajunsese pentru a mia oara in fata unei usi impunatoare. Camera Necesitatii , isi spuse in gand. Sufletul o indemna sa intre acolo, dar mintea ii ordona sa plece. Ca de obicei si-a ascultat simturile, nu ratiunea.
Pe podeaua rece se auzeau pantofii sai . O silueta se intrezarea in fata chipului sau. I se parea atat de cunoscuta, de familiara.
"Sys, tu esti? Ce cauti aici? Buna!"
Putea aproape sa fie sigura ca sora sa Ginny era cea prezenta, dar niciodata nu trebuia sa se ia dupa aparente.
Asteptase un raspuns din partea siluetei din incapere.

Nu stia ce sa mai creada,niciodata nu se lega nimic. Ceva din exterior o apasa pe interior. O durea o sfaisia,si nu stia ce sa faca.
Se simte pierduta,sudoarea ii acopera fruntea,iar mainile ii tremurau,nu stia ce se intampla,nu putea sa isi dea seama ce se intampla cu ea.
Ofta si se aseza pe un scaun vechi,isi trecu mana prin par si isi atinse micul medalion ce il primise cadou de la sora ei Rose. Ii era foarte drag si de cand im primise nu il daduse jos de la gat.
Ura sa se gandeasca ca tot ce credea a fi bine,era defapt opusul. Mana ii era stransa pe bagheta aprinsa,si se uita la silueta ce se contura in fata ei.
"-Rose tu esti?"

Pentru o secunda se temuse sa intre in incaperea atat de intunecata. Nici macar bagheta nu o avea pentru sine. Se uimea singura cum de putuse sa uite sa o ia la ea. Adevarul era ca nu avusese nevoie mereu de vraji facute cu bagheta. In caz ca s-ar intampla ceva se baza pe cunostiinte sale in legatura cu vrajile non-verbale. Putea sa foloseasca focul sa faca lumina, dar nu voia sa abuzeze de puterile sale si nici sa descopere cineva puterea sa ca Medium. Se uitase inca o singura data inainte, iar un urmatoarea clipa primise raspunsul. Adevarul era ca asteptase destul de mult pana Ginny isi facuse curaj sa vorbeasca, dar cand o facuse si-a dat imediat seama ca intr-adevar era sora sa.
"Da, eu sunt. " , rostise fosta Soimeanca. Nu mai era necesar sa adauge cuvinte in plus. Totul fusese in zadar. Nu se simtea nici macar in stare sa vorbeasca. Avea o stare de tristete din care nu mai putea sa iasa. Probabil de aceea a venit tocmai aici.

Se ridica incet de pe acel scaun ponosit de vreme,si alerga pana la sora sa,apoi strangand-o tare in brate. Era ceva ce nu putea controla,acel sentiment de nesiguranta,disparu cand bratele surorii ei se infasurara pe trupul sau.
Ofta si isi lasa capul pe umarul Rosei.
"-Rose ce bine ca ai venit!"
Se lasa mai mult in bratele Rosei si suspina. Era atat de sa se simta in siguranta,era atat de bine sa stie ca macar cuiva ii pasa de ea.
Neisguranta o acaparase de cateva zile,si de atunci nu stia ce sa mai faca,se simtea in primejidie in fiecare minut,desi stia ca locuia in cel mai pazit loc din lumea vrajotoareasca. La Hogwarts,nu avea de ce sa isi faca griji,insa mereu sentimentul acela ca ceva rau avea sa se intample nu ii dadea pace.

Statuse cateva minute bune in bratele surorii sale. De foarte mult timp nu se mai intalnisera desi teoretic ar fi trebuit sa fie mai toata ziua una langa cealalta. De cand erau profesoare avusesera mult mai multa treaba de facut si nici macar nu s-au gandit ca ar putea sa mai povesteasca si ele. Se indepartase putin de Ginny asezandu-se pe parchetul rece. Desi nu era bine, ei ii facea bine . In aceasta clipa se simtea deznadajduita si nu avea dispozitia necesara sa faca nimic altceva. Era sigura ca sora sa o intelegea din priviri, nici nu mai era cazul sa spuna ceva, dar in urmatoarele secunde simtise ca nu mai suporta. Pur si simplu nu mai rezista presiunea aceasta asupra ei. Izbucnise intr-un plans destul de zgomotos nestiind ce altceva sa mai adaugase. Isi sterse apoi lacrimile si murmura pe o voce glaciala:
"Mda .. probabil ca .. e bine .."

Ura sa o vada pe sora ei plangand,sa o vada atat de distrusa,era sfasietor pentru ea. Daca se prindea ce sau cine era motivul pentru care ea plange avea sa aiba de a face cu firea ei vulcanica.
"-Rose,nu mai plange,ce s-a intamplat?"
O trase pe sora sa in camera si se gandii imediat la o sufragerie primitoare,calduroasa,exact ca cea de acasa.
Se asezara pe canapea si cateva minute bune o liniste invaluii sufrageria calduoarsa. Ginny privii focul ce mistuie acei busteni din semineu si zambii. Intodeauna ii placuse sa urmareasca jocul periculos al focului,sa stea in fata lui cu o cana de ciocolata calda in mana stanga si cu jurnalul pe picioare.
Asa fusese mereu o fata simpla caruia ii placea tot ce era simplu,care o adora si o respecta pe sora ei,si ar baga mana in foc ca si sora ei gandeste acelasi lucru despre ea.
Asta ii aduse aminte ca Rose nu se simtea prea bine,se intoarse pe canapea astfel incat sa stea fata in fata cu ea,si ii apuca bland mana.
"-Sis,ce'i cu tine?"

Cand observase ceea ce aparuse in fata sa si-a adus aminte de fapt unde se aflau. Camera Necesitatii .. la cat de bine o stia pe Ginny putea sa banuiasca faptul ca tocmai isi dorise sa se simta ca la parinti acasa. O urmase si se aseza si ea pe canapeaua din fata celeia pe care statea fosta Cercetasa. Nu mai avea sens sa stea pe joc acum. Intrebarea ei parea atat de simpla, dar un raspuns la ea parea atat de complicat. Intr-un final .. ce ar fi putut sa ii spuna? Nimic nu ii trecea prin gand in acea secunda. Se simtea de parca cineva i-ar fi golit mintea si acum ar trebui sa isi aminteasca macar cine era. Nu. Era stupid. Daduse dezaprobator din cap, dupa care se uitase catre persoana din fata ei intrebandu-se ce ar putea sa faca pentru ca lacrimile sa nu ii mai acapareze ochii. Lumina pe care semineul familiar o emana o facea sa se simta putin mai increzatoare. Se uitase in ochii surorii sale si murmurase pe un ton foarte scazut:
Nu .. stiu. Ma simt de parca cineva ar fi luat viata din mine. Imi vreau viata inapoi. Mi-e dor de .. casa"
Da,fusese un raspuns corect.

Ginny ofta,si ei ii era dor de casa,ii era dor de parintii ei,ii era dor de tot. Voia atat de mult sa se intoarca acolo,insa pana la Craciun mai era ceva timp,asa ca nu puteau decat sa astepte acea perioada.
Isi trecu pana prin par si se facu mai comoda pe canapea,adora sa se simta ca acasa,ii dadeao stare de siguranta si confort.
"-Rose,stai linistita totul va trece,e doar o pasa proasta!"
Ii zambii bland si o pupa usor pe obraz. Isi adusese aminte de vremurile de cand erau mici,si nu sitau ca erau surori,se comportau exact la fel.
Chicotii,si ii mai dadu o imbratisare Rosei. Se simtea bine acum ca sora ei era langa ea. Acel sentiment de nesigurana disparuse complet.
Acum tot ce voia era sa se bucure de compania Rosei cat mai mult,voia sa stea acolo o eternitate.

Poate exagera si de fapt sora sa avea dreptate. Avea nevoie de relaxare cu siguranta pentru a scapa de aceasta 'pasa proasta'. Trebuia sa se gandeasca la toate optiunile pentru a face asta, inainte sa ramana asa pentru mai mult timp. Un zambet scurt ii aparuse in coltul gurii fiindca se simtea ca acasa. Nu putea sa surada complet deoarece inca nu era in apele ei. Se intreba de ce avusese aceasta nesiguranta. Se intreba daca nu se intampla ceva acasa, dar isi alungase acest gand si privise catre sora ei. Aveau nevoie de putina destindere, de uitare fata de tot ceea ce le inconjura. Ar fi vrut sa mearga in acest weekend la resedinta familiei, insa stia ca asta nu era posibil fiindca nici ele si nici parintii lor nu ar fi avut timp. In plus, acum era foarte fericita ca si Cassandra venise la Hogwarts. Se intrebase ce i-a luat atat de mult timp sa se hotarasca, dar inlaturase orice urma de indoiala. O privise pe Ginny si rostise:
"Orice ar fi sper sa treaca curand."
Acum zambea sincer.

Ii placea sa o vada zambind. Asa o stia pe sora ei,si asa voia sa o vada mereu. Isi trecu din nou mana prin par.
Nu voia sa isi aminteasca acea stare de nesiguranta,insa ceva,ceva o apasa,nu stia sa exprime in cuvinte ce simtea,insa nu era ceva de bine.
Ura cand se simtea asa,si era in stare sa se dueleze cu oricine. Era nervoasa si cinica,si mai preusus era sarcastica. Ceea ce ei nu ii prea statea in fire sa fie asa.
Ofta si isi indrepta privirea spre focul ce ardea mocnit.
"-Si cu Ryan cum mai e?"