Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Spitalul Sf. Mungo

1 2 Next »

/ Oh, God! Am I pregnant?

Se uita in jur la privirile scarbite ale celor din jur. "Va rog sa ma scuzati ca sunt atat de obraznic incat sa imi fie rau si sa vomit intr-un spital." Nu isi putea da seama faca oamenii astia simteau sarcasmul dar el il avea, il folosea si il abuza. Inclina din cap catre domnisoara care curatase in semn de multumire.

Se intoarse spre toti oamenii pe rand si ii picara ochii pe asistenta care il privea drept si fara emotie. Simtea cum ii revine magia si se abtinu sa isi dea ochii peste cap, stiind ca o sa-l apuce toate ametelile. Brusc ii era dor de Alain sa-l tina de vorba.

Sa vezi veselie dupa ce te intind pe toti peretii, draguta...

In starea de lesin si moarte de care isi aducea aminte acum, spera sa ajunga la Alain, nu la Sf. Mungo. Isi aducea aminte si cum il adusese cineva acolo si cum voia sa ii multumeasca respectivei persoane cu un 44 in gura. De data asta isi dadu ochii peste cap si ii explica asistentei cu un fel de sunet infundat in spatele gatului ca avea nevoie de vraji de diagnostic si probabil ceva potiuni nutritive. Tocmai isi vomase fierea pe jos. O lasa sa-si faca treaba si primi potiunea pe care o voia, intinzandu-se pe spate. Se curata cu o vraja, desi ar fi preferat un dus. Era ceva clinic in vrajile de curatare, ceva care nu era niciodata ca sapunul si apa.
Ii trimise un patronus lui Alain si stia ca cel mai probabil nu avea sa apara. Diagnosticul avea sa il primeasca mai tarziu pentru ca de-aia era magia minunata: ca sa mearga la fel de bine ca sistemul Incuiat.

"Cand o sa nasc sper sa fiu singur in salon. Eu sunt Eric, apropo." Ii urmari pe cei doi care se pareau ca aveau cel mai prost preludiu de la Adam si Eva incoace si isi dadu cu parerea ca un nesimtit bolnav si nervos ce era. "Hugo?" Raspunse el la intrebarea despre Victor. Probabil nimeni nu intelesese ce voia sa zica, dar ii pasa prea putin.

ooc: Lexie, am presupus ca erai profa la momentul intamplarii actiunii si ca Pearl te stia. Daca nu e ok, modific, just PM me...


bic:"Miss Stryder?" intreba cand isi dadu seama ca cea care fusese adusa in salon nu era nimeni alta decat profesoara de potiuni. O privi cu ochi mari, dar inainte sa o poata intreba daca se simtea bine si cu ce ocazie pe la spital, aceasta paru ca il recunoaste pe nou-venit, asa ca nu le intrerupse conversatia. Isi muta in schimb atentia catre individul gravid din patul de langa, care dupa ce picurase putin sarcasm, reusise sa o faca pe asistenta sa il bage in seama si sa se ocupe de el.

"Pearl Lancaster" se prezenta, si intinse mana, dar distanta dintre paturi era prea mare ca sa ajunga sa i-o stranga pe a lui, si cum nu avea de gand sa se dea jos din pat isi dadu seama ca arata hilar si se retrase.

Chicoti cand ii auzi aluzia la Victor Hugo, si decise ca, daca chiar era un betivan notoriu, macar era unul citit.

"Pacat. Mi-ar fi placut sa iau parte la o asemenea nastere. Ar fi ceva unic"

• OOC: e ok
  
  BIC:
  Lexie se încruntă uşor confuză la băiatul aproape identic cu Victor şi se întrebă ce naiba se petrecea. Vic nu era genul care să facă glume pe seama celorlalţi, mai ales în privinţa propriei identităţi. Se întoarse când auzi bărbatul necunoscut vorbind, apoi îi zâmbi fetei pe care acum şi-o amintea clar de la Hogwarts. Era una dintre elevele ei, îşi amintea că făcuse o Amortentia perfectă.
  
  'Haide, Victor, termină glumele,' spuse viperina, dându-şi ochii peste cap. Cum putea să creadă că exista cineva complet străin care arăta exact ca Victor şi se întâmplase să se întâlnească cu ea?
  Se întoarse spre ceilalţi doi pacienţi cu aerul amuzat pe care îl adoptase de când intrase în salon.
  
  'El ce-a păţit?' o întrebă ea pe Pearl, care tocmai se prezentase, arătând spre bărbatul cu numele Eric. 'Pare otrăvit, îns nu cunosc nicio poţiune care să te facă să crezi că eşti gravid.'

• Raphael se uită înspre bărbat, zâmbindu-i şmecher, şi rosti, semănând mai mult ca oricând ca un puştan pus pe glume:
  "Oh, haide, omule, chiar mi-ar fi plăcut să asist la aşa ceva!"
  
  Râse scurt, apoi se întoarse spre femeia blondă.
  "Cucoană, îţi spun încă o dată că nu sunt Victor", comentă el nervos, simţindu-se puţin cam beat, deşi nu băuse decât un pahar de martini. Sigur băuse doar unul? Nu îşi amintea prea bine, însă ştia că indiferent dacă era beat sau nu, avea să i se ducă starea asta în curând. La el beţia nu ţinea mult.
  "Numele meu este Raphael. Raphael Olivier"
  
  Zâmbi. Acum probabil că vrăjitoarea avea să creadă şi mai mult că se ţinea de glume.

Aproape ca isi misca mana sa o stranga pe cea a lui Pearl, dar isi dadu seama la timp ca era inutil si oricum ii era lene. Sa mai fi avut oare si niste bune maniere in el? Nu, chiar nu.

"El e chiar aici si puteti sa-l intrebati pe el." Se opri o secunda. "Pot sa par si adorabil si sa va sugrum in somn." Ii zise zambind inocent. Nu fusese otravit, daca era nu-si revenea de la ceva nutritiv doar. Testase asta deja. Isi dadu ochii peste cap, simtind cum totul e vina lui Alain si enervandu-se. Nu trebuia sa fie la spital si acum avea sa se chinuie sa plece de acolo. Apoi isi dadu seama ca isi canalizeaza prietenul prea mult si rase in sinea lui la asociera de cuvinte Alain-canal.

Isi misca mana in dreptul fetei, marindu-si ochii ca sa sublinieze o reactie. "Glu-ma. Am glumit." E greu, greu tare... Poate era de la tara domnisoara? "Ce bine ca suntem toti prieteni acum! Ne-am inteles. El nu e Victor, nici Hugo nici alt fel de Victor. Ea e Pearl, eu sunt Eric si domnisoara e miss Stryder, pentru ca prea importanta sa aiba un nume mic."

Il amuza Raphael intr-o oarecare masura. "Daca ti-ar fi placut sa asisti la o nastere ai un pic de problema. Desi la ce tratamente minunate au oamenii astia nu ai ajuns unde trebuie."

Pearl ridica din umeri al intrebarea profei de potiuni, pentru ca sincer, n-avea nici cea mai vaga idee ce patise individul numit Eric. Se intoarse mai apoi spre cel ce nu era Victor si il studie nonsalant, pe deasupra cartii pe care nu o mai citea demult, pentru ca daca dai buzna intr-un salon, te poti astepta ca oamenii sa se holbeze la tine.

Tipul era inalt, destul de aratos, probabil iesit de putin timp din scoala, sau chiar inca student (Pearl nu reusise niciodata sa aprecieze corect varstele), cu aer de smecheras. Parea in schimb ca nu era chiar la locul nepotrivit intr-un spital.

Nu stia exact ce ii facuse asistenta individului numit Eric, dar parea ca isi revine, incet-incet. Cel putin nu mai halucina. Sau halucina mai cu succes. Rase infundat cand ii auzi repicile, incercand sa nu deranjeze pe nimeni. Nu stia cat simtul umorului avea miss Stryder, si cu atat mai putin cel ce nu era Victor. Desi, daca statea bine sa se gandeasca, o bataie generalizata in St. Mungo nu putea sa strice nimanui...

"Trebuie sa recunosti ca o astfel de nastere iesita din comun ar atrage multi curiosi" ii spuse, intorcandu-se spre Eric. "Oricum, vad ca ai mai scapat de morning sickness"

• Lexie ridică din sprâncene cu un zâmbet la auzul cuvintelor lui Eric. Nu putea să spună că nu mai întâlnise persoane ca el. Era amuzant, însă reuşea să fie şi foarte....nepoliticos. Ca să nu spună ceva urât.
  'I-ro-ni-e. Era ironică,' îi răspunse ea bărbatului pe un ton glumeţ. [b]'Oricum, numele meu e Lexie. Pearl mi-a spus aşa pentru că îi sunt profesoară nu pentru că sunt importantă. Oricum, prefer Lexie.'
  
  I se adresă lui Pearl la ultima parte, apoi îi privi pe toţi pe rând cu un aer destul de distrat. Bărbatul care susţinea că nu e Victor arăta exact ca el, şi viperina nu ştia ce să creadă în privinţa lui. Cu toate astea, ori Vic era un actor excelent, ori el spunea adevărul.
  
  Lexie îl privi pentru cîteva secunde, încercând să găsească parcă ceva care să îl dea de gol. Se vedea clar că nu e Victor. Adică, arăta la fel ca el, însă avea altă atitudine, care îi schimba fiecare mişcare şi gest. Se încruntă uşor.
  Nu prea ştia ce să îi spună, încă nici nu era sigură că Vic nu face mişto de ea.
  

• Raphael il privi pe Eric zambind intr-un mod dubios de pervers.
  "Omule, crede-ma ca nasterea ta ar fi fost interesanta. Pentur una normala exista si filme Incuiate proaste"
  
  Simti un gust amar in gura, si se aseza pe un pat liber, transformandu-si hainele intr-o camasa alba, de spital. Isi intocmi si o lista cu boli false, si privi pacientii, incepand sa-si bata palmele nervos. Se simtea ca un parazit, si de fapt, asta si era.
  "Am o idee. Hai sa jucam un joc, am auzit ca se numeste bambilici. Nu am nici cea mai vaga idee cum anume se joaca, insa putem sa presupunem ca de fiecare data cand eu si Eric clipim, voi, partea feminina din aceasta camera, va scoateti cate ceva din hainele pe care le purtati. OK?"
  
  Il privi pe Eric, facandu-i cu ochiul si incercand sa nu izbucneasca in ras.

"Am scapat pe dracu, mi-e greata mai rau decat unei gravide." Ii raspunse lui Pearl nervos. Apoi se intoarse spre Lexie si ii zambi deloc prietenos. "Draguta, data viitoare cand vrei sa fii sarcastica, sa folosesti si tonul care trebuie. Nu obisnuiesc sa imi petrec viata incercand sa imi dau seama in ce timbru vocal ai gandit replica aia..." Ii facu cu ochiul rautacios. "Cat despre faptul ca ai fi importanta... nu te obosi, mi-am dat seama ca nu e cazul."

Il auzi pe Raphael si isi acoperi ochii cu mana, inainte sa-si mai plesneasca doua palme peste frunte. "Am o idee. Hai sa incercam sa trecem de stadiul de gradinita. Oricat as vrea sa vad femei dezbracandu-se, jocurile de pre-pubertate ma plictisesc fantastic." Cu toate astea, clipi de mai multe ori, apoi isi prefacu glasul intr-unul exagerat surprins. "Nu merge! Ce-o sa ne facem acum?" Avea o urma de panica falsa in voce.

Alain statea infofolit intr-o patura si citea o carte exagerat de plicticoasa, dar singura pe care o avea (si pe care o furase dintr-o cafenea incuiata) cand ii intra pe geam patronusul in forma de liliac al lui Eric. Asta ori intrase intr-o belea mai mare ca el, ori era beat, ori vroia sa devina. Alain simti in oase o lene sora cu moartea si isi dori ca patronusul sa fie doar un vis urat. Dar nu, iar acesta incepu sa-i vorbeasca cu vocea lui Eric, spunandu-i, destul de incoerent, ca acesta e in spital.

Grozav.

Facu un dus rapid si trase ceva haine pe el, contempland ideea de a se transfigura intr-o piatra si de a zace pur si simplu pe trotuar. Dar nu, avea un prieten in spital, pe care spera sa il gaseasca mort cand va ajunge acolo, pentru ca altfel va trebui sa il ucida el. Se opri in drum si cumpara doi trandafiri galbeni.

E bine de tinut mine ca Alain ura spitalele, si nimic nu-l facea sa se simta bine intr-unul. Cu atat mai putin dobitoaca de la receptie care trebui sa completeze 1500 de formulare inainte sa ii dea voie sa urce scarile. Pleca bombanind, dorindu-si sa poata sa tortureze toti functionarii din lume. Si sa il omoare pe Eric, care nu avea nimic mai bun de facut decat sa viziteze spitale pe dinauntru.

Cand intra in salon il vazu pe Eric intrins intr-un pat, putin mai palid si mai irascibil ca de obicei, certandu-se cu ceilalti bolnavi din salon. Asa le trebuia! Cine ii pusese sa se imbolnaveasca?

"Mai taci din gura animal rapciugos" ii se adresa aruncandu-i cele doua fori pe patura. "Ti-am adus flori sa aiba ce iti pune pe piept dupa ce dai coltul"

Se duse glont la geam si trase in laturi draperiile, apoi deschise geamul. Isi apinse pipa, ignorand complet faptul ca era intr-un spital. Ii privi pe ceilalti ocupanti. O tanara blonda, o fata roscata si un pustan care ii parea vag familiar.

"Tu de-acolo." ii se adresa gesticuland inspre el cu pipa. "Te stiu de undeva?"