Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Little Hangleton

« Previous 1 2

/ Once upon a story

• Il privi indignata,simtind ca incepe sa intreaca orice masura. Una era sa o abureasca cu minciuni, insa sa se poarte cuviincios, si alta era sa o trateze asa urat. Cel putin asa i se parea ei in acel moment. Daca in urma cu cateva minute ar fi dat orice sa poate fi in bratele lui, acum tot ce-si dorea era sa poate sa il priveasca in fata fara sa-i fie rusine de cele ce se intamplau.
  "Tu chiar nu intelegi? Ma faci sa ma simt atat de prost. Si inceteaza cu minciunile tale, nu vreau sa le mai aud. Chiar iti place sa ranesti lumea in halul asta?", intreba ea descurajata, si fara vlaga, nereusind sa se mai elibereze. Isi lipi fruntea de umarul lui, incercand sa nu se mai gandeasca atat de mult la viata ei mizerabila. Era doar o balerina ratata, peste care viata trecuse fara sa ii aduca vreun beneficiu.
  "De ce toata lumea adora sa ma raneasca?" intreba in soapta, aproape imperceptibil.

Deci tot credea ca o mintea..si se insela din nou, insa sincer vorbind nu facuse nimic ca sa ii creeze o alta impresie decat cea prezenta si anume ca el e cel mai mare derbedeu care exista pe fata pamantului. Era incapabila sa ia in consideratie si o alta optiune inafara de cea ca se subestima, si probabil trecutul isi lasase profund amprenta pe inima ei, iar el nu facuse nimic altceva decat sa o raneasca si mai mult..ii placea sa o vada aprinsa insa nu cu acel pret..era dureros sa o vada suferind. O stranse mai mult la pieptul sau fortand-o sa faca o piruieta asezand-o pe canapeaua alaturata punandu-se in genunchi in fata ei luandu-i mainele intr-ale lui si sarutandu-i-le. Nu considera acel gest ca fiind unul rusinos sau injositor pentru un barbat, ba din contra, el stia sa-si ceara scuze si sa fie adevarat barbat, respectand o femeie care il inereseaza intr-un mod deosebit. O privi in ochi. Nu avea de gand sa-i spuna ca o iubeste sau alte chestii..nu era un tip grabit. "India..draga mea, India..Recunosc, nu am fost cel mai perfect prieten al tau pana acum, insa vreau sa stii un lucru..ca sunt un idiot ca te-am facut sa te simti asa..pentru ca..asa sunt eu..nu am tinut persoanele din jurul meu pe langa mine din simplul fapt ca sunt distant, sii..deseori sunt considerat un ciudat, deci nu e un lucru obisnuit ca cineva sa-mi spuna ca vrea sa-mi fie aproape.." Incepu el cu o voce serioasa si privirea inspirandui acea doza de dreptate, nu era usor sa-i spuna ceea ce voia, pentru ca nici nu avea nevoie de exagerari. "Cu permisiunea ta..de acum incolo..cuvantul tau va fi pentru mine lege..daca vrei sa plec, asta voi face..chiar daca nu vreau sa plec de langa tine...si nu ar trebui sa te indoiesti de vorbele mele, si de ceea ce ti-am spus atunci." Inghiti in sec..se ducea in prapastie..devenea din ce in ce mai dependent de droguri..iar asta nu doar ii distrugea mintalitatea dar si corpul. "Te-am ranit intentionat...pentru ca nu promit ca nu o voi mai face...nu vreau sa te sperii insa trebuia sa-ti dai seama ce fel de persoana sunt eu..si, crede-ma..voi face orice sa te protejez de cei din jur..insa vreau sa stii ca nu o sa te pot proteja de mine." Nu stia sigur daca ea intelegea ceea ce voia sa-i spuna insa incerca..sa-i explice.

• Se uita la el uimita peste masura. Sigur era Sasha cel care ii vorbea? Sigur el spunea acele cuvinte in fata, in genunchi? Avea impresia ca totul era un vis, un vis frumos, insa ciudat. Se simtea ciudat, iar inima iar ii incepuse sa galopeze, si nu stia ce sa raspunda. Ii zambi, insa era in zambet amar. Se lasa pe vine in fata lui, luandu-i mainile intr-ale sale, si uitandu-se profund in ochii lui, incercand sa-si dea seama de adevarul cuvintelor lui. Dura cateva clipe pana se convinse de cele ce spunea, si, sarutandu-i mainile, ii spuse:
  "Oh Doamne! Oh Doamne, oh Doamne! Oare chiar sa fie adevarat, sau visez? Chiar ai fi in stare sa faci ce-ti spun eu?" intreba ea, cu o urma proeminenta de emotie in glas. "Nu vreau sa pleci, pentru...esti un ticalos, dar as vrea sa fii ticalosul meu, insa nu. Nu, nu vreau sa te legi de mine. Adica...faci cum vrei. Esti liber, nu te pot retine. Insa nu-ti voi spune vreodata sa pleci. Prezenta ta poate sa-mi faca rau, insa in acelasi timp ma inalta. Uite, m-ai zapacit, nici nu mai stiu ce vorbesc", spuse ea, ca un copil prostut, si lasand ochii in jos.

Ii parea destul de rau de faptul ca ea nu lua in serios vorbele lui si din simpla conditie ca nu obisnuia sa-si destainuie sentimentele in fata unei persoane vii ci doar in fata unei carti. Inghiti scurt in sec cand ii vazu buzele pe pielea mainilor sale, nu ea trebuia sa faca asta. Dar incerca sa se limiteze doar la vorbe si sincer vorbind ii era foarte greu sa o faca avand in vedere rochia in care era imbracata si cum ii erau dezvelite coapsele perfect modelate a unei balerine perfecte. I le mangaia discret fara sa o faca sa se simta incomod, totusi nu se abtinu sa nu se apropie mai mult de ea sarutandu-i apasat o coapsa, mergand in jos pana la genunchi. Rupse sarutul asezandu-se peste picioarele ei insa nu intr-un mod in care ar fi facut-o sa se stanjeneasca avand grija sa-i acopere pielea cu rochia foarte scurta. O apuca de talie lipind-o de el afundandu-si nasul in gatul ei incepand sa-i pupaceasca usor clavicula si baza acestuia. "Nu trebuie sa spui nimic...stiu tot ce simti...inima ta te da de gol zbatandu-se nebuneste in pieptul tau." Ii sopti el ducandu-si urechea la locul inimii ei ascultandu-i bataile nebunesti lipindu-si capul de pieptul ei simtindu-i si micul tremurat care parea sa fie un scurt fior care o trecu pe spinare. O placea..insa asta nu insemna ca i-a pus fusta in cap si asa s-a terminat divina lui libertate...nu..ea abia incepea.

• Il privi si auzi uimita peste masura. Atingerea continua ii facea inima sa-i bata si mai tare, dand-o de gol, dupa cum spusese si el. De data asta nu mai era suparata, insa tot se simtea ciudat. Respiratia i se accelera,si ii lua capul in mainile sale, uitandu-se si afundandu-se in ochii lui verzi.
  "Pot suporta orice, dar absolut orice, in afara de minciuni. Vad ca esti sincer, dar sper sa nu fie si asta alta minciuna." ii spuse serioasa, cu ochii mari limpezi si plini de inocenta. Ii depuse o mica sarutare pe obraz, luand-o in jos, pe gat, apoi se opri si se uita din nou la el. Ii dadu jos sacoul, mirandu-se cum de nu il incomoda, apoi se uita la camasa pe care o purta, incepand sa-i descheie nasturii, unul cate unul. Inima incepuse iar sa-i bata cu putere, iar respiratia i se accelera, insa se opri, si se uita rusinata in stanga ei, pe podea, indepartandu-si mainile rapid. Nu era ceva ce facea de obicei, si i se facuse rusine. Era ca o adolescenta imatura, si se ura pentru asta uneori.

Se lasa dezbracat de sacou, si doar in acea clipa constientiza ca ii era cald in el, ei bine, fata aceasta reusea sa-l faca sa se infierbante si ca la naiba, mai reusea sa obtina multe lucruri pe care nimeni nu le obtinuse pana atunci..Ii saruta scurt fruntea cand ea isi facuse de lucru cu nasturii lui, ce intentiona sa faca? pana acum nu descoperise decat latura stanjenitoare si retinutei Indiei, insa acum se pare ca are sa vada de ce este in stare inocenta ei. Trebuia sa recunoasca ca ii place aceasta evadare a ei, indrazneala mai bine spus si nu avea sa o impiedice cu nimic. Ii mangaie fata cu dosul palmei spunandu-i cat se poate de serios si dur in acelasi timp insa ii ochi ii era vazuta acea nuanta palida de blandete. "Ai incredere in mine..macar acum, cand totul e adevarat, fara prefacatorii." Ii saruta apasat buzele fiindu-i clar simtita acea dorinta pasionala de a fi alaturi de ea cu orice pret pentru ca doar asta voia in acel moment. Opri in scurt timp sarutul tragand-o de talie si ridicand-o in asa fel incat ea sa cada peste picioarele lui ajungand astfel sa fie peste el. Nu intentiona sa-i faca nimic rau, doar sa se asigure ca ea nu va pleca de langa el cu prima ocazie..iar asta era una din acele clipe in care putea cu usurinta sa o faca.

• Respira usurata cand ii auzi cuvintele, si ii multumi in cand ca fusese atat de dragut incat sa nu-i aminteascade fapta rusinoasa la care se gandise. In ciuda faptului ca trasese mai aproape, se ridica si se duse dupa paravanul din coltul camerei. In doua minute iesi, imbracata cu o pereche de pantaloni scurti si un tricou larg si negru, care avea o gluga cu urechi de iepure. Se aseza langa el, luandu-l in brate si sarutandu-l scurt si apasat pe buze.
  "Te cred, my little devil", ii spuse luandu-i mana intr-a sa si privind-o lung. Un gand 'diabolic' ii trecu prin minte, si in cateva secunde il puse in practica. Tinand inca mana lui intr-a ei, ii dadu o mica palma peste obraz, parand socata.
  "De ce te bati singur?"intreba ea razand, si ascuzandu-si fata in umarul lui.

O lasa sa-si faca un pic de cap atata timp cat mai era el ingaduitor de altfel nu i-ar fi permis sa faca un lucru atat de stupid precum sa-l loveasca cu propria sa palma. Si ca sa-i raspunda la intrebare ii prinse mana intr-a lui si ii duse degetele ei la obrazul sau mangaindu-l usor. "Doar ca mai apoi sa ma consolezi tu.." Zise el punandu-i mai apoi in cap gluga cu urechi de iepure tragand de marginile acesteea pentru a-i apropia chipul de al sau. Ajungand la o distanta milimetrica se repezi ca un sarpe la buzele ei insa nu i le atinsera deloc suflandu-i sacadat in barbie se indeparta de ea ridicandu-se de pe canapea. Isi lua sacoul asezandu-l ingrijit pe o margine de scaun. Zari pe masa flori puse intr-o vaza cu apa ornamentata frumos. Ridica o spranceana apropiindu-se si luand in mana dreapta vaza lua o inghititura din apa. Fata aceea il facea sa se incalzeasca rau de tot. Puse cu atentie obiectul unde il gasise asezandu-se pe scaun, destul de departe de ea. "Si spune-mi..de cand dansezi?.."Zise el fixand-o cu privirea.

• Se uita la el, cum ii mangaia cu degetele ei obrazul si zambi. Il urmari cu privirea, si pufni in ras cand il vazu band din vaza cu flori.
  "Stii, nu prea schimb apa, iar florile astea au ceva timp", spuse ea, inca razand. Pana la urma, se opri, si ii raspunse la intrebare. "De cand aveam 3 ani. Mama ma obliga mereu sa merg la cursuri, chiar daca nu vroiam. Nici acum nu prea imi place, dar e singurul mod din care pot sa traiesc. Acum ca ea a murit, nu mai am nici un sprijin", ii spuse indiferenta, uitandu-se in ochii lui. Probabil era foarta amuzanta cu gluga aceea pe cap, si se mira cum de el inca nu radea de ea. Se aseza pe canapea, cu picioarele la piept, si barbia sprijinita pe genunchi. Se uita lung la el, apropiindu-se de scaunul pe care statea. Puse o mana pe piciorul lui si cealalta pe umar, uitandu-se in ochii lui pret de cateva minute in sir. Trase aer in piept, simtindu-i parfumul, si isi apropie fata de a lui, muscandu-l de buza inferioara. Se departa, si reveni la pozitia initiala.

Il scotea din minti timiditatea ei excesiva..poate chiar era pe ultimul drum de furie pentru ca il enerva la culme faptul ca India incepea sa faca ceva si nu continua din cine stie ce motive stupide si copilaresti. Nu i se citea nici o expresie pe fata mai palida decat ceara...nu ii placea deloc faptul ca ia suferise atat de mult, desigur pierderea parintilor te afecteaza profund, si acum intelegea de ce India cauta alinare in cineva si nu o gasea fiind mereu respinsa sau folosita pe post de jucarie. Ofta mut ridicandu-se discret de pe scaun fara sa mai spuna ceva..vocea ii era ragusita, avea senzatia ca are in gat o panza de paianjen care ii blocheaza vocea..Se intoarse cu spatele la ea privind-o in acelasi timp prin oglinda din fata lui, avea ochii tristi, pacat..pacat ca nu putea el sa-i faca fericiti, sau cel putin nu stia cum. Inchise ochii rasufland adanc si fara nici un zgomot. "Nici un sprijin....te inteleg perfect." Zise el deschizand apoi ochii si intorcandu-se spre ea. Nimeni nu stia mai mult decat el cum e sa fii parasit, inlaturat, ignorat de cei din jur insa in acelasi timp sa trezesti fascinatia lor. Se apropie incet de ea ajungand la spatele ei punandu-si mainile pe umerii Indiei si masandu-i usor zona. Zambi sec, fara pic de sentiment. Se apleca incet de ea sarutandu-i baza gatului de la spate apoi cu o pocnitura usoara disparu lasand-o singura..din nou.