Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Camera Necesitatii

« Previous 1 2 3 4 5 … 8 Next »

/ Lights out.

Ii simtea iritarea colegei ei crescand cu fiecare secunda. Ofta, prinsa intre a-i spune direct adevarul si a-i explica pas cu pas planul ei.
- Cum adica nu inca? o intreba Ainsley, nerabdarea citindu-i-se in ochi.
Isi zgarie podul palmei cu unghiile in cautarea unui raspuns.
- Nu am aflat tot ce voiam despre ei, ii zise. Am nevoie de mult mai multe informatii. Si de aceea..
Inspira adanc. Ainsley privea in gol dar, dintr-o data, isi ridica capul si se uita la ea de parca vedea o fantoma. Ghicise.
- Si de aceea vreau sa merg la Ministerul Magiei, sa aflu mai multe.

Ainsley rasufla usurata. Crezuse ca Desiree va sugera ceva mult, mult mai rau. Cum ar fi fost sa mai caute prin cateva mii de dosare ca-si afle originile. Jenant. Oricum ar fi refuzat-o daca i-ar fi spus asa ceva.
Se lasa pe spatarul fotoliului, incercand sa se faca mai confortabila.
- Bine, ridica ea din umeri. Ceri o invoire de la director si te duci intr-o zi pana acolo ca sa ceri sa te uiti prin arhiva.
Desiree isi musca buza. O privea intr-un mod straniu, care o facea sa-si doreasca sa-si intoarca capul.
- Am zis ceva rau?

Desiree isi dadu capul pe spate si izbucni in ras cand auzi tonul derutat din vocea colegei ei.
- Nu, absolut nimiiic, ii raspunse ea cu ironie.
Vedea neincredere in ochii lui Ainsley. Si deruta. Isi drese glasul ca un apropo, apoi o intreba:
- Ce, ti-a pierit spiritul de aventura? Nu voi merge eu singura. Vei veni si tu, logic.
Fu randul lui Ainsley sa rada, desi in rasul ei nu descoperi nicio urma de amuzament.
- Arat eu ca cineva care ar fi incantat sa te insoteasca?

Desiree statu cateva clipe in tacere, prefacandu-se ca mediteaza. Ainsley ii astepta raspunsul, nerabdatoare si iritata.
- Cam da, recunoscu ea, intr-un final. Asta fiindca ai un motiv foarte bun ca sa vii cu mine.
Ainsley isi dadu ochii peste cap si ofta a lehamite.
- Si care ar fi acela? intreba ea, batjocoritoare.
Incepea sa se sature de parada aceea.
- Sora ta, Aria. Nu esti curioasa sa afli mai multe despre ea?

- De ce as vrea sa aflu mai multe despre o moarta? ofta Ainsley.
Desiree ridica din umeri. Era convinsa ca Cercetasa mai purta urme de compasiune pentru sora ei.. ingropate foarte adanc. Dar erau acolo pe undeva.
- Moarta aia a fost sora ta, ii spuse, incet.
- Sora mea vitrega, o corecta.
Tanara flutura din incheietura mainii in semn de enervare.
- Nu conteaza. Deci, ce zici? Asta s-ar putea sa fie singura ta sansa..

Ainsley statu cateva clipe ca sa se gandeasca. Intre timp, o tacere prietenoasa impanzi Camera Necesitatii, singurul sunet care se auzea fiind sfaraitul vesel al focului din semineu.
Aria Everdeen. Cine a fost ea? Ei bine, Ainsley cunoscuse fiecare parte ascunsa din ea. Putea fi intr-un moment o fata normala, vesela, pentru ca dupa aceea sa se cufunde intr-o tacere nostalgica. Putea vorbi cu serpii, dar in afara ritualurilor incercase mereu sa ii evite. Mergea mereu mai departe cu capul sus, mandria fiind pacatul ei de baza.
Fusese sora ei. Aliata. Prietena. Dusman. Monstru. Confidenta ei. Acum era moarta.
Dar cum putea sa-si dea seama de ceea ce era real sau nu?

O astepta pe Ainsley sa raspunda intr-o tacere prietenoasa. Nu voia sa o intrerupa din gandurile sale, pentru ca apoi sa-i dea un raspuns negativ. Spera doar sa o aiba de partea ei.
- Voi merge, raspunse ea, intr-un final. Dar nu-mi vei impune nimic.. si nici eu nu o voi face. Fara reguli si fara minciuni intre noi.
Desiree zambi. Castigase lupta.
- Pentru mine sau pentru Aria? o intreba, curioasa, desi stia ce o sa-i zica Ainsley.
Tanara ii replica la zambet, apoi spuse:
- Daca as zice ca e numai pentru tine.. ar fi o minciuna. Si am stabilit sa nu ne mintim una pe alta.

Desiree aproba tacuta din cap. Ainsley se bucura ca o intelegea cat de cat, avand in vedere situatia tensionata.
- Cand mergem sa cerem directorului invoire? intreba ea, deja facandu-si un plan in minte.
Cercetasa rase. Din nou. Ainsley se intreba daca ii scapase cumva ceva, insa nu gasise nicio fisura in cuvintele ei.
- Ce s-a intamplat de data asta? spuse, pe o voce inexpresiva.
Desiree o privi, inca razand.
- Draga mea, nu am mentionat ca vom lua vreo invoire. Vom merge clandestin pana la Ministerul Magiei. Noaptea. Nu e un plan grozav?

Chiar o amuza ideea lui Ainsley de a merge dupa o invoire.
- De ce mergem noaptea? intreba Cercetasa.
Ca sa fie spiritul de aventura mai bun, gandi ea, sarcastica. Totusi, avea niste motive destul de puternice ca sa intre clandestin in Ministerul Magiei.
- Unu la mana: directorul va fi interesat sa afle unde mergem, enumera ea. Logic, nu-mi convine. Doi la mana: fiecare tip trebuie sa semneze un document ca sa vada arhiva unui vrajitor. Si nici asta nu-mi convine.
Rasufla adanc, apoi isi continua ideea:
- Nu intelegi? Nimeni nu trebuie sa afle ce facem noi aici.

- Mda, mi-am dat seama de asta, sa stii.
Se simtea putin stanjenita din cauza faptului ca Desiree o luase peste picior. Insa isi promise sa se razbune in scurt timp pe ea.
- Unde este arhiva Ministerului? intreba Ainsley.
Vazand ca Desiree ridica din umeri, ea i-a replicat:
- Adica mergem acolo in timpul noptii fara ca macar sa stim spre unde ne indreptam? Nu mi se pare un plan bun.
Colega ei pufni, apoi isi sprijini capul in palme.
- Cred ca e la subsol, murmura ea. Pardon, adica la ultimul etaj. Doar stii ca Ministerul e sub pamant.