Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Aleea Nocturn / Borgin & Burkes / Secrets

Încercarea lui de a renunţa la vechile obiceiuri eşuă în cele din urmă când se trezi din nou pe Aleea Nocturn, slabiciunea lui şi dragostea de o veşnicie. Îşi strânse mai puternic pelerina în jurul corpului încercând să nu atragă prea multe priviri curioase asupra lui, dat fiind faptul că observase o mulţime de feţe noi pe acolo, unele rătăcite şi inocente altele arogante şi superioare. Pufni zgomotos abţinându-se cu greu să nu înjure un puşti care se izbi speriat de el şi nici măcar nu îşi ceruse scuze. Acela fie era idiot, fie ajunse din greşeală pe acolo echivalându-se tot cu prostia. 
Îşi strânse mai bine bagheta între degete ţinând-o în continuare ascunsă bine în buzunar. Dubioşi, ciudaţi, urâţi, psihopaţi, cam aşa îi cataloga pe cei care îi veneau în întâmpinare, lucru destul de obişnuit pentru acel loc şi în acelaşi timp atât de plictisitor şi previzibil încât îi crease greaţă. Nici o făţucă interesantă, oare îi pierise tot entuziasmul pe care îl simţea cândva pe acolo? La Burgin & Burkes sigur ar fi găsit ceva demn de atenţia lui. Zâmbi extaziat în momentul în care ajunse in faţa magazinului observând că lumina de la intrare era stinsă, iar fitilul încă încins. O fi închis deja? Îşi amintea de vremurile bune când era deschis fie miezul zilei sau noapte, erau oamenii capricioşi care ţineau cu dinţii de clienţii lor, în special de cei fideli. Trase de uşa care se deschide instant fără să fie nevoit să o forţeze, deci nu era închis. Intră cu paşi mărunţi şi nu zări pe nimeni. Porni uşor spre rafturi citind fiecare etichetă plimbându-şi degetele pe fiecare borcan, carte sau orice obiect ciudat mai găsea pe acolo fără să-i pese că pot fi şi blestemate. Mârâi abia sesizabil când dăduse peste o carte de poţiuni, răsfoind-o încet, pagină cu pagină, de parcă avea o eternitate la dispoziţie.

Încerca sã îşi dea seama de ce alesese chiar seara aceea pentru vizita la vechiul magazin de pe Aleea Nocturn, dar gândurile nu reuşeau sã i se inşire prea limpede. Mergea cu paşi grãbiţi şi apãsaţi pe strãduţa scãldatã într-o luminã difuzã, demnã de apusul cenuşiu de la ora aceea. Faldurile pelerinei îi fluturarã preţ de o clipã când luã cotitura de dinainte de prãvãlie şi observã uşa închizându-se în spatele unei siluete. Minunat! îşi spuse in gãnd. N-ar fi vrut sa mai fie cineva acolo fix la acel moment.
 
Decise cã mai bine aşteaptã câteva clipe, poate poate strãinul care abia intrase îşi va croi drumul înapoi, dar trecuserã deja minute bune când frigul începuse sã îşi spunã cuvântul si vrãjitoarea renunţã. Deschise uşa care îi anunţã intrarea cu un scârţâit scurt si pãşi în întunericul încãperii. Un felinar îmbãtrânit arunca o luminã slabã într-un colţ si Emily se gândea doar cum ar fi putut ieşi mai repede de acolo. Îi displãcuse locul acela încã de la prima vizitã. De aceea nici nu mai revenise, pânã nu fusese obligatã sã o facã.
 
Se sprijini de tejgheaua prãfuitã şi apãsã pe clopoţelul micuţ, învechit si el. Un sunet slab strãpunse liniştea şi simţi cum un fior îi cuprinde întreg corpul. Abia atunci observã silueta celeilalte persoane din încãpere, aproape de un raft de cãrţi. O cuprinse un val de curiozitate, combinat cu nelinişte. Îşi strânse mai bine pelerina în jurul ei, aşteptând.

Rânji puțin prea evident inhalând o porție generoasă din parfumul fetei care tocmai intrase silențios în magazin împrăștiind o mireasmă destul de placută și dulce. Aruncă o privire discretă spre ea, apoi se lăsă din nou capturat de rândurile scrise în relief ale cărtii. Trebuia să-și scoată din obișnuință să-i mai sâcâie pe cei din jur și să învețe că aparențele și parfumurile sunt înșelătoare. Își drese vocea pentru a-și face simțită prezența, însă doar atât, nu vroia să atragă prea multă atenție. Făcu câțiva pași ținând cartea în mâna dreaptă, intenționa să o cumpere sau să o fure, nu se hotărâse. Se pierdu printre rafturi scotocind fiecare colț al magazinului fără să o scape din priviri pe domnișoara care se afla singură cu el. Cunoștea aproape fiecare indivind care vizita aleea nocturnă, iar ea nu se încadra în nici un caz printre ei. Nici gând să o abordeze, nu mai avea nevoie de probleme.
"Pot să te ajut cu ceva?" se auzi întrebând-o dintr-un loc mai obscur, însă care i-ar fi permis să îi distingă conturul feței, în special forma nasului. 
Ascunse insesizabil cartea în buzunarul robei urmarind fiecare reacție a fetei.