Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Biblioteca

« Previous 1 … 3 4 5 6 7 Next »

/ Intalnire la miezul noptii

Orele zburau din ce in ce mai repede....Soarele apuna facand loc luni...
"Voi nu aveti somn?Haideti e timpul sa plecati...biblioteca se inchide iar voi nu aveti voie sa stati decat pana la 8 afara din camerele voastre...."
Fetele se ridicara incet si dupa ce vazura ca Madame Pince pleca ...
"Deci asa ramane aici la ora 12 noaptea....sa nu intarziati...si aveti grija la Flich si la mata lui......o da si daca va prinde nu ziceti unde mergeati ca sa nu fim si noi prinse..."
"Bine....vom fi aici...."
Timpul se scurgea repede......la ora 11:30 fetele plecara din camerele lor...iar la 12 fara un sfert erau deja in fata bibliotecii...
"Ati avut vreo problema pe drum?"
"Eu l-am vazut pe Peeves cand trecea prin fata salii trofeelor.....dar in rest nimeni.....ah stiu ce ganditi numa vazut Peeves..."
"Bine deci intram....."
Usa se deschise dintr-odata fara a fi pus cineva mana pe ea....si scartai usor....
"E ca intr-un film de groaza cand pana la urma toata lumea moare..."spuse Bella entuziasmata...
"Ce mai incurajare ...bravo Bella si asa eram tare fericite sa intram..."spuse Alina ironica....

Hermione statea si se uita la acea usa care acum era deshisa.Parea imposibil deoarece Madame Pince incuiase usa chiar sub nasul fetelor.Incepu sa tremure.
Auzi 'incurajarea' Bellei si i se facu si mai frica.
"Doar nu credeti ca...sunt fantome...sau mai stiu eu..."incepu Hermione.
"Draga mea,fantomele sunt ceva obisnuit pe aici nu crezi?"ii spuse entuziasmata Alina.
"Asa este..."o aproba Bella.
In ciuda acestui detalia insemnat,Hermione nu se calma.Excluse din mine posibilitatea fantomelor,dar atunci ce putea deschide astfel usa?Sa fi fost cartea?In mintea Hermionei aparu pentru o secunda ideea cum ca Cel-Ce-Nu-Trebuie-Numit ar fi deschis usa si ca acum le astepta in spatele vreunui raft pentru a le omora,dar aceasta idee disparu printre celelalte.
Motorasele Hermionei mergeau la maxim.
Fu impinsa de catre celelalte fete sa intre in biblioteca,dar picioarele ei se miscau cu greu.
"Stati...daca vom pati ceva?"spopti Hermione.
"Hei a fost ideea ta!Nu ar trebui sa iti fie frica."incepu Alina.
Fetele incepura sa inainteze cand deodata auzira un sunet provocat de o carte care a atins pamantul.Hermione icni,dar Bella ii puse mana la gura.Toate fetele incremenira,iar sangele le inghetasera in vene.

[b]Fetele intrara in biblioteca...incet...si deodata usa se inchise in urma lor cu acelasi scartait ca si cel pe care il facuse la inceput....
"Ah....! Care-i desteptul care mi-a dat cu usa in cap?"
"Alina nu mai e nimeni inn afara de noi aici..nu avea cine sa te loveasca cu usa..."spuse Bella...
"Atunci ai fost tu...nu uit ca est un mic Peeves...."
"Fetelor incetati..liniste umpik se aude ceva..."
BUMM!!!
"Ce a fost asta?"intreba Hermione putin speriata...
"Daca stam aici nu o sa aflam niciodata..."
"Ai dreptate Alina,hai sa mergem..voi veniti?"le intreba Mary pe fete
"Eu vin ..adica nu mam trezit la ora asta doar ca sa stau aici..si sa vorbesc..."
"MmmBine vin si eu ca a fost ideea mea...da o iau si pe danyela ca daca ne ataca cineva sa o punem pe ea in fata..."spuse Hermione afisand un mic zambet..pe fata..
"Cine ar putea sa ne atace?Suntem intr-o biblioteca nu intr-un cimitir..."
"Dar totusi...."

Hermione era ingrozita.Ceva din interior,probabil inima,credea ea,o indemna sa mearga acolo sa vada ce a cazut,dar ratiunea ii spunea sa stea pe loc.
Isi ignora ratiunea si se indrepta intr-acolo impreuna cu Mary si Alina.Bella si Danyela ramasese-ra pe loc pentru a le "pazi" spatele celorlalte fete.

Hermione inainta in intuneric.'Sper sa nu fie nimic rau!'gandea fata ingrozita.
Alina ii puse mana pe umar,dar fata tresari.
"Nu mai fi asa incordata!Sunt sigura ca cineva a pus o carte gresit si s-a dezechilibrat si a cazut..."ii spuse fata in soapta.
"Cartile nu se dezechilibreaza asa deodata!"spuse Hermione si mai speriata.
Mary rase pe infundate.Dar zambetul ii pieri repede,deoarece dupa colt gasi...

...un lichid stralucitor pe podea care se intindea pana in locul unde cazu cartea atunci cand o lua Hermione...
"Si asta ti se pare tot normal?"
"Ah probabil o fi scapat cineva o portiune pe jos si sa murdarit ce mare chestie?"
"Da si s-a intins fix pana in locul unde am gasit eu cartea nu?Si are fix culoarea argintie ca si lichidul dintr-un pensiv nu?.."
"Posibil cine stie ce portiune esuata o mai fi si asta..."
"Alina scuze ca ma amestec dar Hermione are dreptate e prea multa coincidenta,si in plus Madame Pince e asa de atenta cu cartiele ei incat nu cred ca e posibil sa se murdareasca pe undeva.."
"Mda ..cum ziceti voi..dar eu zic ca tot o simpla coincidenta e.."
"Si daca sunt amintirile cuiva care a fost omorat aici?"
"Hermione exagerezi...cine ar putea fi omorat fara a lasa nici macar o picatura de sange...si sa lese o dara de amintiri..e ridicaol.."
"Sau daca ..sunt amintirile cartii.."spuse Mary foarte ganditoare..
"Cartile nu au amintiri Mary...asa ca coboara cu picioarele pe Terra....nu mai inventati povesti e doar..."fata nu mai apuca sa isi termine fraza ca ....

Fata nu mai apuca sa isi termine fraza deoarece...cineva tipa in spate.Toate trei isi dadura seama ca Bella avea probleme.
Hermione era ingrozita.Sangele ii inghetase,iar piciorele ii tremurau mai rau ca niciodata.
Fetele alergara intr-acolo si observara o silueta argintie stand fata in fata cu Bella.
Hermione facu ochii mari.Acel argintiu era la fel ca cel de pe cartea observata cu ore in urma in Sectorul Interzis.
"Este cartea!El este vocea care imi vorbise."spuse Hermione facand ochii mari.
"V-ati dat seama!Ma bucur!"spuse silueta lichida.
Vocea era atat de rece si de limpede,incat iti inspira o ingredere oarba.
"O fi bun sau rau?"intreba Mary in soapta.
"Sunt bun!"spuse silueta.

"Cine esti?Sau mai bine zis ce esti?"
"E usor e o ciudatenie.."spuse Bella in soaptab apropiinduse de fete.
"Ma numesc Aron..imi pare bine de cunostinta."
"La fel..Ce esti tu Aron?"
"Ah sunt un om..am fost inchisa in carte acum multi multi ani.."
"Si cum de nimeni nu te-a descoperit pana acum?"
"Pai nu multa lume trece prin dreptul sectorului interzis.Candva am fost si eu un elev in aceasta scoala..dar cineva ma vrajit si ma inchis in aceasta carte...si"
"Si ceea ce am vazutnoi mai devreme...erau amintirile tale nu?Tu esti creeat din amintiri...Am dreptate?"
"Da..cum ti-ai dat seama..?"
"Pai ..am citit intr-o carte ca daca cineva este inchis intr-o carte,si noi stim ca ea[cartea] este un izvor de amintiri,se transforma in amintiri...sau mai bine zis intr-un lichid argintiu..ca si amintirile stocate intr-un pensiv.."
"Dar unde ai gasit cartea..eu am citit aproape toate cartile din biblioteca asta si nu am gasit nimic"spuse Mary.
"Um..pai ah e o carte din sectorul interzis..."

"Aron,esti sau ai fost,fata sau baiat?"intreba calma Hermione.
Frica ii trecuse descoperind cine se plimba la 12 noaptea in biblioteca,dar totusi era putin nelinistita.
"Sunt baiat.Dupa nume...."
"Aron poate fi si nume de fata.Cam rar intalnit,dar se poate."spuse Mary venind in ajutor Hermionei care ramasese fara vorbe.
"Tu esti vocea din mintea mea.Tu mi-ai spus ca esti cartea Tuturor Vrajitoriilor.M-ai spus ca daca vreau sa aflu adevarul despre familia mea sa vin la tine.Ce as mai putea afla despre familia mea?Stiu totul."spuse Hermione.
"Tu doar crezi ca stii totul.Dar ai dreptate,stii totul,doar este familia ta.Nu e ca si cum ai fi fost adoptata sau asa ceva....Ups!"
Hermione ramasese fara suflere.Vestea o trasni mai rau decat insusi trasnetul.Deveni alba ca varul si incepu sa tremure.O lacrima ii cazu pe obraz.
"Am fost adoptata?"intreba Hermione pentru a se asigura.
"Nu il asculta Hermione.Am vazut arborele genealogic al familiei McGonagall intr-o carte si am vazut toti urmasii de sange.Tu erai printre ei."spuse Mary.
"Asta pentru ca parintii tai doreau sa ascunda orice urma.Bunica ta nu a fost de acord cu asta,iar in ziua cand parintii tai au semnat contractul de adoptie bunica ta a jurat sa te urasca toata viata.Niciodata nu s-a gandit ca vei fi asa de desteapta si ca o vei considera un model pentru tine.Cu toate acestea ea nu stie cat de mult o iubesti.Urmasii de sange ai profesoarei McGonagall sunt Ginny Mc. si Mathew,fratele tau."spuse Aron cu o raceala in glas.
"Asculta Aron!Oi fi tu bun dar eu nu accept ca cineva sa imi vorbeasca familia de rau.Daca mai spui vreodata ca am fost adoptata te dizolv!"il ameninta Hermione.
Stia ca are legaturi de sange cu familia din care provenea.Insusi bunica ei i-a spus ca familia McGonagall este pura si ca nimeni nu a fost adoptat sau nimeni nu a avut vreun Non.
"I-a hai sa vedem cum ma dizolvi!"spuse Aron enervand-o pe Hermione.
Fata tocmai se pregatea sa spuna un blestem cand:
"OPRITI-VA ACUM!"
Mary se enerva la culme si le spusese tuturor sa se opreasca.Acestia ramasesera stana de piatra deoarece credeau ca au fost prinsi de cineva.

Acestia ramasesera stana de piatra deoarece credeau ca au fost prinsi de cineva, dar de fapt motivul era cu totul altul. Mary o oprise pe Hermione chiar inainte de a rosti cine stie ce blestem, iar apoi le spuse calma sau cel putin incercand sa para calma, desi ultimele evenimente o nelinistira:
" Hermione, nu incerca sa il dizolvi, s-ar putea intampla ceva neprevazut.Nu stim daca va functiona si nu dorim sa afle toata scoala ca 5 fete au facut o plimbare nocturna in Sectorul Interzis..."
Apoi, Mary se indrepta spre Aron, hotarata sa afle daca tot ce a spus e adevarat.
" Daca tu chiar stii istoria tuturor vrajitorilor, spune-mi cine sunt eu! "
" Esti un sange-mal " raspunse Aron scurt, iar in acel moment o lumina sclipi in ochii lui Mary, care se intoarse spre colegele sale si le spuse in soapta:
" A fost Viperin, sunt sigura... N-ar trebui sa avem incredere in el, dar daca chiar vrei sa afli, Hermione, poate ar trebui sa iti arate o amintire care sa dovedeasca tot ce a spus."

In acest timp Aron statea nemiscat asteptand sfarsitul conversatiei dintre fete.Mary nu stia daca ar trebui sau nu sa aiba incredere in aceea creatura ciudata, dar in definitiv daca fusese Viperin era normal sa nu fie chiar atat de bun si sa doreasca sa o raneasca prin vorbele sale pe Hermione. Nu era decat o singura cale prin care putea afla adevarul si aceea era o calatoria printre amintirile cartii...

Hermione tremura de furie.Daca fusese un Viperin atunci putea foarte bine sa minta,doar pentru a o rani pe fata.Incepu sa gandeasca.'Daca aleg poate ca voi afla cine a fost adevarata mea familie.Dar daca este o minciuna?HmHm...nu,nu poate fi o minciune!Ceva din privirea lui parea sincer...Iar McGonagall se poarta intocmai cum a spus Aron...sa accept?Da.'
Hermione se hotara.Accepta.Chiar daca era o minciuna,sigura va observa.
"Bun!Ce vei face?"spuse Hermione dupa ce vazu fata plina de satisfactie.
"Atingema cu bagheta si spune Legillimens."spuse Aron.
"Stai...aceasta incantatie e folosita pentru Legilimantie."spuse Mary.
"Stiu...dar aceasta este o alta forma de Legilimantie."spuse Aron.

Hermione facu intocmai cum i se spusese.Insa nu apuca sa atinga mana lui Aron ca Mary o opri.Hermione se intoarse pentru a afla de ce o oprise Mary.