Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Coridoare

« Previous 1 2 3 4 5 … 7 Next »

/ Keep calm and change everything

- Cat ma bucur ca esti bine!... si ca ai gasit acul acela .... spuse Geogya saturata de ace.
Fata observa ca in timp ce intregea colierul, Desiree o privea destul de ciudat. Fata nu prea intelegea de ce, dar apoi uitandu'se la mana sa isi dadu seama... unul dintre acele care o atacasera era infipt in mana sa, cat de ciudat era ca fata nu simtise nimic! Il scoase in graba. Picaturi de sange picurau pe covorul albastru al camerei, 'firul de metal' fusese infipt destul de bine, dar nu mai conta.
- Du'ne la Castel, te rugam! spusera colierului.
Vartejul aparu din nou si le 'inghiti'. Dintr'odata se vazura in plina ceata. Cu siguranta nu era Hogwarts'ul. Cercetasele nu vedeau nimic, ceata era deosebit de groasa, asa de groasa incat parea si sub picioare aveau tot ceata, nu pamant. Puteau fi ori unde.... Unde erau oare? Georgya observa ca ceasul, era acum in mana lui Des. Cum ajunsese acolo? ... Fetei ii trecu prin minte o explicatie, dar aceea era de departe nebuneasca. Alese totusi sa i'o impartaseasca lui Desiree.
- Dess, cred ca vrea sa fim chit! Cum eu am schimbat ceva si tu ai fost langa mine, cred ca ar trebui si tu se shimbi ceva si eu sa fiu langa tine... Colierul asta nu vrea sa ramana dator. Cred ca pentru el faptul ca ai intrat aici si ai plecat fara sa faci ceva care sa schimbe si viata ta inseamna sa ramana dator... Ce ciudat! Deci ce, unde si cand ti'ai dori sa schimbi ceva?

• Cercetasa rasufla adanc, apoi tacu. Era ciudat, dar in acel moment chiar nu stia ce ar vrea sa schimbe. Erau.. mult prea multe posibilitati. Si existasera multe evenimente din viata sa care nu fusesera declansate din vreo decizie de-a sa. In final, se hotari asupra unui moment.
  
  - As vrea sa merg in trecut, atunci cand.. nu am avut ocazia sa-mi iau ramas bun de la o prietena de-a mea. S-a intamplat acum trei ani. Se afla la spitalul Sfantul Mungo din cauza unei boli netratabile.. si a murit inainte ca eu sa ajung acolo, spuse ea. Intotdeauna mi-am imaginat ce i-as fi zis daca as fi fost langa ea.
  
  Ca la comanda, lantisorul fu invaluit din nou de lumina. Cand isi deschise ochii, Cercetasa remarca ca se afla la Spitalul Sfantul Mungo, cu Georgya langa ea.
  - Asta a fost.. rapid, remarca ea.

In timp ce lumina le invaluia pe fete, ceata disparea din ce in ce mai mult. Spusele prietenei sale inca apasau in gandul fetei. Incerca sa isi alunge gandul ca, i'ar fi putut si ei intampla asa ceva. Prin imaginatie se plimbau tot felul de idee groaznice, fata incerca sa si'le scoata cat mai rapid din minte. In acel moment fata realiza unde se aflau. Holurile, saloanele, toate erau incaperi din Sfantul Mungo, locul in care fata dorea cel mai putin sa ajunga, din toate locrurile din lume.
-O sa fie bine, Des! ii spuse Cercetasa lui Desiree, incercand sa o incurajeze, desi mici macar era nu stia ce ar fi putut fi bine.
Acum astapta clipa aceea emotionanta in care isi va vedea prietena intrand in acel salon. Era sigura ca si ea va plange, era prea sensibila sa fie imuna la aceste drame ale vietii.

• Cercetasa aproba din cap aproape absenta. Trebuia sa fie bine, stia asta. Avea o sansa si nu dorea sa o iroseasca. Inima deja ii batea mai repede din pricina anticiparii. Incepu sa urce scarile, cu Georgya in urma sa. Pasii sai rasunau straniu de goi in timp ce urca si parca toata lumea se misca cu incetinitorul. Isi amintea ca prietena sa se afla la etajul trei. Isi amintea pana si sala, dupa atata timp.
  
  O Vindecatoare iesi din camera din care trebuia sa intre. Daca era posibil, inima ei incepu sa bata chiar si mai repede decat inainte. Abia simtindu-si picioarele, se repezi pe usa. Ea era acolo, asezata in pat. Vie. Functionase.
  In momentul acela, toate cuvintele pe care le pregatise pentru acel moment parca s-au sters din mintea ei. Asa ca hotari sa vorbeasca cu inima, nu cu mintea.
  
  - Imi pare rau ca nu am putut impiedica asta, spuse ea, apropiindu-se.
  Nu mai avea mult, isi dadea seama dupa paloarea chipului ei.
  - Nu e vina ta ca sa-ti ceri scuze pentru asta, ii spuse ea, cu o voce stinsa. Totusi, un zambet vag se contura pe buzele ei palide. Desiree incerca sa-i zambeasca si ea.

Georgya isi astepta prietena pe holul pustiu al spitalului Sfantul Mungo. Usa ramasese intredechisa. Fata asista la tot ce se intampla in salon ca si cand ar fi fost naratorul omniprezent al unei carti triste despre prietenie si dragoste. Momentul cand privire Cercetasei si prietenei sale suferinde s'au intersectat, momentul in care ochi lor s'au intalnit, a fost piatra care a spart barajul, iar din ochii Georgyei au inceput sa rasara lacrimi mari fierbinti cazande pe chipul de un alb glaciar.
Ce moment! isi puse zambindu'si printre lacrimile de emotie.
Fata astepta ca Desiree sa se intoarca pentru a reveni impreuna la Castel, dar in acelasi timp dorea ca fata sa petreaca cat timp i se acorda pentru ultima data in viata cu prietena sa. Georgya impresionata de frumusetea si tineretea fetei isi puse din ce in ce mai insistent intrebarea: Cum putea fi posibil ca o fata frumoasa, buna si tanara sa moara asa de repede cand sunt atatea criminali in Azkaban care mai traiesc inca cateva deceni, umpland inchisoarea?

• - Imi pare rau, repeta Cercetasa. Mi-as fi dorit.. sa nu se fi intamplat asta tie. Pentru ca ai fi meritat mai mult.
  In timp ce se cufunda in ochii de un albastru intens al prietenei sale, se simti trasa de o forta invizibila in spate. Si, inainte ca sa aiba timp sa mai zica ceva, se trezi aruncata in aceeasi ceata ca inainte. Rasufla adanc, aerul invadandu-i plamanii. Totusi, dorinta ei se implinise, in sfarsit. Schimbarea trecutului ei functionase.
  
  Nu mai avea timp de regrete atunci. Se uita in jur. Daca se afla acolo, insemna ca si Georgya trebuia sa fie. Avea impresia ca intrecuse putin limita de timp pe care medalionul a impus-o.. si probabil de aceea era acolo. O striga pe Cercetasa si, spre multumirea sa, aceasta ii raspunse. Si din acel moment isi dadu seama ca totul va fi bine.

Edit By Raizen

Puncte
Cercetasi - 280

Topic Closed !