Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Little Hangleton

« Previous 1 2

/ Once upon a story

• Nu mai putea simti nimic. Cu toate ca ii placea, ba chiar enorm, stia ca nu avea sa dureze, iar peste cateva momente o sa o faca iar sa se simta mizerabila si neinsemnata. Ii raspunse la sarut, pentru ca nu se putea opri sa faca acest lucru, si isi infasura mainile in jurul gatului lui, ca niste serpi care sufoca. Brusc, nu mai se putu controla, si incepu sa-l sarute nebuneste pe gat, pe obraz, pe oriunde nimerea, strangandu-l din ce in ce mai tare, iar picioarele ei infasurandu-se din ce in ce mai strans in jurul lui. Ar fi vrut, ca mereu, sa opreasca timpul in loc, sa ramana asa pentru o eternitate. Ii era frica sa-si recunoasca siesi ceva ce stia de mult timp. Nu vroia sa pronunte cuvintele nici macar in gand, ii era mult prea groaza de efectul lor, care cu siguranta ii puteau face rau mai mult ca niciodata. Ii prinse capul in mainile ei, uitandu-se in ochii lui verzi, depunand cate o sarutare pe ei.
  "As vrea...ochii tai, sa fie lumina zilelor mele. Te rog, omoara-ma. Nu merit sa traiesc."

Era cuprins intre dorinta si demnitate. O dorea alaturi, sa-i zumzaie mereu ca il iubeste ca ere nevoie de el, ca nu are nevoie de el..trebuia sa recunoasca de atatea ori ca era o dulce, o dulceata de fata care pendula mereu intre dorintele ei, si la naiba...coapsele ei frumoase si parfumul il innebuneau si ar fi dat dovada de slabiciune daca ar fi recunoscut sa ii dedicase o carte pe care nu o publicase inca. Era un roman..de ragoste, rareori scia ceva romanic cu atata suflet cum o facuse acum, in acea carte. Continua sa-i sarute gatul si auzindu-i vorbele ei chicoti scurt. Ii lasa picioarele sa alunece pe podea eliberand-o din stransoarea sa in secunda urmatoare. Se indeparta de ea, lasand-o nedumerita si confuza, oricine ar fi fost dupa o asemenea parasise spontana. "Ai dreptate..nu meriti sa traiesti daca crezi ca nu meriti sa traiesti.." Zise el intorcandu-se si privindu-i ochii. Voia ca ea sa-si aminteasca spusele lui in spital, insa ea nu o facea..credea ca incepe totul de la inceput in timp ce el voia sa continuie de unde a ramas. "Ce te face sa crezi ca pot sa fiu langa tine..ce te face sa crezi ca ma meriti..si ca nu te mint chiar in acest moment, ca te folosesc..ca imi bat joc de tine chiar acum razand malefic in sinea mea cat de naiva si prostuta poti sa fii..ce te face sa crezi toate astea? nu stii daca nu te-am mintit pana acum..nu stii nimic despre mine..poate sunt un criminal..poate altceva..si mai rau.." Se aseza pe unul din scaunele apropiate asteptandu-i reactia..probabil era ingrozita.

• Isi aminti de scenele pe care le tocmai le jucase, cu femeia prinsa intre doua iubiri, si il vazu asezandu-se. Repetase de atatea zeci de ori acei pasi de dans, acele sentimente, incat acum i se paru doar o reluare. Se aseza in genunchi la picioarele lui, cuprinsa de farmecul piesei de teatru, care devenea treptat treptat insasi viata ei, bineinteles fara al doilea ins.
  "Crezi ca mi-ar pasa? Nu. Poti fi un criminal, poti rade de mine, dar eu nu mai pot nega. Nu. Nu mai imi place de tine. Chiar deloc. Insa, cu fiecare secunda petrecuta in prezenta ta, eu...devin tot mai nebuna, mai nebuna, tot mai nebuna. Dupa tine. Poti sa razi de mine, poti sa faci orice vrei, insa...nu-mi nega dragostea, pentru ca a-s innebuni. Nu-ti cer nimic, absolut nimic, doar sa te stiu in siguranta. Accept sa fac orice vrei, doar lasa-ma sa te mai sarut o data. Un sarut, apoi plec, dispar pentru totdeauna. Un sarut, si nu o sa ma mai vezi vreodata. "
  Ofta, prinzandu-si mainile in jurul picioarelor lui, uitandu-se la el, cu rochia imprastiata peste tot in jurul sau.

Daca nu i-ar fi cunoscut firea..ar fi spus ca e nebuna rau de tot avand in vedere ca ajunse sa il implore in halul acela ca sa-i mai ofere un sarut, iar daca ala era felul in care voia sa-i spuna ca il iubeste..atunci nu mergea asa. Isi miji ochii pentru o secunda gandindu-se ca o luase razna, sau isi batea si ea acum joc de el insa intr-un mod mult mai placut, nu ca i-ar fi placut cum statea ea la picioarele lui insa..
O apuca destul de brutal de brate cu riscul de a-i face si vanatai si o ridica in bratele sale cuprinzand-o de talie in clipa urmatoare. O aseza pe scaunul unde statu-se el cu ceva timp inainte masurand-o de sus pana jos cu mai mare atentie. Intredeschise ochii pentru cateva secunde, ridicandu-si vag o spranceana amintindu-si felul in care ii cerea un simplu sarut..ei bine, avea sa-i ofere ceea ce dorea, poate chiar mai mult. Ajunse cu gura exact la radacinile parului ei si ii saruta din nou fruntea, cu o satisfactie usor de citit pe figura. Isi strecura degetele in parul ei pentru a-i apropia capul de buzele lui, sarutand-o apasat. Isi elibera degetele din parul ei, mangaindu-i cu varful degetelor baza gatului si rupse sarutul apucand-o de talie si ridicand-o usor ca pe o balerina ce era. O cuprinse in bratele sale lipindu-i capul de pieptul sau si soptind. "Sa nu mai faci asta..auzi?..niciodata..ai noroc ca sunt eu si nu altcineva, nu poti avea incredere in oameni atat de repede..altfel vei sfarsi rau.." O stranse mai puternic hotarat sa nu o lase sa se mai elibereze prea curand.

• Se trezi ca dintr-un vis si se uita la el buimacita. Realizand ce tocmai spusese, incepu sa-i para rau. Nu-si spusese nici in cele mai confuze momente asemenea cuvinte, si stia ce efect aveau asupra ei. Erau ca un pumn dat, insa mult mai puternic decat unul obisnuit. Se abtinu sa nu izbucneasca in plans si se stranse la pieptul lui, ca un pui ranit la pieptul mamei.
  "Iarta-ma, sunt o proasta. Habar nu am de nimic. Insa n-am iesit din rol, sunt inca confuza. Uita ce-am zis, a fost doar o debitare idioata a unei balerina ametite. Nici nu imi pasa de tine, imi place doar sa joc teatru. Sa nu ai incredere in actrite. Sunt mincinoase, si parsive, si se joaca cu oamenii. Esti destept, de ce nu ti-ai dat seama de asta mai devreme? Nu vezi, sunt doar un om obisnuit, sunt rea, si enervanta, si foarte proasta, foarte foarte proasta. Nu ma baga in seama, mai bine ai pleca..."
  Nici nu isi mai dadea seama ce vorbea, si continua sa arunce cu fel de fel de cuvinte. Vroia sa se asigure ca mai devreme fusese doar ametita si zapacita de spectacol. Si mai ales, vroia sa-l asigure si pe Sasha asta.

• Il privi uimita, si probabil ca s-ar fi inrosit, daca ar fi fost genul, insa niciodata nu putuse rosi in asemenea situatii. Incerca sa respire normal, altfel probabil ar fi facut un atac de panica, si suspina discret, retragandu-si regretele si nefericirea in ea.
  "Nu stiu, ar trebui? Insa imi tot amintesc de ce mi-ai zis la spital, si nu inteleg cum ai putut sa te schimbi asa repede. Sau, ma rog, sa ma minti. Asta e lucrul pe care u il suport, minciuna...Insa, nu stiu. De ce iti e atat de greu sa-mi spui o data pentru totdeauna ca nu te intereseaza de mine, si nu ma vrei? Spune-mi asta, si ti-am zis, o sa plec. Nu sunt genul de persoana insistenta, care sa te capieze, aducandu-te la disperare. Inteleg daca un om nu ma doreste, si atunci, oricat de greu mi-ar fi, incerc sa-mi opresc sentimentele, sa-mi dezumanizez sufletul, si...", spuse ea, intrerupandu-se, si uitandu-se la un punct indepartat de pe perete. Adevarul era ca ar fi dat orice ca in acel moment sa se afle undeva intr-o pozitie mai putin incomoda, cu haine mult mai lejere, si sa nu se teama ca in orice moment o sa ramana dezbracata."

ooc: nu conteaza, oricum nu ma asteptam sa postezi azi

Era naiva, ca orice fetita indragostita care incearca fara efect sa para o dura, sa para puternica si indiferenta, o citea, si ea nu era deloc indiferenta altfel nu s-ar fi gandit atat de intens la spusele lui si anume la acele cuvinte. Sa o minta..era normal sa creada acest lucru avand in vedere ca el nu demonstra si nici nu era evident in faptele sale cum ca ar dori sa-i fie alaturi si alte chestii, iar pozitia in care se aflau acum nu putea fi luata in consideratie decat ca o simpla distractie sau luare peste picior din partea lui..insa nu era asa, ii pasa, poate intr-o masura mai mica de cum ii pasa ei insa nu arata asta. Ofta, afundandu-si nasul in parul ei si inhalandu-i parfumul cum nu o mai facuse niciodata, in semn de ramas bun.
"Poti sa pleci...daca nu-ti pasa." Zise el rasuflandu-i in timpan insa o stranse mai puternic la pieptul sau, si avusese grija sa ascunda foarte bine bagheta ei pentru a evita alta criza. Daca se putea rupe din bratele lui, era libera sa plece unde ii pofteste inima, insa..ea nu avea sa o faca pana nu o sa auda ceva de la el..iar el..el o sa-i spuna..curand. Ii prinse barbia in mana sa dreapta fortand-o sa-l priveasca inevitabil in ochi. "Ai dreptate..nu te doresc." Spuse el mangaindu-i in acelasi timp o coapsa cu mana libera ajungand cu degetele pana la rochie si pornind inapoi incet pana la genunchi. Ii placea sa o vada zbatandu-se pentru a obtine ceva de la el..si..avea sa-i ofere..la momentul potrivit.

• Se uita la el nervoasa, ochii aruncandu-i flacari si sageti inveninate. Se desprinse cu putere din bratele sale, dandu-i una peste fata, si indepartandu-se de el. Se aseza in fata masutei, asezandu-si rochia mototolita si ii arunca inveninata cuvintele:
  "Am avut dreptate de la inceput sa cred ca esti un ticalos. Nu meriti nimic in lumea asta. Nu mai vreau sa te mai vad vreodata, asa ca o sa-ti cer sa dispari din fata mea ", ultimele ajungand chiar sa le tipe. Era furioasa de-a dreptul pe el, si in momentul ala chiar ar fi dorit sa-i infiga un tarus in inima aia de gheata. Isi retinu lacrimile, decizand ca nu era timpul pentru ele in acest moment. She was a Warrior Queen, she had to be strong. Prinse in mana un obiect metalic, pe care nici nu il remarca ce era, aruncandu-l in oglinda, care se crapa destul de urat, insa nu se sparse.

Se trezi cu o palma zdravana pe fata lui, ce-i drept era constient pentru ce o primise avand in vedere comportamentul sau de dobitoc insa fusese o miscare gresita din partea ei..foarte gresita. O lasa sa se elibereze, nu voia sa se trezeasca cu chipul vinetiu de loviturile ei, ar fi putut foarte usor sa o opreasca insa ea avea tot dreptul sa o faca. O urmari cu privirea, ochii fiindu-i duri si destul de reci pentru o astfel de situatie tensionata. Ranji rautacios. A doua miscare gresita era cea ca distruse o oglinda atat de draguta, isi exprima furia violent..stia ca India nu era asa, deci trebuia sa o imblanzeasca, insa tare si-ar fi dorit sa o aprinda si mai mult..sa vada de ce este in stare, sa-i observe si cealalta latura a ei, nu doar cea sensibila si inocenta. "Stii, aparentele sunt inselatoare." Zise el mergand incet pana ajunse neobservabil in spatele ei, apucandu-i ambele maini in cele ale sale lovind-o in secunda urmatoare cu posteriorul de pieptul sau afundandu-si din nou nasul in parul ei de la ceafa. Mirosea frumos. Zambi strangand-o de talie. Si ii sopti cu un glas aproape sters. "Nu voi nega faptul ca sunt un ticalos..insa cred ca te merit." Incepu sa-i sarute usor gatul, nu obisnuia sa se laude prea mult, sau sa se dea mare...iar faptul ca spuse ca o merita..al naibii mincinos..era prea buna pentru el, si o facuse sa sufere de atatea ori incat singur se mira cum de mai avea tupeul sa-i vorbeasca in acel moment.