Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Durmstrang / life is a goddamn horror show

~private


Privi infiorata la marele castel din fata ei. Nu putea sa-si dea ce naiba cauta ea aici. Cel putin nu suspecta nimeni nimic, din moment ce era imbracata ca elevii de aici. Intra pe us acea mare a cladirii, pierzandu-se prin coridoare. Se intreba cum arata Sasha acum ceva timp, cand fusese si el student aici. Oare pasise prin aceleasi locuri prin care mergea ea acum? Se uita cu emotie prin jur, incercand sa si-l imagineze plictisit si enervat, hoinarind peste tot, si purtandu-se ca un mare ticalos cu lumea din jur, ca intotdeauna. Zambi in sinea ei, continuand sa mearga. Nu stia de ce vizita un asemenea castel, doar pentru a vedea unde invata ceilalti, sau doar pentru ca era curioasa...Isi dadu seama ca si-ar fi dorit sa invete si ea aici, in ultimul timp fiind din ce in ce mai atrasa de Magia Intunecata. Probabil ca in curand, o sa-si piarda sufletul, la cat de pacatoasa devenise.
"Doamne...Imi pierd mintile", isi sopti, uitandu-se dezorientata in jur.

• Invatase ca trebuie sa te ascunzi cand esti un iepure in bataia pustii. El ajunsese la acest stadiu,simtindu-si inima zvacnindu-i in piept. In ciuda faptului ca era un vrajitor care tinea la pacea din lumea Vrajitoreasca,dar avand si tangente cu Intunecatii, lucru care parea sa insemne ca era destul de iscusit,considera necesar sa isi foloseasca abilitatile pentru a avea grija de el,pentru a se apara,nu pentru a ataca.
  
  Durmstrang era locul perfect in care sa se ascunda deocamdata. Primii trei ani invatase acolo,ajungand la Hogwarts doar in clipa in care considerase ca era mai bine sa faca pe-a mielul bland,care nu avea nici o pasiune pentru Intunecati. I se parea totusi normal ca orice vrajitor cu sange pur sa ajunga un Intunecat. Era in natura lor,era vorba de ei nu de sange-mali sau mai rau, de semi-puri. Ii considera pe acestia din urma ca fiind o greseala a naturii. Sange-malii erau,intr-adevar,groaznici. Incuiati norocosi.Dar cei cu sange semi-pur, erau ca niste monstrii,in opinia lor. Unul din parinti tradase,lasandu-si inima si deci sangele copiiilor si a generatiilor viitoare in mainile unui Incuiat.
  
  Se opri in fata usii,ezitand putin. Totusi,intra fara sa se oboseasca. Cei de acolo il cunosteau,dat fiind faptul ca in urma cu cinci ani mai facuse acolo o vizita care se incheiase prin uciderea jumatatii sale nepotrivite si anume Klaus,geamanul care ii distrusese tineretea si orice speranta de a se integra in societate. Avand in vedere faptul ca tinea privirea in pamant si gluga trasa pe cap,nu observa persoana care venea din directia opusa. Se lovi de aceasta,cerandu-si apoi scuze,fara a-si da seama ca ii cazuse gluga de pe cap,fiind practic usor de recunoscut de cine nu trebuia.

• Incepu sa mearga mai departe, nefiind sigura pe unde se afla. Putea usor sa fie luata drept o eleva din ultimul an, care avea cine stie ce treburi prin scoala. Totusi, se simtea ciudat, si spera sa nu se intalneasca cu un profesor atotstiutor. Brusc, se ciocni de un individ cu o gluga pe cap, care parea foarte suspect, sau cel putin asa i se parea ei.
  "Uita-te pe unde mergi!", ii arunca ea veninos, pe un ton nerespectuos. Continua sa mearga, fara sa se mai uite la persoana care, in opinia ei, era un mare dobitoc, si asta din doua motive. In primul rand, mergea cu gluga pe cap, intr-o cladire, iar in al doilea rand, tot gluga il impiedica sa vada persoanele din fata lui. Se opri in fata unui perete, uitandu-se la un tablou ce afisa un om cu o figura impozanta, ce se uita dubios la ea.

• Cand ii auzi cuvintele simti ca se inroseste si i se urca sangele la cap. Se intoarse inspre ea,batand-o pe umar apoi ii spuse'' Merci mult pentru sfat. '' Roseata fu inlocuita de o paloare cadaverica in clipa in care o recunoscu.Nu,era imposibil. Acea creatura il urmarea peste tot? Ar fi preferat sa fie fantoma ei sau doar o halucinatie,atat de specifica bolii de care suferea inca din copilarie. Ar fi preferat sa o stie moarta sau inchisa decat libera,fara a-i apartine lui. '' Ma bucur sa te revad,India...'' - ii spuse rece. Ce rost ar mai fi avut acum alt fel de cuvinte? Nu putea sa fie apropiat sau bucuros,avand in vedere ca simpla ei prezenta ii facea rau,il deruta.

• Se holba la pictura aceea fascinata. Omul din ea se uita la ea infuriat, ca si cum era un copil obraznic si scotea limba la el. Asta si facu, iar atunci observa satisfacuta ca personajul avea ochii bulbucati de enervare. Zambi, intorcandu-se la auzul scuzelor individului cu gluga, care era de fapt Carsten.
  "Ce faci tu aici?"il intreba nedumerita, cu o voce plina de enervare. De ce trebuia tocmai acum, cand in sfarsit era si ea libera sa faca ceva, sa se intalneasca cu cineva cunoscut, si care o stia atat de bine, pe cand ea habar nu avea despre el? Se uita in stanga si dreapta, suspicioasa, sperand sa nu mai fie si altcineva prin preajma.

• Desi se obisnuise ca India sa fie o femeie bine-crescuta si extrem de eleganta,chiar si din punct de vedere verbal,lipsa ei de calm si subtilitate nu-l surprindea deloc. O privi din cap pana in picioare,apoi ridica o spranceana,instinctiv,in urma concluziei. Ranji in coltul gurii,fara a se putea abtine,raspunzandu-i '' Nu cred ca esti in masura sa ma intrebi asta,avand in vedere ca sangele tau este...semi-pur.'' Ultimele doua cuvinte le rosti incet,inghitind in sec. Simplul fapt ca le rostise ii producea o scarba autetnica,ce ii scalda fiecare celula din corp,pana in cel mai adanc nucleu. Nu ii venea sa creada cat de mult puteau insela aparentele!

• Se cutremura la cuvintele lui. Nu putea sa creada ca ii spusese asa ceva, macar.
  "Si? Care e problema daca sangele meu nu este pur?", izbucni ea enervata. Imediat, tabloul din perete de lovi tare de perete, producand un zgomot deranjant. Peretii incepura sa se cutremure, zgaltaindu-se nervos, iar usile incepura sa se tranteasca. Inchise ochii si totul reveni la normal. Duse o mana osoasa la tample, scotand aerul pe nari foarte nervos.
  "Nu inteleg. Ce ai cu cei ca mine? Esti cumva vreun gen de neamt, un fel de Hitler, sau ceva?", ii raspunse calma, insa pe un ton rece. Cunostintele ei din istoria Incuiatilor erau vagi, si spera sa o fi nimerit, insa nu ii pasa prea mult de asta, acum.

• Nu isi clinti nici macar un deget in clipa in care observa micul cutremur pe care ea il provocase. Nu avea de gand sa se dea inapoi,nu ii era frica de una ca ea. '' In primul rand,esti o intrusa aici. '' Nu si-ar fi dorit ca micuta aceea sa fie prinsa de vreun supraveghetor sau de vreun profesor. Cei de la Durmstrang nu erau chiar cei mai blanzi in aplicarea pedepselor. Pe de alta parte,ii era dor sa asiste la o executie sau sa ajute la torturarea unui nefericit. '' In al doilea rand,sunt doar ceea ce a mai ramas dupa ce te-am cunoscut pe tine. Si nu te lua te rog de compatriotii mei. Nu ai vrea sa vezi pana unde pot merge pentru ei si onoarea lor.'' Faptul ca o intalnise reprezentase una din cele mai dificile momente ale existentei sale. Si ultima oara cand o vazuse,umpluse paharul. Intelesese atunci cat de valorosi erau cei cu sange pur si ca trebuia sa se alieze cu cineva dintr-o familie de vrajitori autentici. Nu putea darui nimic unui semi-pur,mai ales inima si loialitatea. Ii multumea in sinea lui ca renuntase la tot ce-ar fi putut avea impreuna,deoarece astfel evitase sa faca cea mai cumplita greseala.

• Se uita la el cu raceala. Nu ii placea sa aiba de-a face cu asemenea oameni. Pur si simplu nu intelegeau ca alte lucruri erau mai importante decat familia din care te trageai?
  "Nu ma iau de nimeni. Mereu am respectat Germania, si locuitorii ei, si faptul ca sunt...o amestecatura de natiuni ma face superioara in fata tuturor. Am un sange mai puternic, mai multe culturi si calitati care-mi curg prin vene. Anglia si Franta au fost mereu unele dintre cele mai mari puteri ale lumii, si sunt foarte mandra ca sunt fiica lor. Sunt superioara oricui de aici, prin forta si puterea de care dispun, si mai ales, prin faptul ca nu fac parte dintr-un stat plin de rasisti. Credeam ca sunteti altfel, dar m-am inselat. "
  Vocea ei era dura, rece, ca de gheata, si nu exprima nimic. Nu isi mai adresase niciodata astfel de cuvinte, dar mai ales altei persoane. De cand il cunoscuse pe Sasha, incepuse sa adore Germania, si isi dorise sa fi fost nemtoaica, insa acum mai bine se lipsea. Se intreba totusi cum de el nu mostenise aceasta mentalitate bolnava...

• Ultimele ei cuvinte sporira senzatia de ura si scarba pe care trupul lui parea sa nu o mai poata suporta. Intregul ei monolog parea a fi usor de comparat cu un spectacol prostesc iar ea doar o fata care pleda impotriva propriei lichidari fizice. '' Nu sunt altfel,India. Doar stiu sa ma prefac bine. '' Ce rost ar mai fi avut sa incerce sa salveze ceva? Ea era o semi-pura,probabil ca fusese la Cercetasi, actuala membra a Ordinului Phoenix. Era normal sa fie unul impotriva celuilalat. Nimeni nu il putea opri sa o ucida acolo,avand in vedere ca ar fi avut ajutorul a aproximativ 600 de persoane,cel putin. Dar din cauza ultimei farame de respect pe care o mai avea fata de viata si de libertatea individuala,renunta. '' La urma urmei, nu asta am facut noi,in tot acest timp? Ne-am prefacut ca suntem altfel,cand amandoi stiam ce ne asteapta in viitor si...cine ne asteapta acasa. '' Nu putea uita ca incercase sa o convinga sa fie a lui,dar acum acest gand se transforma in motiv de rusine.