Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Orele de Curs / Farmece / Arhiva

« Previous 1 2

/ Lectia 7

Bellatrix ramase surprinsa , apoi spuse :
"- Uimitor , domnisoara Rose. Patronusul tau este superb.
Altcineva mai vrea sa incerce ? "

Samantha inca isi mai scotea puful de perna din par si gura cand profesoara a anuntat ca vor practica vraja Patronus.
La Accio s-a descurcat... binisor. Din pacate nu perna a plutit ci creionul care era sa se infiga in capul unui coleg. De la incident Sam a stat ceva mai tacuta facand gumele de sters si ghemotoace de hartie sa zboare pe deasupra bancii si sa cada la margine, fara viata. Mai avea de lucrat la acest capitol... si la concentrare...

Dar ca si cand un fulger i-ar fi strapuns maduva oaselor, fata s-a indreptata in scaun, si-a dat parul din ochi si coatele jos dupa banca si a adoptat o pozitie asemanatoare unei statui sculptate.
"Asta e, asta e!" isi spunea in gand, inima batandu-i cu putere.

Profesoara incepuse sa le predea despre vraja Patronus, cea dupa care Soimeanca ar fi facut moarte de om sa o incerce, mai ales dupa demonstratia lui Bell la iesirea din Expresul de Hogwarts.

A privit cu ochii larg deschisi cum lumina alba-stralucitoare, asemenea unor firisoare de ceata argintie au luat nastere prin sfichiuirea baghetei. In curand, luminita argintie s-a adunat intr-un ghemotoc luminos, materializandu-se intr-o gratioasa pisica ce se plimba prin incapere.

Samantha a vrut sa intinda mana, cand a trecut prin dreptul bancii acesteia, sa o mangaie, sa-i simta textura. Mirarea a fost ca fata reusise sa simta, cu varful degetelor, blana sidefie fina, iar la atingere, un fel de caldura parea sa i se propage prin corp, si un strop de fericire a facut-o sa zambeasca fara un motiv anume. Si pisica s-a plimbat mai departe...

Dupa cateva minute, pisica Patronus a disparut si profesoara a fost asaltata de aplauze. Liniste, foieli, toata lumea isi luase bagheta si incerca sa se concentreze. Unii rosteau incantatia gresit, multi nu stiau cum sa roteasca si sa arcuiasca bagheta, cativa reuseau din prima dat fiind faptul ca erau in ani mai mari. Pana la urma a ridicat si ea mana, iar profesoara a poftit-o in picioare

"Expecto Patronum!" a exclamat Samantha pentru a 3-a oara in care nu se intamplase nimic, putin mai tare decat ar fi vrut, si din varful baghetei au tasnit cateva firicele de lumina alba-sidefie, dar fara vreo forma anume. In sfarsit reusise sa faca un pas inainte...

OOC: Sper ca e ok, am vrut sa o iau mai... progresiv
P.S: Multumesc mult, dar vreau sa consider ca sunt in anul I, da-l in colo de rang

-As vrea eu sa incerc, spuse Alice timida, dar in acelasi timp increzatoare.
-Sigur, Alice, isi dadu dna profesoara acordul.
-Expecto Patronum! spuse Alice, gandindu-se la cat de fericita era cand aflase ca va veni la Hogwarts, dar din varful baghetei ei un fir de lumina argintie se materializa, insa nu era nimic mai mult decat o forma neregulata.
amintirea probabil nu era una destul de puternica, asa ca, isi aminti de vremurile petrecute alaturi de verisoara ei, vremuri de care nu va mai avea parte niciodata. Un zambet ii aparu pe buze cand se gandi la frumusetea, gingasia, si inocenta de mult pierduta a verisoarei ei, dupa care rosti vraja inca o data:
-Expecto Patronum! Din varful baghetei, din nou, firul argintiu lumina sala de clasa, si de data asta, lua forma unui caine, care alerga jucaus in jurul lui Alice. Misca incheietura, si cainele disparu, readucand camera la normal.
Acum astepta comentariile profesoarei.

OOC:sper ca nu e nici o problema, Bella, ca am scris o replica de a ta

" - Foarte bine , Alice . Ma bucur ca ai reusit sa faci vraja . Ti'a iesit bine. Cat despre domnisoara , Hawkins ... sunt foarte multumita de incercarile tale si de progresul tau. Desi esti in anul II , te descuri uimitor. Mai incearca si sunt sigura ca vei reusi sa faci un Patronus la fel de bun ca al domnisoarei Morris .
Mai incearca si altcineva ? "

OOC : Nu e nici o problema , Alice
P.S. : Ma bucur ca ai scris si tu , Samantha ><

"Super, am raams printre ultimii" si-a spus Samantha in gand, deznadajduita, dar amintindu-si scopul lectiei a incercat sa se concentreze pe un gand optimist, o amintire fericita, placuta... asta era, trebuia sa mai incerce odata!

Si ridicand mana:
"Doamna profesoara? As putea incerca din nou v-va r-rog?" si cu mana cealalta isi strangea pumnul rugandu-se sa o mai lase . Profesoara s-a uitat la ea, parca cantarind un eventual raspuns, si intr-un sfarsit a dat afirmativ din cap.

Samantah s-a ridicat, mai degraba tremurand, si incercand sa ignore privirile colegilor a inceput sa spuna incantatia

"E-expec-t-to... dar a realizta ca se balbaia. Cu un alt efort, si-a adunat gandurile, cautand in minte ceea ce ar fi trebuit sa insemne un gand fericit si si-a reluat cuvintele, inainte ca doamna sa o pofteasca sa ia loc zicandu-i ca e oricum prea devreme pentru o eleva din anul I sa invete aceasta vraja. Primul gand, au fost orele oribile si fetele care o tachinau la scoala din vechea tara din care se mutase... "Nu, Sam, concentreaza-te!" si-a spus inca odata. Acum tinea minte vestea... vestea data de parinti, cum se muta la Londra, cum scapa de chinurile indurate pentru ca traia intr-o comunitate Incuiata. Sau prima zi la Hogwarts, da, asta era!

Nu i-a luat mai mult de cateva secunde de tacere sa-si finalizeze aceste ganduri, si a exclamat tare, cu ochii inchisi
"Expecto Patronum!" i-a deschis, si spre uimirea sa, ceva mare, a inceput sa se materializeze din varful baghetei. Curand, i s-au conturat picioarele, apoi incet incet corpul. Era mult mai mare decat Patronus-ul profesoarei. Era ceea ce semana un un cal... sau un inorog... sau un cerb?

Patrupedul a galopat prin incapere pana aproape de catreda, si atunci Samantha a ridicat bagheta facandu-l sa dispara. Nu era ceva clar, dar ii iesise... putea macar sa banuiasca ce animal este! S-a prabusit in scaun aproape extenuata, convinsa ca nu ar mai fi putut produce alt patronus, si a steptat sa vada impresiile profesoarei.

-Eu doamna profesoara, am spus cu incredere ca voi reusi.
Profesoara ii aproba si Emma incepu sa fluture bagheta prin aer.
-Expecto Patronum , iar din bagheta un fum alb-cenusiu iesi si apoi lua forma uneli lebede albe ca zapada.

" -Felicitari , domnisoara Hawkins. Data asta ti'a iesit mult mult mai bine.
Cat despre tine , domnisoara Gold , trebuie sa recunosc ca sunt foarte multumita. Felicitari amandurora.
Ma bucur enorm , pentru tine domnisoara Samantha ."

Helena urmarea patronusurile create de colegii ei. De-abia astepta lectia aceasta , cu toate ca mai facuse un patronus de vreo 3 ori. Cele ale prietenilor erau foarte reusite , iar cand veni randul fetei , incerca sa se gandeasca la acea amintire fericita , lasand acel sentiment vesel sa-i cuprinda sufletul si mintea. Respira incet si cu toata concentratia ei , rosti hotarat :
"-Expecto Patronum!" iar din bagheta iesi mai intai doua firicele albe, pana s-a transformat intr-o puma ce plutea gratios. Acum Helena era mai vesela , vazandu-si puma langa ea , care se rotea in jurul fetei cu un scut de caldura materna.
Profesoara o urmarise pana acum si isi zise parerea:
"-..."

" - Foarte bine , Helena . Din prima ora ai fost o eleva foarte buna , dar acum , patronusul tau pur si simplu m'a surprins. Te descurci foarte bine . "

" Am acordat 200 de puncte pentru majoritatea , in afara de Emma Gold , care a avut un post de 3 randuri . Nu mi s'a parut corect sa ii dau acelasi numar de puncte precum Samathei , care s'a straduit foarte mult . Oricum toti ati muncit si apreciez efortul vostru. Felicitari ! "