Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Padurea Interzisa

« Previous 1 … 4 5 6 7 8

/ Once upon a December

OOC; MAXIM 4 PERSOANE! NU MAI MULT!

Noapte. Intuneric. Frig. Ceata.
Luna saruta demonic intunericul etern care pusese stapanire pe zona. Castelul zacea intr-o ceata densa, bizara. Cativa fulgi de zapada se desprinsera din cer, plimbandu-se usor spre pamant, prinzandu-se intr-un vals ametitor. Dezordine, liniste si.. pericol.
Poate nu fusese cea mai buna idee sa paraseasca castelul la ora aceea, sau poate ca da.
Galagia din camera de zi a Viperinilor o impinse iar sa incalce regulile scolii. Reguli? Chiar existau asa ceva? Ministerul era ridicol! Ridicol pentru ea! Nu erau reguli, erau doar oameni ridicoli care le respectau.
Cobora in graba scarile, strecurandu-se prin coridoarele intunecate ale castelului, in cautare de.. nimic. Initial, nu stia unde dorea sa ajunga. Dar va gasii ea un pretext , o scuza suficient de buna daca va fii prinsa. Primul impuls fusese acela de a mai da o tura prin sectorul interzis. Dar renunta la ideea aceasta, nu o impresionase cu nimic acolo.
I se paru ca aude pasi. Scutura bagheta, acel ''Lumos'' pierzandu-si splendoarea si facandu-se bezna in jurul ei. Intunericul inghitea nepasator trecatorii, invelindu-i intr-o mantie a fricii si a pericolului. Simple vorbe, care pentru dom`soara nu contau.
O interesa altceva, cu totul altceva!
Impinse usa de la iesire cu piciorul, iesind afara. Facu un stanga-mprejur si prinse clanta, mainile ei albe, fine, catifelate alunecand usor pe fierul rece, inchizand-o in liniste.
Nu trebuia sa ii simta prea multi prezenta acolo.
Scoase iar bagheta dintr-un buzunar al robei si o scutura iar, soptind vraja corespunzatoare pentru a-si lumina drumul.
Devenise mai mult dependenta de plimbarile nocturne, nu se saturase inca sa fie pedepsita, nu intalnise nimic care sa o tina captiva in bratele durerii.
Doi ochisori de un albastru de invidiat isi facura aparitia de dupa un trunchi al copacului. Se retrase imediat, pentru ca in clipa urmatoare sa isi faca iar aparitia. Trebuia sa se asigure ca nu era urmarita. Inainta adanc in inima rece a padurii pustii, acoperita de praf de stele sidefii.
Nu putea sa fie observata, doar daca.. cineva ii urmarise urmele lasate in zapada proaspat asternuta.

Dintr-o data cineva ii puse o mana pe umar.
Incepu sa tipe.
"Samantha?"
"AAAAAAAAAAAAaaaaaaaaaaaaaaaa!"

" Ce tot urli? Eu sunt! "
Era Ginny Weasley... numai parul roscat i se mai putea zari.
" Ce faci aici? " mai intreba ea.
Inainte ca Samantha sa raspunda, Ginny W se uita la copacii din Padurea Interzisa.
" Si pentru mine e deja un obicei sa ma plimb pe aici : )) " zise Ginny razand.
Cele doua fete continuara sa se plimbe pe aleea plina de zapada. Lumina lunii le invaluia complet. Nici nu mai era asa intuneric. Pana cand intrara intr'un luminis... Erau prea multi copaci pentru a se putea strecura lumina pe acolo. Fetele erau atente la orice miscare dubioasa. Le era teama sa nu dea nas in nas cu centaurii sau alte creaturi neprietenoase.
Un tufis se misca. Sam si Ginny isi tinura respiratia pentru cateva secunde. Era doar un iupurash... nici nu se putea observa, fiind alb. Semana cu zapada.
Totul era linistit. Deja incepuse sa le fie frig. Crengile copacilor se unduiau si se auzeau soapte de nedeslusit...
Poate, natura incerca sa le comunice ceva.

"Ginny!"
II venea sa o imbratiseze. Credea ca era cine stie ce asasin platic care dorea sa o omoare.
Pas.. pas.. Poate ar fi trebuit sa se opreasca. Incetinii putin, avand impresia ca se ratacise si orice pas al ei o conducea si mai mult in necunoscut. Nu intra in panica, nu era genul de fata care sa urle ca o bezmetica din orice. Dimpotriva, pericolul o atragea, si oricine care indraznea sa o deranjeze din mica ei plimbare urma sa plateasca, poate in.. cele mai rele moduri.
Stranse putin mai tare bagheta in mana, indreptandu-si privirea spre inscriptia de pe bagheta sa care ii continea numele. Parintii ei mereu aveau grija sa ii ofere obiecte `pretioase`.
Continua sa mearga. Se facuse brusc parca prea multa liniste, si asta era un semn rau. Isi ridica privirea spre cer, incercand sa se ghideze dupa stele, insa absentase la Astronomie cand se predase asa ceva, deci, nu asta era solutia.
Se oprii brusc, ramanand nemiscata la auzul unor cuvinte. Nu isi intoarse capul, ramase ca o papusica acolo, pe loc.
Isi daduse seama ca Ginny ramasese cu mult in urma. Se intoarse spre ea.
"Ce faci acolo? Nu vii?" intreba ea.
Ginny ii raspunse, insa Sam nu auzi. Ceva sau cineva o trantise pe jos.
"Hei! Ai grija ce faci!" striga ea.
Ginny W veni spre ea ajutand-o sa se ridice.
In fata ei statea o frumoasa caprioara.
"Doar o caprioara! Credeam ca era ceva mai rau!" rasufla usurata Ginny.

Acum amandoua erau in picioare. Ginny W o apuca de mana. Nu dorea sa o piarda in acea padure care parea fara sfarsit sau inceput.
Doar frunzele mai vorbeau. Cateva animale le sarira in cale, dar fugira in directia opusa. Cum ar fi, un pui de unicorn si alta caprioara. O bufnita zbura deasupra capului Samanthei. Amandoua auzira cum canta. Atat de sinistru...
Ceata le invaluia. Se gasira langa un lac mai mic, din mijlocul padurii. Un lac inghetat. Ginny W ciocani usor cu mana in el si il facu sa se crape. Gheata subtire de pe oglinda lacului se sparse si degetele Ginevrei atinsera apa rece.
" Auci!! Ce rece ee... "
Samantha rase.
" Pai, mai bine nu ti'ai mai baga mainile acolo " zise ea.
" Ok ok, " bombani Ginny. " Altadata anunta'ma si pe mine la timp. "
Ginny se uita in jur.
" Mai sti drumul inapoi? "
" Aoleu... nu stiu sigur... " zise Samantha. " Mereu am schimbat directia... "
Amandoua fetele oftara. Samantha incerca sa o imbarbateze
" Hei! Ai vazut de frumoasa e luna? Si cerul.. Pluteste in jur un aer mistic, plin de magie... "

OOC: Ok,atunci ma bag si eu.

BIC: Dinspre nord,se auzeau pasi incet calcand pamantul moale...se auzeau aproape,la fel cum se putea simti si zapada protestand sub calcaile bocancilor.
Ginny W si Samantha se dadura usor inapoi,usor speriate ca ar putea fii un profesor meschin care sa le mustre pentru ca au incalcat..destule reguli.
Si asteptara momentul in care vocea lui ascutita s-ar fii auzit tipand puternic,dar momentul acela nu veni....in schimb o voce subtire si senina le gadila auzul(ooc: da..mrg : )) )
''Ce faceti voi aici?"Iris intreba nedumerita.
''O plimbare intr-un astfel de loc magic e intotdeauna binevenita"chicoti Ginny W.
''Da...dar tu?" intrebara cele doua fete in acelasi timp.
''Banuiesc ca acelasi motiv..."zambi aceasta inocent admirand lacul inghetat si limpede ...
Insa chiar atunci,din spatele unui tufis stufos se auzira mai zgomote ciudate...
''Ce credeti ca e acolo?"Intreba Samantha apropiindu-se....
''Uhm...poate...ceva ce nu trebuie descoperit?"spuse Iris in acelasi timp inspaimantata si amuzata...

OCC: Ma bag si eu

BIC: Fetele se apropiara. Zgomotele incetara. Acum totul era invaluit intro liniste tainica, foarte misterioasa. Nici macar vantul rece nu le mai zgaria fetzele , nici copacii nu'si mai clatinau crengile inghetate. Fetele se uitara speriate una la alta. Ceva auzisera ele...
"Hai sa ne uitam!" sopti Iris incet .
Atinse tufisul. Se uita atente prin el...
"Este doar un medalion!" zise fata, ridicand de pe pamant un medalion destul de mare si auriu. Avea incrustat pe el doi trandafiri. Era si o descuietoare...
Deodata, Ginny simti o mana calda pe umarul ei. Fata ingheta.
"Ce faceti aici??" intreba Andru, care tocmai le descoperise.
"Plimbare sub clar de luna... Se poate zice si asa..."
"Ce este aia??" intreba curioasa Andru facand semn cu privirea spre medalionul din mana lui Iris.

OOC: incredibil, am inceput sa'mi postez in topicuturi sorry de intarziere...

"Chiar, ce e aia Iris?" intreba Samantha, care, pana atunci se uitase la Luna.
"Nici eu nu stiu... am gasit'o aici..." sopti Iris.
"Si ai ridicat'o pur si simplu, nu? Daca e periculoas?"
Ginny interveni promt, oprind cearta.
"Stooop! Gata! Nu va mai certati! E posibil sa fin prinse, mai ales ca voi faceti atata galagie...."
"Are dreptate..."
Andru o sustinea pe Ginny, dand din capsor.
"Ok, ok... acum hai sa vedem ce'i cu chestia aia..."
"Medalion." completa Iris.
"Nu conteaza..."

Ginny scoase bagheta din buzunar si topi zapada. (OOC: am zis ca era iarna...) Fetele se asezara pe iarba proaspata, care se afla sub zapada.
Iris puse medalionul in centru, si toate se aplecara deasipra lui.
Avea un snur frumos, argintiu. Un disc de marime mijlocie, rozaliu era agatat de snurulet.
"E frumoooos" exclamara toate.
Isi luara privirile putin de la medalion, pentru a se uita unele la altele, iar, cand se intoarsera, acum discul avea o culoare bleo deschis, cam ca aceea de pe rochita de noapte a Samanthei.
"Wow!" exclamara toate.
Nu isi puteau explica cum se intamplase asta. Si, in timp ce ele il priveau, discul d pe medalion deveni crem, cam ca halatul Ginervei.
"Formidabil!" exclama aceasta, in timp ce fetele aprobau.
Acum, se tot uitau la medalion, asteptand ca capete o alta culoare. INsa aschimbarea aceasta se lasa asteptata... Si fetele erau asa de atente la medalion, incat cineva ar fi putut sa le urle in urechiuse, ca ele nu ar fi observat.

OOC: acum ar fi frumos sa vina altcineva si sa ne sperie )