Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Ministerul Magiei / Departamentul Misterelor / O zi cu peripetii

Ma ridicasem pe matura si zburam cu toata viteza in spre acel Devorator.El trebuia sa fie cel pe care-l cauta Rose.Vroiam sa o ajut si iata ca am primit sansa.Am ajuns aproape de el.Eram aproape sa intru cu matura in el insa s-a ferit.M-am oprit si am strigat "Crucio!".Insa vraja nu avu efect.
- Trebuie sa-ti doresti baiete,spunea el, esti patetic.. niciodata nu vei putea...
- "Crucio"!, am strigat iar.
Devoratorul izbucni in ras.
- "Crucio!"
- Ha,ha,ha.. esti patetic.. se pare ca niciodata nu vei putea sa ajungi un Devorator.Esti terminat baiete.
Devoratorul se duse si-si ridica bagheta.Rose nu reactiona in nici'un fel.
- Asa,acum sa terminam o data gluma asta.Deja devine...
- "Avada Kedavra!"
Un jet de lumina verde se apropia.Devoratorul disparu.Am cazut in genunchi.Il omorasem pe Devorator.Facusem primul meu blestem.Si ce blestem!Rose era impietrita.Insa eu eram fericit.El ii cauzase destule necazuri,asa credeam deci isi merita soarta!

Ma uitam la Daniel si nu imi venea sa cred ceea ce tocmai a facut. Stiu ca a facut-o pentru ca acel Devorator sa nu ne mai faca rau. Acum eram sigura de un lucru : Porrin va innebuni complet cand va auzi ca fratele sau...a murit. Imi era greu sa spun acest cuvant,desi era vorba despre unul dintre Devoratorii pe care ii uram cu adevarat.

Era ciudat,dar totusi Daniel intr-adevar era fericit fiindca i-a reusit prima vraja si nu una tocmai usoara, ci cea mai grea vraja existena,cea mai periculoasa.

In acel moment un Auror iesise in fata Ministerului,mi-a fost greu,foarte greu sa ii explic exact ce s-a intamplat,insa intr-un final m-a crezut . Acum mi-am mutat privirea spre Daniel si nu stiam daca vrea sa ii spun ceva,daca pot sa ii spun ceva de fapt si daca avea nevoie de ceva.

Intelegeam intocmai privirea lui Rose.Nu aveam nevoie de ajutor.Credea ca nu ma simt prea bine.Dar eu nu aveam nimic.Eram chiar incantat.
- Deci Rose,esti mai linistita acum?,am intrebat.
Rose se uita la mine si parca nu stia ce sa zica.Privirea ei ma cam nelinistea.Nu as fi vrut sa mai vre'o'data blestemul.Totusi acum ca stiam ca pot va fi mult mai usor.
- Intr-un fel,a raspuns Rose chiar la timp ca sa nu-mi mai fac alte idei.
Ma mai linistisem.Insa aurorul era foarte insistent.Vroia sa afle tot.
- Deci cine mai exact a facut blestemul?,a intrebat el.
- Eu,am raspuns rapid.
- Deci un minor.
- Era un Devorator al Mortii,dupa ce ca eram langa Minister si nu ati venit sa ne ajutati mai aveti si tupeul sa cereti explicatii?
- Atunci mai bine sa uitam de aceste incidente.Ministerul nu va mentiona uciderea Devoratorului de catre minor iar voi 2 nu amintiti de faptul ca aurorii au fost incapabili si prost organizati.Altminteri va trebui sa va stergem memoria iar tanarul vrajitor minor va merge la Azkaban,a spus aurorul crud.

Deci am ramas pur si simplu stpefiata. Cum putea sa spuna asa ceva? Daniel a actionat asa fiindca era in pericol. Aurorul a plecat,dar nici acum nu pot sa inteleg comportamentul sau. Nici un auror nu ar reactiona asa si sunt sigura de asta fiindca si eu sunt unul.

Si cum putea sa zica ca imi va sterge memoria? Dumnezeule...Am respirat aer curat pentru a ma mai calma apoi am cazut din nou pe ganduri.

De data aceasta a actionat Daniel,macar acum era multumit ca i-a reusit blestemul. Am oftat la gandul ca cu siguranta va deveni un Devorator al Mortii..


M-am uitat la cer cautand un semn de la Jake...

Nu mai aveam nici'o idee.Nu mai intelegeam nimic.Acel auror ne santaja?!Adica noi facem treaba ministerului iar el in loc sa ne rasplateasca ne ameninta ca daca nu ne tinem gura va iesi urat?!El vroia sa se laude ca la omorat pe acel Devorator probabil!Nu m-ar deranja asta,dar sa ma ameninte pentru o fapta facuta la limita nervilor si riscului si stresului si...
- Daniel..,spuse Rose pe un ton ciudat.
Insa eu eram departe cu gandurile mele,departe de ea,departe de tot,ma gandeam de ce acel Devorator a umblat liber prin Minister.
Si cat tupeu avea acel auror.Trebuia sa ma intorc.Sa ma iau de el.
Dar cred ca Rose stia ca asta vreau sa fac si vroia sa ma impiedice.
- Mergem la Hogwarts chiar acum,a spus ea.
- Nu vin,am raspuns clar.
- Poftim?!
Nici prin cap nu-mi trecea sa merg la Hogwarts.Vroiam sa aflu mai multe despre acel Devorator.Cine era,ce vroia si ce treaba avea cu Rose.
- Nu merg la Hogwarts.Nu acum!
Nu puteam sa las treaba neterminata.Nu puteam! Trebuia sa fac ceva dar nu stiam ce.Ce sa fac?! Ce era de facut.. Nimic,probabil nimic.Insa eu aveam sa gasesc o solutie.Macar sa vorbesc cu acel auror.Cu Dl.Finnighan.Sa-i spun despre ceea ce spusese acest ultim auror ce ne amenintase.

Am reusit fara sa vreau sa ii citesc gandurile lui Daniel. Probabil ca am facut asta fiindca ma gandeam prea mult la starea lui , era destul de irascibil. Am rasuflat facandu-mi curaj sa ii spun toata povestea apoi am rostit :

"Bine..El este,ma rog era...fratele celui care mi-a ucis iubitul si mi-a rapit sora cand s-a nascut. Sincer, nu prea ai ce sa afli despre el. Stiu doar ca este fratele acelui nemernic si crede-ma ca asta imi este indeajuns. Imi este de ajuns."

In momentul in care am terminat de zis ultima propozitie am ramas fara vlaga. Am incercat sa respir putin,apoi m-am gandit cum de am spus toate astea? In fine,totul a trecut,cel putin momentan: fratele lui Porrin a murit,desi nu vroiam sa se intample tocmai asa proabil ca asa a fost sa fie. Am vrut sa il duc la Azkaban,dar soarta a fost cam cruda pentru el...

Mi-am mutat privirea spre Daniel si puteam sa imi dau seama ca s-a mai linistit,ceea ce m-a facut si pe mine sa ma linistesc apoi am spus pe o voce blanda:
"Haide,sa ne intoarcem la Hogwarts!"
Acesta dadu doar din cap in semn de aprobare...Si am plecat incercand sa uitam acest incident deloc placut. Un lucru era cert: nu avea sa se termine aici,Porrin va face rau mereu,pana mai este in viata,chiar si din Azkaban,cea mai cunoscuta si sigura inchisoare a Magicienilor.

OOC: TOPIC CLOSED.