Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Hambarul bufnitelor

1 2 3 Next »

/ like a snake in the nest

• OOC: Privat
  BIC:
  
  Isi sprijini intreaga greutate pe un picior,incercand sa faca un exercitiu de echilibristica din moment ce pauza era foarte plictisitoare. Ii placea asa-zisa lui slujba,insa uneori,era de-a dreptul enervanta. Tigara ii atarna in coltul gurii,la fel cum ochelarii ii stateau strambi,ca intotdeauna de altfel. Simti o furnicatura la nivelul pieptului apoi observa ca Less,cobra lui regala,se strecurase printre hainele sale,facandu-si drum pe hol. Nu era prima si nici ultima oara dar judecand dupa furia cu care se unduia era clar ca ii era foame. Nu ar fi fost probleme in cazul in care si-ar fi servit pranzul in Marea Sala,dar reptila se indrepta inspre Hambarul Bufnitelor. Era usor dezorientata si infometata,asa ca nu avea sa ii pese daca stapanul sau s-ar fi revoltat. Carsten nu era un reptomit,dar se obisnuise cu acest animal. De aceea o urma in liniste,stiind ca pana la urma tot avea sa o prinda.Ajunse in final in locul in care bufnitele incepura deja sa se agite. Deschise usa,privind in jur,incercand sa isi gaseasca prea-iubita cobra.''Iesi de oriunde te-ai ascuns,blestemato.''-sopti el printre dinti,simtind cum isi pierde cumpatul.

Renuntase sa mai lucreze la magazin . Era o slujba mult prea solicitanta pentru ea , asa ca se angajase ca ingrijitoare pentru bufnitele scolii . Desi ea avea un motan ca animal de casa , considera ca toate animalele trebuie iubite . La fel ca oamenii .Cu siguranta exista cineva care sa-l fi iubit si pe Lordul Intunecat sau pe adeptii sai . Cu siguranta nu Natalie , dar cineva din viata lor . Poate. Isi sufleca manecile camasii albastre , si se indrepta catre matura situata dupa usa . Observa ceva tarandu-se prin fanul de pe podea .La naiba !. Apuca matura de coada si lovi creatura . Fara sa observe macar persoana care bloca acum usa .. Se arunca pe burta , dupa sarpe ...aproape prinzandu-l in maini .

• O observa pe Less si observa deasemeni o claie de par roscata,o persoana a carui crestet parea sa ia foc. O recunoscu imediat si recunoscu si pericolul in care se bagase. Sarpele nu era o creatura tocmai draguta,mai ales o cobra. Iar aceasta domnita era pe cale sa descopere acest lucru. Mai ales daca el nu ar fi intervenit la timp. O impinse incet apoi rosti in soapta Incarcerous. Sarpele fu legat de niste franghii subtiri dar totusi puternice,care se facura apoi ghem. Era ca intr-o plasa. Unu,te rog sa ma scuzi. Doi,ma bucur sa vad ca ai o slujba noua. Trei, niciodata sa nu te mai pui cu Lessie. Si nu in ultimul rand... O prinse de umar,sarutand-o usor. Nu in ultimul rand vroia sa ii arate ca ii fusese dor de ea.

Dupa ce reusi sa iasa din stransoarea buzelor lui Carsten isi scutura usor pantalonii de praf . Unu , domnule Wildrig sa-ti hranesti mai bine animalul de acum inainte .Doi , si eu ma bucur . Trei , si mie mi-a fost dor de tine.. Mormai roscata aranjandu-i gulerul camasii . Si nici nu-ti inchipui cat .Isi spuse aceasta afisand un zambet strengar. Nu trecuse mult timp de cand ea fugise din casa lui cu o pelerina invizibila pentru a fi ferita de privirile Devoratorilor . Desi in momentul de fata , tartacuta ei roscata nu putea fi ferita de privirea dragastoasa a lui Carsten . Apuca din nou matura de pe jos si incerca sa adune tot fanul pe care bufnitele il imprastiara pe jos cu un singur falfait din aripi .

• Avea un mod atat de primitiv de a rezolva lucrurile! Ii era pana si mila de ea. O lua pe Less din capcana,oferindu-i o bucata de carne pe care o avea undeva intr-o punguta apoi se ridica si privi in jur. Avea sa dureze ceva. '' Obisnuieste-te cu ideea ca esti o vrajitoare si nu mai incerca sa imi arati ce iubita harnica esti. Stiu deja.Scourgify! Vraja aplicata avu ca efect inlaturarea fanului si asezarea lui intr-o ordine..acceptabila. Bufnitele il privira ciudat,ca si cum ar fi fost un parinte care pusese capat distractiei lor. Nu era nimic iesit din comun pentru Carsten,care intotdeauna reusea sa ''sparga petrecerea''. '' De ce te chinui?'' Nu o intelegea uneori. Magia fusese creata pentru a facilita lucrurile,nu pentru a le complica.

Nu se simtea deloc rusinata . Doar ii placea sa o faca . Uneori uit ca sunt vrajitoare . Spuse aceasta stramband din nas catre Carsten . Se indrepta catre cea mai apropiata fereastra aruncand matura afara . Se aseza pe o lada care era acolo de ceva timp , desi pana atunci trecea pe langa ea fara sa-si de.a seama ca este acolo . una din bufnite se aseza pe umarul ei ciupind-o usor de ureche dandu-i de inteles ca-i este foame . Roscata facu un gest cu bagheta ,iar in fata ei aparu un soarece . Prinde-l ! Ii ordona aceasta bufnitei . Si.. tu nu ar trebui sa fii cu doua etaje mai jos ? i se adresa dulce lui Carsten , privindu-l fugar .

• Intr-adevar,trebuia sa fie in Sala Trofeelor. Dar o mituise pe Agnes si o facu sa ii promita ca atunci cand pleca el,nu avea sa se miste din Sala pana nu avea sa se intoarce. Desi era ziua ei de lucru,se oferise s-o ajute. Cu fata cealalta nu se intelegea prea bine,desi amandoua i se pareau doua adolescente pline cu hormoni. Se intreba,daca le-ar fi intepat,ar fi iesit sexualitatea din ele? Mai bine nu ar fi incercat. Nu era cel mai mare mister al Universului. '' Oh,serios? Tu macar le ai pe ele,dar eu trebuie sa vorbesc cu trofeele.E asa de plictisitor.'' Privi pret de cateva minute in podea iar cand isi ridica privirea,din nou,observa ca tot el se afla langa Natalie. Auzi o voce,vocea lui care ii spuse '' Amigo,ma ai si pe mine.'' Nu isi mai batea capul cu halucinatia aceea,se obisnuise. Desi i se parea putin nepotrivit faptul ca o atingea pe Natalie. '' Uneori ma innebuneste!'' Acea ''viziune'' a lui se desprinse de Natalie si se apropie de el,spunand pe un ton rautacios'Te innebuneste? Ei,nu zau?!'Extraordinar!'

Natalie chicoti scurt . Sa stii ca uneori chiar vorbesc cu ele . Il privi pret de-o clipa observand ca era cu gandul in alta parte . Se incrunta usor apropiindu-se de el . Esti bine Carst ? Iiatinse fruntea , pentru a-i verifica temperatura , cu siguranta era infierbantat desi nu avea febra . Il trase de mana si-i indica lada pe care statuse ea mai devreme . Se apleca astfel incat sa-i poata vedea fata si se sprijini de genunchii acestuia . Nu era sigura de ceea ce i se intampla , dar banuia . Dupa cateva minute bune ii lua mainile intr-ale ei . Carst ? mormai aceasta incruntandu-se din nou .

• Incepu sa tremure,privind peste tot. Nenorocitul se ascunse,deci. Trebuia sa il gaseasca. Dar nu acum. Acum trebuia sa se ocupe de bufnitele acelea nenorocite care radeau de el. Radeau de faptul ca era mic si neinsemnat iar ele pareau atat de mari. Din aceasta cauza,incepu sa tremure si mai tare,iar buzele i se invinetira,ca si cum ar fi fost strans,sugrumat. Mi-e frica. Ii stranse mainile,dar nu prea tare. Daca bufnitele i-ar fi atacat ea ar fi putut scapa. Da,da,ar fi putut fugi. El trebuia sa ramana si sa isi incheie socotelile cu acea fantoma,cu acea naluca nebuna care ii umplea noptile de teama si disperare. Era in lumea lui acum. Ea nu il putea salva. Mi-e ... O bufnita dadu puternic din aripi iar Carsten tipa,alarmandu-le si pe celelalte.

Crsten tremura desi , nu era foarte frig in incapere . Hei ! Linisteste-te ! i se adresa barbatului . Se indrepta acum catre bufnite linistindu-le si pe ele , facandu-le sa nu mai tipe . Se intoarse inapoi catre Carsten si-l trase afara din incapere . Pana atunci nu-l mai vazuse astfel in preajma bufnitelor . Carsteen !spuse roscata catre el care acum se uita pe pereti , buimacit . Tremura de-a binelea , incat o speria si pe ea . Nu stia daca sa-l duca in aripa spitalului sau acasa . Isi sufleca mai bine manecile camasii si inspira adanc . Prefera sa o i-a usor , nu vroia sa-l inspaimante si mai atre tipand la el sau lovindu-l . Carsten ?! Revino-ti . Nu s-a intamplat nimic rau . Bufnita nu mai este aici .