Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Padurea lui Dean

« Previous 1 2 3 4 5

/ Lost among the shadows

"Asa-ceva-nu-se-poa-te." rosti Lily cuvant cu cuvant nevenindu-i sa creada.
Cum putea sa fie Porrin nasul ei? Atunci daca era nasul ei de ce sa-i faca atat de mult rau de ce o ura atat de tare?
"Charles, dar cine ar trebui sa-i explice?" intreba Viperina inca in stare de soc.
Devoratorul rase strident apoi nu mai zise nimic. Lily se duse mai apropae de Ema pentru ca arata de parca mai avea putin si lesina. Oricum era gata sa cada din picioare din clipa in clipa.
"Ema, te simti bine?" intreba Lily incercand sa o faca sa spuna ceva.
Soimeanca dadu din cap in semn de nu apoi se uita Absenta la Charles. Of, de ce trebuia sa-i spuna asta acum cand aveam de cautat un obiect foarte important.
"Bine, Charles atunci.... Crucio!" striga Lily facandu-l pe Charles sa cada urland de durere.
Lily mai arunca blestemul de vreo doua ori asupra Devoratorului apoi il inteba unde este bagheta lui Porrin.
"Nu stiu." raspunse el gafaind.
"Crucio!" striga Lily pentru a patra oara. "Spune-ne si poate scapi de data asta." adauga apoi viperina uitandu-se la Ema care inca nu spunea nimic.

Ema tresari la auzul blestemului. Isi prinse capul in maini, parca incercand sa opreasca cuvintele ce-i veneau in minte. Si toate acele injuraturi si blesteme la adresa lui Porrin. A cui? A nasului ei? Domni linistea in mintea ei, trezindu-se mai apoi intr-un ras isteric.
" - Ha! Charles... Ha ha.. Pentru un Devorator... Ha ha ha... esti al naibii de amuzant... ha ha ha!"
Inca razand, isi scoase bagheta si urla nervoasa un " Stupefy" spre Charles Lestrange.
Nu ii statea in caracter sa treaca atat de repede prin emotii total opuse. Injura printre dinti si se calma.
" - Hai sa gasim afurisitul ala de bat magic! Acum... Daca as fi un escroc lipsit de inima si mai ales de creier, unde mi-as ascunde scobitoarea probabil falsificata?"
Se invarti mai mult pe loc, privind cu atentie toti copacii, dar se opri cand ajunse fata in fata cu Lily. Clipi des si sopti un "Multumesc" fara aer.

"Ar putea fi oriunde." spuse Lily privind dezorientata prin jur.
Nu aveau nici o sansa sa gaseasga nenorocita aia de bagheta fara putin ajutor din parte lui Charles si asta nu se va intampla. Charles nu le va ajuta nicioadata doar daca...
"...Imperio!" spuse Lily cu bagheta indreptata spre devorator.
"Acum unde e bagheta?" intreba viperina mult mai calma acum.
Charles dadu sa spuna ceva apoi se ori dar intr-un final rosti cu greutate:
"Pe fundul lacului este o cutie este bagata in pamantul de sub apa."
Lily ramase putin pe ganduri uitandu-se la lac apoi Ema ii spuse cu hotarare lui Charles sa o aduca. Acesta mergea incet spre lac apoi sari in apa rece ca gheata si se intoarse dupa cateva minute cu o cutiuta lunga invelita in catifea.
"Mersi." spuse Lily cand acesta ii intinse cu un gest mecanic, cutia.

" - Ar fi nemaipomenit unul pentru acasa. Stii tu... sa distreze musafirii' se gandi Ema cu voce tare, apropiindu-se de Lily.
Se bucura ca prietena ei nu avea vreo retinere in a folosi genul acesta de blesteme.
Viperina deschise cutia. Pentru un nenorocit, avusese multa grija de ea. Bagheta decorata cu tot felul de linii serpuite, statea intr-un pat de matase neagra, chiar deasupra unui material precum blana. Emei i se parea cunoscut genul. Isi aminti cand era in anul IV. Avusese o intalnire cu Porrin chiar in Padurea castelului. Si atunci omorase un unicorn. De aceea i se parea materialul cunoscut. Isi baga degetul pe sub matase, simtind textura.
" - Extravagant, dar ilegal. Piele de unicorn, cu tot cu par" spuse Ema bosumflata.
Era multumita ca mai aveau un Horcrux, dar acum se gandea cum sa-l distruga. Isi scoase briceagul de la brau.

"Nu cred ca v-a fi de folos" spuse Lily uitandu-se la briceag.
Daca taiau bagheta fie si in mii de bucatele tot nu rezolvau nimic si oricum cel mai probabil era ca Porrin sa fi pus atatea farmece incat sa nu poata fi atinsa cu un simplu briceag.
Charles care inca se afla acum sub influenta blestemului Imperius se uita la cele doua fete cu o privire tampa nestiind ce sa faca.
"Ema, pot sa-l pun sa se sinucida? Te roooog..." spuse Lily punand ochii de catelus carora se pare ca Ema le rezista. Desi rase la rugamintea viperinei ii spuse apoi ca nu poate sa-l una sa faca asta sau cel putin nu inca. Lily se uita suparata spre Ema si dupa se intoarse iar spre Charles si-l ruga sa se dea cu capul de un copac pana lesina lucru care o facu pe soimeanca sa exclame "Lily!"
"Hei, nu e ca si cand... of bine... Charles termin-o. Bun acuma sa ne concentram asupa acestei baghete idioate. Am putea sa o distrugem cu Foc Demonic ce zici?" spuse Lily uitandu-se usor incruntata la prima bagheta a lui Porrin.

Cu toate astea, Ema rase.
" - Crede-ma, nu are suficient creier incat sa-l afecteze niste lovituri in cap" zambi ea.
Cantari bagheta pe degete. Foc Demonic...
" - Am putea incerca. Poate ca daca vom folosi amandoua in acelasi timp va avea un efect mai mare."
Ema isi scoase bagheta si o vazu cu coada ochiului pe Lily, facand acelasi lucru.
" - Gata? La trei. Unu... Doi... Trei!"
Vrajile tasnira parca din toate directiile. Bagheta disparu din privir sub o gramada enorma de flacari. Trecura cateva secunde bune ca sa reapara, iar peste alte cateva, focul disparu complet.
Lemnul ars era crapat, lasand la vedere miezul baghetei: solzi de dragoni. Domni linistea, dar in momentul in care Ema inainta un pas...
Vantul a facut copacii sa scartaie, iar un dragon din fum movaliu isi facu aparitia deasupra baghetei.

"Dar nu inteleg! Focul Demonic distruge Horcruxurile ar fi trebuit sa-l distruga si pe asta!" striga Lily indignata fara sa bage in seama dragonul din fum care oricum parea inofensiv.
Viperina se apropie de el si intinse usor mana apoi o trecu prin fum. Nu se intampla nimic. Era exact ca si atunci cand treci printr-o fantoma. Lily isi retrase mana uitandu-se la ea, Nu parea sa aiba nimic nici o zgarietura sau arsura sau ceva. Deodata dragonul scoasa un zgomot aurzitor facandule pe fete sa se dea in spate, la trei metri distanta de el.
"Ce crezi ca e cu el?" intreba Lily uitandu-se speriata la Ema.
Soimeanca dadu din cap nestiind ce sa zica apoi spuse ca poate ar putea sa mai incerce odata cu Focul Demonic.
Numarara pana la trei si din baghete iesira niste flacari greu de stapanit apoi la fel ca la inceput disparura dupa vreo cinci minute. Dragonul nu mai era si bagheta arata la fel ca inainte.
"Uite acolo!" striga Ema aratand spre cer.
Lily scoase un mic tipat de groaza cand vazu un dragon gigantic, real.
"Charles ajuta-ne sa-l omoram." striga Lily gandindu-se la cele mai buna vraji si la Magia Neagra.

" - Oh, Dumnezeule!" icni Ema, dandu-si seama (sau aproape).
Oare nu era aceasta tocmai o Capcana-a-Simplului? Citise cu mult timp in urma despre ele. Erau folosite de Noni de obicei si aveau rol de scut.
" - Lily! Daca-l distrugem, vom scapa si de bagheta!"
Charles isi scoase bagheta si incepu sa urle ca un apucat, blestemand dragonul din toate partile. Ema doar se duse langa Viperina si folosi Protego, ferindu-le de crengile rupte.
Incerca sa se gandeasca. Incerca sa-si aminteasca punctele slabe ale unui dragon si se uita in sus, spre cel real. Solzii grosi se aflau pe spate si pe lateral. Aripile mari erau acoperite de piele groasa, iar stomacul ii era ferit de un fel de platosa. Dar pieptul... Pieptul nu avea nicio protectie in afara de brate.
" - Lily, daca folosim o vraja ca sa-l omoram... Ar trebui sa lovim simultan, iar Charles i-ar putea distrage atentia. Trebuie sa-l facem sa-si mute mainile, sa-si lase pieptul descoperit."
In mintea Emei se invarteau deja cele doua cuvinte: Avada Kedavra

"Pai si ochii reprezinta una din cele mai sensibile parti ale unui dragon. Daca il lovim cu un Blestem de conjunctivita s-ar putea sa-si duca mainile la ochi si atunci avem cale libera sa-l omoram." zise Lily
Ema o aproba din cap apoi Lily ii odorna lui Charles sa atace odata cu ele. Dupa ce atacara toti trei odata cu Blestemul de Conjunctivita dragonul scoase un urlet infiorator si isi muta mainile la ochi.
"Avada Kedavra!" strigara toti trei odata si dragonul cazu apoi la pamant cu o bufnitura atat de puternica incat Lily putea sa jura ca mai multi copaci din jurul lor se cutremurasera.
"Am reusit!" striga Lily imbratisand-o strans pe Ema. "Nu pot sa cred!" adauga viperina razand dandu-i drumul Emei din stransoare. Lua bagheta care acum arata ingrozitor si o examina putin dupa care il elibera pe Charles din blestem.
"Charles iti multumim. Ne-ai ajutat foarte mult sa distrugem bagheta!" zise Lily fericita.

Charles le privi precum un turbat. Ema zambi iscoditor cand realiza ca nu-i venea sa creada ce facuse. Devoratorul nu mai rosti niciun cuvant. Se incrunta spre fete si Disparu la fel de repede precum o raza.
Abia acum si-a permis Ema sa se bucure cu adevarat.
" - Unu s-a dus. Ne face sa taim patru Horcruxuri de pe lista! Si de distrus inca unul"
Privi ramasitele baghetei. ' De ai stii, Porrin, de ai stii...' gandi ea, fara sa se intristeze. Intr-un fel sau altul, ii placea ideea ca sfarsitul lui e aproape.
Ii zambi cu drag Viperinei si ii multumi sincer.