Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Aleea Nocturn
1 2 3 4 5 Next »
/ let me talk

**Kurt F. Malfoy** · (This post was last modified: 29 Aug 2012, 12:53 by Kurt F. Malfoy.)

Tradare? Nu,el doar se saturase sa astepte o amintire,o posibilitate incerta care avea sa-l duca mai devreme sau mai tarziu catre fatalitate - sau care mai degraba l-ar fi dus intr-acolo,daca ar fi continuat. Nu,el nu facuse decat sa se indrepte catre certitudine,catre ceva ce simtea de mai mult timp. Ceva ce,la fel ca si ea acum,incercase sa distruga,sa taie in mii de bucati dar inviase si se ridicase deasupra ratiunii,transformandu-l nu intr-un sclav,nu intr-un poet dornic de o muza,ci intr-un zeu,un rege. Se simtea fericit,era fericit. Mult prea fericit si nenorocirea avea sa se abata asupra lui,era constient de asta. Dar in ce fel,nu stia. Spera doar ca toata pacatele trecute si viitoare aveau sa se abata asupra lui,ca o povara sufocanta,eterna,persistenta in suflet si minte,fara a-i rani pe cei dragi lui. Toate torturile Iadului ar fi trebuit sa fie ale lui,dar nici macar o suferinta puerila,normala,trecatoare,sa se intersecteze cu destinele celor pe care-i numea totul,absolutul,esenta vietii lui.

'' Oh,dar lasitatea ta dezgustatoare? Ai refuzat sa lupti pentru mine si te-ai aruncat in bratele lui,mintindu-l pe bietul nefericit. Rusine sa-ti fie pentru ca te-ai jucat cu sufletul lui si in ultimele clipe de viata i-ai dat o dulce minciuna,dar mai folositoare mortii,precum o otrava,decat vietii,asa cum nectarul pasiunii ar fi trebuit sa se raspandeasca prin trupul lui,redandu-i vitalitatea,macar pentru cateva luni. Continua astfel,draga India,si vei ajunge mai scarboasa si mai animalica decat mine.''

Spunea ca Ivy ii daduse doua teluri : sa lupte si sa se reproduca. Dar ea ce i-ar fi oferit? Macar Ivy ii oferea o realitate,o viata. Ii era alaturi si s-ar fi sacrificat pentru el. India nu il intrebase nimic,nu se implicase in planurile lui. Nu,ea fusese doar iubita lui,nu si partenera de viata. Ar fi trebuit sa fie totul,aceeasi fiinta dar ea era atat de rece incat pentru el,o flacara vie,fusese prea mult. Avea nevoie de o femeie frumoasa,fatala din toate punctele de vedere,care nu ar fi asteptat nici macar o zecime dintr-o secunda pentru a raspunde afirmativ daca cineva ar fi intrebat-o daca ar fi preferat sa moara decat sa il vada trist - chit ca tristetea ar fi durat doar cateva ore. Vroia - si avea,in sfarsit! - o persoana care ii accepta orice si care ii daruia totul,fara intrebari. Iar el o rasplatea in acelasi mod,poate chiar mai puternic,cu o intensitate incredibila. Stia,stia ca viata lui era langa Ivy,stiuse de cand o intalnise. Si poate de aceea nu functionase nimic intre el si India Lee. Fiindca sufletul celeilalte il chema la ea. Pentru ca India era umana,dar el vroia ceva divin,unic,nepamantean.

'' Uneori mi-as dori sa mori dar inteleg ca ai si tu un tel in viata - sa fii folosita ca un exemplu nepotrivit pentru toate sotiile,amantale si iubitele. Daca Julieta te-ar vedea,ar spune ca mai bine s-ar sinucide de inca o mie de ori decat sa ajunga ca tine iar Romeo ar respinge ideea de feminin si feminitate dac-ai fii singura copila a lui Venus care ar exista pe aceasta planeta. India,esti o copila,dar tocmai inocenta ta,instabilitatea ta reuseste sa faca din tine o persoana atat de nepotrivita. Cel putin pentru mine sau orice alt barbat ce este barbat cu adevarat.''

**Isolde du Maurier** · 29 Aug 2012, 14:24

Ascultându-l vorbind despre fostul ei soţ, se cutremură. Nu se gândise până atunci că îl rănise, şi acum îşi dădea seama că ea doar se folosise de el, pentru a face gelos pe cineva care nici măcar nu ştiuse de el. Banii lui Michel nu fuseseră importanţi, şi poate că undeva, în sufletul ei, îl iubise, însă nu la fel cum el o iubise pe ea. Ar fi fost în stare să-i dea tot, dar absolut tot ce i-ar fi cerut. Iar ea...ea nu se gândise nici o clipă la el, la faptul că ar fi putut să-l rănească. Fusese o egoistă, o persoană rea şi foarte egoistă.
" Nu am refuzat să lupt pentru tine, m-aş fi întors imediat la tine, însă am fost ţinută prizonieră prea mult timp, iar tu...erai deja cu Ivy când am reuşit să fug. Iar el a ştiut de la bun început că nu aveam aceleaşi sentimente pentru el. Am acceptat doar pentru că am crezut că îl voi iubi şi eu cu timpul, şi astfel îmi voi găsi fericirea. Însă timpul a fost prea scurt. Aşa că nu-mi ţine mie predici de cât de laşă am fost, când tu m-ai rănit cu intenţie. Chiar dacă mă credeai moartă, nici nu ai aşteptat câteva luni, din bun-simţ."

Îşi muşcă din nou buzele, lăsându-şi mâinile să se odihnească pe tejghea. Avea nevoie de un scaun, căci începuse să nu se simtă prea bine, însă nu era nici unul la îndemâna ei şi nu avea chef să se folosească de magie pentru a face rost de unul.
"În acest moment, singurul meu ţel este s-o protejez pe Freyja. Este singura persoană care mai e alături de mine, şi care mă înţelege, şi aş fi în stare să ucid şi să mor pentru ea. Dacă ar pleca de lângă mine, nu ştiu ce aş..."

Se opri, privind pe geamul îmbâcsit al magazinului la ploaia liniştită care începuse afară.
"Malfoy, nu mă interesează cât de nepotrivită sunt. Şi nici sfaturile şi discursurile tale. Nu sunt o Julieta, şi nici nu am fost şi nici nu voi fi. Nu mi-am dorit niciodată un Romeo, şi nici nu mi-l doresc. Spre deosebire de alţii, viaţa mea nu se poate învârti în jurul iubirii. Nu sunt făcută pentru asta, aşa că nu vreau să-mi bat capul cu povestea asta. Ţii minte ce mi-ai spus în Aripa Spitalului, la Hogwarts? Ceva cum că un înger decăzut..."

Înghiţi nodul pe care îl simţea în gât, şi rămase tăcută o perioadă.
"Nu mai contează, am trecut peste asta"

**Kurt F. Malfoy** · 29 Aug 2012, 14:53

Ii asculta cuvintele si zambi. Freyja? Oh da,da,probabil ca pe langa ura,Freyja era singurul lucru care ii mai unea,singura tangenta demna de mentionat. Intr-un fel ii multumea pentru acest lucru dar era ca si cum ar fi avut un copil cu ea iar acum isi refacuse viata,dupa divort,asteptandu-i pe gemeni. Isi iubea cei trei copii la fel de mult,desi doi erau ai lui de la natura iar cea mai mare,adoptata. Totusi,nu facea diferenta si pentru prima oara ii era recunoscator Indiei pentru ca era alaturi de ea. Copila avea nevoie de India. O prietena este tot prietena,chiar daca nu parea a fi cea mai buna. Insa daca vorbele Indiei erau reale iar viata ei ar fi fost cu usurinta sacrificata pentru cea a fiicei lui,atunci insemna ca,intr-un fel,era absolut perfect. Tanara avusese mereu nevoie de cineva ca India dar cu resursele lui financiare. Deci,puteau alcatui o familie falsa,dar perfecta. El,copila-dragon si India. Ce imagine ingrozitoare in esenta,dar interesanta in realitate.

'' Este numai a ta in timpul zilei. Dar noaptea vreau sa o vad dormind in conacul familiei mele. Macar de la distanta,atunci cand doarme,sa o pot admira si macar atunci cand nu e constienta sa-i ating chipul. Ma doare sa o vad tratandu-ma ca pe un strain. Nu am inlaturat-o niciodata,dimpotriva,mereu am inclus-o in activitatile de familie,in viata mea. Dar ea mereu m-a dat la o parte,m-a vazut ca pe un rege care o tine inchisa intr-un turn,de parc-ar fi fost un animalut de companie. Si ma doare acest lucru. E ingrozitor sa stii ca pentru copilul tau nu vei fi niciodata un tata,ci un..un... Nici nu stiu ce sunt pentru ea!''

Inca din tinerete isi dorise o familie. Nu se casatorise la 17 ani fiindca o iubise prea mult pe Susanne ci fiindca isi dorise copii. De parca unicul scop al existentei lui era sa ii creasca si sa-i sprijine,sa le fie tata,sa se sacrifice pentru ei odata ce aveau sa paseasca in aceasta lume atat de cruda si imprevizibila,plina de tristeti si ura. Dar el avea sa fie mereu acolo. Intotdeauna. Freyja si gemenii - nici o diferenta,iubindu-i la fel,in ciuda faptului ca nu aveau acelasi sange. Prima atat de rece,iar ceilalti doi,ei bine,timpul avea sa decida iar daca si acestia aveau sa il vada tot ca pe un strain atunci probabil ca viata lui n-ar mai fi avut sens si poate ca s-ar fi intrebat ce fel de copil ar fi fost cel pe care Natalie ar fi trebuit sa il nasca. Spera totusi ca zeii sa se indure de el si macar unul din cei doi prunci ce urmau sa vina pe lume avea sa il iubeasca si sa ii fie recunoscator pentru tot ce ar fi dorit sa faca pentru ei.

**Isolde du Maurier** · 29 Aug 2012, 15:06

Îl ascultă atentă, şi îşi dădu seama că acum putea să continue să îl rănească, însă nu avea de ce. Oftând, închise ochii pentru câteva secunde, apoi îi deschise iar.
"Nu-i adevărat. Freyja te iubeşte, în felul ei ciudat. Doar că îi este mult prea teamă să îţi spună asta. Crede că acele cuvinte, din gura ei, ar suna reci şi fără sens. Însă ţine la tine, de asta fii sigur."

Oftă din nou, însă de data asta mai înăbuşit, şi îşi luă mâinile de pe tejghea. Blackhart zăbovea cam mult pe acolo, însă probabil pentru că vroia ca Malfoy să plece şi ea să fie singură când el o ataca sau o atrăgea în capcană. Gândurile sale încă mai erau la Freyja când îşi dădu seama că de câteva minute nimeni nu mai spunea nimic.
"Ţi-a spus Freyja că e împreună cu Victor?"continuă ea, încercând să umple tăcerea.

Deşi mereu îl plăcuse pe doctorul nebun, acum era invidioasă pe el. Din cauza lui, Freyjei îi păsa mai puţin de ea şi petrecea mai puţin timp cu ea. îi era greu să se bucure pentru ea când ştia că mai avea puţin şi o pierdea, însă tânara fusese mereu independentă şi pe cont propriu, aşa că trebuia să se obişnuiască cu ideea de a o vedea mai puţin.

**Kurt F. Malfoy** · (This post was last modified: 30 Aug 2012, 10:09 by Kurt F. Malfoy.)

Ii auzi intrebarea si se albi la fata,mai rau ca niciodata,fiind acum la doar doua nuante departare de a fi considerat o foaie de hartie umblatoare. Nu ii placea ca Freyja sa se afunde cat mai mult in noroiul societatii insa ea tragea parca la ratati si prosti - printre care si el,pare-se. Stiuse de Victor,da,dar nu digerase informatia astfel incat sa-i ofere o satisfactie aparenta ci dimpotriva,raspandise prin corpul lui o reactie adversa caracterizata prin frustare si teama.

'' Din nefericire... Ce garantie am eu ca nu va ajunge sa se culce cu el atat de repede,ca nu o va ucide? Stiu ca il fascineaza cadavrele dar daca ea nu va parea atat de atragatoare intr-o zi si va dori sa o aduca la standardele lui,prin crima? Daca se va intampla asta,voi avea probabil dreptul de a il ucide. Macar atat sa fac,macar atunci as infaptui un lucru ce trebuia de mult sa se intample.''

Victor Olivier,un parazit,un nenorocit mic ce se chinuia pe suprafata Terrei degeaba. In cardasie cu India,bineinteles. India,fiica lui si acea canalie - cei trei inconstienti,care nu stiau ca viata era totul. Nu conta ca mori fiindca toti mureau,ci felul in care mureai. Ca un rege,ca un zeu,sau ca un caine in sant? Dupa cate vedea el avea sa fie din prima categorie. Freyja era o regina,o tanara de conditie buna si din nefericire obiectul pasiunii unui nebun.

'' Poate ca dragostea pentru ea are sa-l schimbe. Desi ma indoiesc extrem de mult. Un singur lucru,te rog,India : ai grija de ea ca si cum ar fii a ta. Ca si cum ar fi a noastra.''

**Isolde du Maurier** · 30 Aug 2012, 10:48

Zâmbi amuzată, privindu-l cât de îngrijorat era. Pentru un lucru de care ar fi trebuit să se bucure. Freyja era destul de matură şi puternică încât să-i facă faţă lui Victor, iar Victor nu ucidea prin magie. Probabil că Kurt nu ştia acest lucru, iar ea nu era sigură că vroia să i-l spună. Victor era mai Încuiat decât orice alt vrăjitor sânge-mâl care exista. Folosea magia doar ca să îşi facă viaţa mai uşoară şi să scape din belele, dar ucidea ca un Încuiat iar experimentele sale nu necesitau magie.
"Victor nu ucide persoane pe care le cunoaşte, nici dacă le urăşte. Se mulţumeşte cu victime necunoscute, agăţate la colţ de stradă, care nu l-ar putea bântui", îi şopti ea, confidenţial.

Ultimele lui cuvinte o făcură să se înfioare. Îşi spusese că ea nu va avea niciodată vreun copil, iar ideea de a împărţi o fiică vitregă cu fostul nu prea îi surâdea. Decise să treacă peste şi să nu mai se învârtă în jurul acelui subiect.
"Omul ăla nu ar putea fi schimbat de nimeni şi nimic, nici măcar de iubire. Ţine la Freyja, poate chiar o iubeşte, însă ea nu l-ar putea schimba nici măcar dacă l-ar forţa."

Ar fi vrut să-i mai spună şi faptul că Victor nu trebuia să se culce cu Freyja pentru că el se culca cu acele persoane -femei, bineînţeles-, pe care le agăţa la colţ de stradă -şi pe care de cele mai multe ori le silea, după care le omora, probabil folosindu-se de ele pentru experimentele sale-. Nu ştia de unde ştia asta, probabil că ultima oară când încercase să fie mai bună la Legilimanţie fusese în preajma tânărului. Îşi întoarse privirea, pentru a nu-l lăsa pe Kurt să citească pe chipul său ceea ce gândea ea, şi spera să se folosească de puterile sale pentru a-i citi gândurile.

**Kurt F. Malfoy** · 30 Aug 2012, 11:42

Cuvintele brunetei nu il linisteau,ci puneau gaz pe foc. Isi dorea ca India sa fie amica lui,sa fie sprijinul lui dar totusi acum se schimbase,amandoi o facusera. India era doar cea care il ajuta sa interpreteze gandurile si gesturile propriei sale fiice. Il speria mai mult starea in care se afla el decat cea in care se afla Frey. Nu,copila lui era in siguranta,alaturi de el,de India si chiar si de ...Victor. Doamne,ce ganduri oribile,cate contradictii,cate idei si amintiri in aceeasi minte! I-ar fi venit sa strige,stiind adevarul,dar pe de alta parte nu putea sa se lase de aceasta dulce agonie. Nebunia devenise un drog.

'' Defapt..ia-o. Du-o la tine acasa,fa ce vrei cu ea. Stiu ca n-o vei rani. Nu trebuie sa ma vada astfel. Am ajuns...am ajuns sa am din nou halucinatii.''

Nu-i zisese lui Ivy de teama ca aceasta sa nu se panicheze. Da,ii inlatura pe cei dragi din viata sa,ii ignora,dar numai fiindca uneori vroia sa fie pe cont propriu. Ii placea sa fie singur,fusese doar el si cu propria persoana timp de 30 de ani,dar intoarcerea in lumea vrajitoreasca ii pricinuise atatea necazuri si fericiri incat putea spune ca in doi ani traise cat pentru o viata intreaga. Totusi,nu regreta nimic.

'' Am exclus schizofrenia. Au spus ca nu este asta,ca am o boala mult mai complexa insa la analize totul iese bine. Au spus ca inafara de ficat - de la bautura- si de plamani - din cauza tigarilor- nu mai e nici o problema. Si totusi,chiar acum...acum nu suntem singuri. Memoria e selectiva si nu o pot intelege insa...India,o vad pe Othilia.''

Dintre toate persoanele din lume,tocmai balerina moarta,fosta colega a Indiei era in mintea lui si se recomanda ca fiind '' materializarea subconstientului in forma feminina,ca un alter-ego derutant si totusi practic pentru viata lui de acum incolo''. Haha. De aia fusese acru de la bun inceput. Nu dorise ca si ea sa o vada pe Othilia. Insa acum... trebuia sa ii spuna cuiva.

'' Si nu,nu e in lenjerie rosie,cu un bici...deci e halucinatie,nu fantezie.''

**Isolde du Maurier** · 30 Aug 2012, 15:50

Îl privi mirat pentru câteva secunde, neînţelegând ce anume vroia să spună. Freyja? Freyja a lui? Putea s-o aibă ea? Să fie a ei? Gândul acesta îi dădu fiori, însă ştia că nu se putea aşa. O iubea pe Freyja şi o vroia ca prietenă, însă nu vroia ca aceasta să îşi mărească lista de persoane cu care trebuia să îşi petreacă timpul. Şi aşa acum se împărţea între părinţii ei, Victor şi ea, nu vroia să mai fie şi Kurt pe listă.
"Nu, nu o iau cu mine. Indiferent prin ce treci, nu trebuie s-o îndepărtezi."

Nu înţelegea de ce îi spunea ei toate astea, şi ar fi vrut ca oamenii să nu o mai vadă ca pe tipa drăguţă căreia îi poţi spune ce ai pe suflet, fiind sigur că nu va duce vorba mai departe, iar apoi poţi să uiţi de ea. Vroia şi ea pe cineva căruia să i se destăinuie, şi nu Freyja, căci nu îşi dorea ca fata să ştie prin ce trecea ea.

Când auzi numele fostei balerine, simţi un junghi dureros, şi îşi întoarse privirea. Era terifiată la gândul că în noaptea aceea avea să aibă din nou coşmaruri, iar faptul că era singură în apartamentul său o făcea să se înfioare.
"Îţi meriţi soarta. Meriţi să te bântuie. M-ai părăsit pentru ea, şi apoi ai părăsit-o şi pe ea." rosti ea cu durere şi totodată răceala în glas. Îşi aminti un cântec, şi ar fi dat orice să poate să îşi însuşească versurile ("Do you feel cold and lost in desperation?/ Remember now all the sadness and frustrations,/ And let it go")

**Kurt F. Malfoy** · 30 Aug 2012, 16:46

Privi in dreapta sa si observa ca Othilia ridicase din umeri si se indrepta catre el apoi,lipindu-si buzele de gatul sau ii spuse ca India vroia sa scape de el dar sa o aiba pe Freyja ca pretext pentru a-l mai revedea. Pentru ca il vroia si-l detesta,in egala masura. El o privi stupefiat si se intreba cam cat de idioata poate sa fie partea lui rationala?

'' Defapt,imi face un bine. Gandeste-te: am cu cine vorbi si cand sunt singur si in plus e o poarta de acces catre propria mea minte. Wow. Vorbesc cu creierul meu,intr-un mod ciudat.''

Si se putea remarca cu usurinta cat de pervers era tot acest subconstient fiindca balerina o privea intr-un mod sexy pe India. Roscata nu-l speria,era prietenoasa,il vroia ca amic si avea o privire care il citea ca pe o carte deschisa,si invers. Tocmai isi gasise cel mai bun prieten.

'' Sotul tau n-a murit din cauza ca era bolnav.'' Halucinata aproba,ridicand un deget,precum imparatii roman la finalul luptelor intre gladiatori. '' A fost ucis.''

**Isolde du Maurier** · 31 Aug 2012, 11:09

Îl privi surprinsă, uşor şocată. Nu vorbise niciodată cu Othilia când aceasta mai lucra la teatrul unde lucrase şi ea, iar acum i se părea tare ciudat să audă pe cineva care o dispreţuise că se împăcase cu apariţiile ei stranii. Şi ea vorbea cu ea însăşi, însă nu prin intermediul unei fantome. Bine, probabil că Othilia mai trăia încă, însă a bântui pe cineva se putea spune că devenise o fantomă, nu?

Încă era prinsă în gândurile sale, când auzi ceva ce aproape că o făcu să cadă din picioare. Simţi cum genunchii i se înmoaie, şi îl privi pe Kurt în necredinţă. Michel? Ucis? Da, poate de un animal feroce, niciodată nu a interesat-o de ce a murit în acea zi tragică la vânătoare, fiindcă nu dorise să îi fie şi mai greu şi să fie bântuită apoi de imagini catastrofale.
"Nu, nu a fost ucis. A murit din cauza unui accident la vânătoare".

Spusese cuvintele cu hotărâre, la început, însă pe parcurs ce se apropia de finalulul propoziţiei, vocea i se stinse. Acum i se părea şi mai greu să creadă în propriile cuvinte, iar certitudinea nu mai era aşa de sigură.

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Aleea Nocturn 1 2 3 4 5 Next » //  / let me talk

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Aleea Nocturn
1 2 3 4 5 Next »
/ let me talk