Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Lacul
« Previous 1 2 3 4 5 … 9 Next »
/ Semne din strafunduri

**Adnana Hale** · 29 Aug 2011, 16:49

Nici Astropufei nu-i pasa de strigatele Omului-Peste. Mergea in continuare, langa Viperina, dar din nou avea senzatia aceea ciudata, ca nu se poate opri, ca cineva pusese stapanire pe picioarele ei. De abia dupa cateva minute de mers, realiza ce era in fata. Era foc! Iar picioarele nu i se opreau, nu le putea opri. Si simtea ca Eliza patea la fel ca ea. Se apropiau din ce in ce mai tare. Urmau sa arda, sa arda de vii si nu se puteau opri. Adnana inchise de frica ochii. Si-i tinu mult inchisi. Nu simtea nimic. Nicio durere, absolut nimic, dar totusi n-avea curajul sa-si deschida ochii. Se temea de ce avea sa se intample daca ii va deschide. Dar nu mai suporta tensiunea. Ii deschise. Si vazu, din nou, foc. Dar de data aceasta, sub ea. Zburau! Zburau deasupra focului! Erau invincibile! Zburau, zburau pana cand tunelul se sfarsea. Era o infundatura.
Din nou, Adnana inchise ochii. La fel, nu simti nimic. Se simtea o fantoma. Trecuse prin zid. Ca in Fortareata Verzuie. Deschise ochii si ramase muta de uimire. Se aflau, din nou, in prima camera. In camera aceea cu peretii din sticla, in camera unde se aflasera dupa ce fura lovite de o Surena Kurd, care, acum, era sub comanda celor doua eroine.
Eroine?! Cartea!!
"O nu! Eliza, cartea, numai e. Cred ca a cazut in foc. Doamne! Ne intoarcem sau ce?"
Viperina nici nu mai avu timp sa-i raspunda. "Usa" se deschise si in camera intrara cei trei Oameni-Pesti care le intampinasera si prima data..

**Eliza G. Blest** · 30 Aug 2011, 14:39

Privise cele trei persoane ca hipnotizata . Nu mai stia cine era sau ce era cu ea . Nici macar unde se afla . Insa avea un singur gand in cap . Sa le sara acelori dihanii in cap si sa ii bata crunt . Trecuse prin atatea chestii si totusi ei stateau acolo si le priveau . Nu accepta acel lucru :
"Acum v.ati trezit sa veniti dupa voi ? Cartea a disparut si pesemne ca acum arde . Eu am fost cat pe ce sa fiu stapanita de creatura ce o pazea si totusi voi stati si va uitati la noi ?? Chiar credeti ca suntem jucariile voastre ? Pentru ce ? V.am eliberat ! Sunteti liberi ! Acum puteti sa ne lasati viata in pace. Eu una , fara suparare Adnana , vreau sa plec din acest loc . Mai ales , imi vine sa fac si panarama . Cred ca deja am facut asta . Deci .. pe unde e iesirea ? "
Unul dintre ei , se apropiase de viperina si ii pusese mana pe umarul ei , vrand sa o calmeze . Eliza se smucise cu furie si ii intoarse spatele indignata .
"Nu ai pe unde sa iesi domnisoara . Pe unde am venit noi e singura cale . Si , spre nenorocul tau , s.a blocat . nu mai este nicio sansa sa mai iesim de aici . Doar daca .. nu sacrificam pe cineva ."

**Adnana Hale** · 30 Aug 2011, 18:49

Ultimele cuvinte ale Omului-Peste erau cat p-aci s-o faca pe Astropufa sa lesine.
"Cuum?! Adica a fost o farsa, totul, o inscenare, ca sa va inmultiti?!!! Sunteti groaznici si fara mila, creaturi ciudate! Cum puteti sa faceti asta? Si ne-ati mintit atata, am trecut prin atatea pentru...pentru ce?! Ca sa va vedem muterele incantate cand va uitati la noi si vedeti ca ne iesim din minti de furie?!"
Adnana nu se mai putea calma. Medicamentul fu, ca si in cazul Viperinului, faptul ca unul dintre Oamenii-Pesti se apropie de ea si ii puse mana pe umar. Se simtea doar un pic mai bine, dar era plina de ura si furie.
"Si cum sa nu mai existe nicio cale de scapare? Adica, noi am iesit de aici cand am mers la Fortareata Verzuie, pe o poarta! Si daca pe acolo nu putem, avem coridorul, prin care noi putem trece fara sa patim nimic.." zise tanara pe nerasuflate. Se uita din nou prin camera, cautand parca o cale de iesire, evadare. Atunci o zari si pe Viperina. Aceasta se uita intr-o directie..se uita la bastonul chestiei slinoase din Fortareata.
"Da, asta e! Bastonul. Le putem controla pe sirene si putem evada din locul asta ciudat. Le putem controla pe sirene si chiar daca nu stiu cum functioneaza, voi incerca, voi incerca sa aflu si sa fac chiar si imposibilul pentru a iesi de aici!"
Urma iar o pauza lungu, in care Astropufa respira adanc pentru a se calma, dupa care un Om-Peste li se adresa:
"N-a fost nici o farsa, nimic. De abia acum am aflat, in camera unde s-a facut ritualul a aparut..foc. Pe piatra. Era un semnal, semnalul ca vom pieri daca nu sacrificam pe cineva.."
Adnana nici nu-l lua in seama, nu mai avea incredere in ei asa ca i se adresa prietenei ei:
"Eliza, esti sau nu cu mine?"

**Eliza G. Blest** · 31 Aug 2011, 11:40

Viperina aprobase scurt din cap si privise in continuare acel baston . Ceva o chema la ea si parca venea din acel loc . Se apropiase , cu pasi marunti spre acesta , Adnana era langa ea , insa nu ii mai simtea prezenta . De fapt , credea ca se afla in gol , singura , incapabila sa tina controlul trupului . O voce fina , ca de catifea ii spunea mieros niste cuvinte ce ii alina tristetea . Mergea drept inainte , pana in acel punct unde bastonul se afla sprijinit de perete . Il luase cu o mana tremuranda , atingerea lui fiind rece apoi .. tot mai fierbinte . Se trezise la realitate iar durerea ce ii provoca acel baston o speria . Dar , spre groaza ei , nu il putea da jos . Era ca si cum cineva il lipise de mana ei . Privise terorizata spre Adnana .
"Trebuie sa facem ceva . Si repede ... "
Insa , sub picioarele ei se deschisese un hau , iar viperina , inca atenta la cum sa scoata prostia aceea fierbinte , cazuse in gol , intunericul punand stapanire pe ea . O lovitura puternica ii daduse de stire ca s,a lovit de ceva tare si ochii i s.au inchis instantaneu .

**Adnana Hale** · 31 Aug 2011, 22:59

Astropufa urmari impietrita scena ce se delura cu o viteza de nedescris in fata ei. Totul trecea prin fata ochilor ei prea rapid. Simtea cum totul se invarte, cum ameteste..Dar nu! Trebuia sa se tina pe picioare, sa fie intreaga, lucida, mai ales in momentele astea. Alerga la marginea gropii unde cazuse prietena ei. Se uita in jos, dar ii era imposibil sa desluseasca ceva in intunericul acela cumplit. Ura intunericul! Il ura pentru ca mereu ii era dusman, mereu era impotriva ei, o tinea pe loc, o impiedica sa afle. Era disperata. Nu stia ce sa faca. Sa sara? Dar unde?
Se uita disperata dupa ajutor in jur. Vazandu-i atat de calmi pe acei Oameni-Pesti, se enerva si se rasti la ei:
"De ce stati acolo si va holbati la mine atat de..incantati? De ce va bucurati? De ce, creaturi fara inima, creaturi nemiloase ce sunteti. Ne-ati pacalit, ne-ati crezut niste eleve fraiere.." se opri aceasta pentru a mai respira, timp in care cel mai scund dintre Oamenii-Pesti i se adresa, calm:
"Prietena ta, ea a fost sacrificata. Acum suntem liberi, liberi sa plecam. Ei ii datoram totul. Vino, vino cu noi, vino la suprafata acestui Lac"
Astropufa era de-a dreptul buimaca si trecut de speriata.
"Cum adica a fost..sacrificata? Doar nu vreti sa spuneti ca e... O nu!"
Oamenii-Pesti nici nu mai apucara sa-i zica altceva. Aceasta isi lua inima in dinti si sari si ea in groapa. Nu putea sa-si lase prietena acolo, pur si simplu nu putea, n-avea voie! Cadea, cadea, in intuneric pana ce vazu in jos, foarte in jos, o lumina, o flacara, o torta. Cadea, cadea, pene ce se lovi de ceva tare. Avu noroc ca nu se rani prea grav. Aici era lumina si putea deslusi ce era in jur. Piatra..dar ce era asta?! Se ridica in picioare, cercetand locul. Iesira din raza de lumina si se lovi de .. ceva. Facu ochii mari cat cepele, straduindu-se sa desluseasca in intuneric de ce se lovise, dar nu reusi. Trase acel ceva la lumina si acolo vazu..Era un om, era chiar Viperina, prietena ei!
Se aseza, nelinistita si speriata, langa ea. O zgudui, o trase, tipa, ii dadu cateva palme, dar..nimic. Viperina nu mai dadeau niciun raspuns. Chiar cand isi pierdu toata speranta si se aseza langa ea, lacrimile sirondu-i pe fata palida, prietena ei dadu primul semn de viata. Un geamat. Un geamat incet si infundat..Dar ce era important era ca traia..Eliza traia si nu o pierduse!

**Eliza G. Blest** · 11 Sep 2011, 14:54

Simtea o durere absurda ce venea de undeva , din exterior , insa nu putea sa inteleaga "CUM " . Isi deschisese ochii imediat , privind in jurul ei . Lumina puternica o orbea , fortand.o sa ii inchida si sa se frece la ochi cu pumnii . Incercase din nou , de aceasta data , lumina devenind mai blanda , si se domolise . Se obisnuise cu aceasta si se ridicase in picioare , constantand ca ea statuse ghemuit pe un mic patut facut din paie . Il analizase putin apoi plecase . Mergea incedt , de parca nu mai stia sa paseasca si analiza totul din jurul ei . Numai ca , nu avea ce sa vada sau sa analizeze . Parca se afla in van . Nici nu stia cum o chema , sau de unde provenea . Mai degraba . nici sa isi spuna cuvinte nu putea .
Deodata , cineva o atinsese pe umar . Privise imediat in directia acestuia insa ,spre surpinderea ei , nu era nimeni . Cineva o atinsese din fata , aceeasi miscare . Se rotea cu capul pana cand daduse nas-in-nas cu o persoana ciudata , cu un chip desfrigurat si cu un ranjet oribil . Se strambase si facuse cativa pasi inapoi , oripilata .
"Cine esti ? " murmurase dansa , mai speriata ca niciodata .
"Doar un prieten .. ai avut de a face cu o lovitura destul de groaznica , ce ti.ar fi putut aduce moarte , dar , ar trebui sa imi multumesti , caci , te.am salvat de la o moarte tragica . "
Viperina nu scosese niciun sunet , ci , ramasese cu ochii ei movi , palizi , atintiti si chiar .. hipnotizati in cei negrii ca smoala a acelui "prieten".O voce de fata , terorizata , ii canta in mintea ei goala , distragandu.i atentia . Isi luase privirea de la el si si.o indreptase spre tavanul care..nu exista . Sunetele parca veneau de acolo , dar nu era convinsa daca sa le urmeze sau nu . Cu timpul , deslusise ce formau .. un nume , daca asa putea spune . Un nume frumos , dar rostit cu spaima , frica .
"Eliza...."
"Da scumpo , tu esti Eliza , iar prietena ta te cheama . Cred ca este momentul sa te reintorci printre cei vii . Pe curand draga mea . "
Cu ultimul cuvant de alint rostit , viperina inchisese ochii din instinct si trupul ei plutise spre asazisul tavan . Durerea pusese stapanire pe ea , mai ales in partea coastelor , iar fata acesteia era schimonosita . Deschisese ochii pentru a doua oara , dar , de aceasta data , nu mai fusese lovita de lumina necrutatoare ci de negura intunericului . Zambise usor si vru sa se ridice , dar nu putea . O durere sfasietoare o facuse sa isi muste buzele pana la sange .
"Ahhh...Adnana , nu cred ca ma pot misca . Apropo , unde suntem ? "

**Adnana Hale** · 12 Sep 2011, 21:07

Gata. Erau sus, in lumea buna. Se simteau normalea, in siguranta. Era bine, bine.. Dar totusi..cum putea sa le fie bine acolo?! In acel 'mormant' acvatic. Cel putin asta era parerea Astropufei. Nu mai vedea vreo cale de scapare. Pana si incredere in Oamenii-Pesti ii pierise de-a dreptul. Acestia insa nu reactionau in niciun fel, nu faceau absolut nimic. Doar statea rezemati de peretele de sticla, cu privirile pierdute si niste zambete, daca se pot numi asa, ciudate, pa fata brazdata de semne ciudate. Oare de unde? Oare cum?

Dar asta nu mai conta pentru Astropufa caci auzi vocea Viperinei.
"Ahh...Adnana, nu cred ca ma pot misca. Apropo, unde suntem?"
Fata putu deslusi cu usurinta in glasul prietenei ei, teama. Frica. Dar totusi nu-si pierduse memoria. Stia ca o cheama Adnana, stia. Deci era ascuns ceva... ceva ii scapa. Dar ce putea sa faca?
Era cat pe-aci sa-nceapa sa intre serios in speieti. Nu stia nimic, nicio vraja..
'Bingo! Vraja.. Dar stai.. tot nu pot.. off..'
Bucuria fu trecatoare, caci Tristetea isi facu din nou loc. Insa se pare ca Norocul avea sa le invinga pe amandoua, caci Astropufa se uita, din intamplae, la Oamenii-Pesti cu niste priviri incarcate de ura. Ii ura. Ii ura de-a dreptul! Dar nu mai avu timp sa se gandeasca la asta, caci il vazu pe cel mai inalt dintre Oamenii-Pesti, ingenucheat, la podea, scotand ceva dintr-o trapa.

O scotea incet, tremurand, parca anume. Astropufa nu mai avea rabdare. Voia sa afle ce era acolo. Era ceva grena, grena inchis, cu dungi negre. Ceva foarte vechi. Apoi, incet, deslusi. Era cartea! Cartea pe care o pierdusera in flacari.
'Si asa...Misiunea celor doua Eroine se apropie de sfarsit..' isi zise Adnana, fericita, in gand.
Era gata sa faca urmatorul pas!

**Eliza G. Blest** · 12 Sep 2011, 22:04

Capul incepea sa o doara rau , nu din cauza trupului , a cazaturii in gol ci .. nici macar ea nu stia . Era o senzatie de bine ? Nu era capabila sa raspunda si nici sa aleaga intre ce sa faca sau ce sa nu faca . Statea tolanita pe podeauna rece , cu mintea mergand la o viteza de 300 de km pe ora si totusi , la nimic bun . Oare de ce . Gandurile rele incepusera sa isi faca din nou aparitia , punand stapanire pe ea , insa ea , chit ca era foarte slabita , ii tinuse piept . Cand terminase , rasufla , cerand cat de mult aer putea si privind disperata in jur . Adnana era undeva deasupra ei , apoi disparuse . Nu avea habar cum de se intamplase asa ceva , insa nu vroia sa isi puna mintea cu asta .

Isi ridicase capul , acesta atarnandu.i greu pe umeri , si privise impancientata in fata ei . Adnana venea in fuga spre ea , avand pe chip frica si spaima . Brusc , se ridicase in picioare ,ignorand obisnuita ameteala , pregatita sa o ia la intrebari pe Adnana , insa , dupa o simpla privire , isi daduse seama ca pe moment , nu isi aveau rostul . Daduse din cap si se lasase condusa de ea .

**Adnana Hale** · 12 Sep 2011, 22:18

O trase de mana pe Viperina si o conduse afara din incaperea aceea. Pe acolo o luasera si Oamenii-Pesti. Mergeau, mergeau pe un culoar ciudat, insa facut tot din sticla.
Astropufa isi aminti ca inca o mai trage pe Viperina, asa ca isi lua mana, rusinata. Dar nu mai era timp si pentru scuze. Nici nu contau in acel moment. Tot ce conta era sa desfaca acel blestem nenorocit si sa scape de Oamenii-Pesti, sa iasa la suprafata, sa fie din nou...oameni. Si nu Oameni Subacvatici.

Dupa o cotitura, ii zarira in fata pe cei trei Oameni-Pesti. Aceastia se parea ca urcau niste trepte. Care duceau..unde?
Nici nu se mai gandira si o luara la fuga pe coridor, apoi urcara treptele. Dupa putin timp, Oamenii-Pesti deschisera o Trapa si toti conci intrara in Camera Ritualului.
'Deci aici are sa se intample..'
Isi zise Astropufa, ganditoare

Toti se asezare langa 'masa' enorma din piatra. Cartea fu asezata in mijloc si imediat un foc destul de mic incepu sa arda in dreptul cartii. Atunci, cartea se deschise la o anumita pagina. Pagina cea mare. Acolo se afla..era salvarea lor, salvarea Oamenilor-Pesti, ruperea Blestemului.

Si ritualul incepu..

**Eliza G. Blest** · 12 Sep 2011, 22:40

Camera era circulara , mare , mai degraba , foarte mare dar si extrem de goala . Cu exceptia unei mese rotunde la care se aflau cele trei persoane . Eliza incepea sa isi revina din ce in ce mai mult si simtea cum frica patrundea in ea . Tacuse , alaturi de Adnana , amandoua stand exact in prag . Usa se inchisese in spatele lor cu un simplu sunet inabusit , ele doua ramanand inchise . Poate ca pe vecie . Inghitise in sec si se apropiase de masa . Daca tot urma sa moara , macar sa cunoasca motivul pentru care avea sa pateasca asa ceva. Surase usor si isi continuase drumul urmata indeaproape de Adnana . Stia ca nu era tocmai o idee buna , dar ce trebuia sa faca? Sa arate ca niste pisici speriate ? Nu! Asta nu facea parte din caracteristicul viperinei .

Avea o fata rigida , rece ca gheata si ca marmura . Avea chef de cearta , poate chiar de bataie , insa nu foarte mult . Si oboseala incepea sa vina peste ea . Mai intai cascatul , apoi moleseala , dar ea continuase sa mearga , dar drumul spre acea masa devenea tot mai lung , mai kilometric . Incepea sa o enerveze . Ii adresase o privire plina de repros lui Adnana , facad.o sa inteleaga ce suparata era . Zambise , dar era un zambet crud , enervant , ce ii facuse pe oamenii peste sa se strambe putin , dar nu ii pasa . Efectul se facuse deja .

Acestia incepusera sa vorbeasca pe o limba stranie , necunoscuta ei , insa , asta si astepta . Simtea cum mana Adnanei se strecura pe langa a ei , intensificandu.i sentimentele acesteia . "Asa deci ..vor sa ne sacrifice pe amandoua . Ce nemernici ! " Murmurase vag cateva cuvinte si , din mijlocul mesei , iesisera niste fulgere stralucitoare , parca de pe alta lume . Exact spectacolul pe care il dorise Eliza .

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Lacul « Previous 1 2 3 4 5 … 9 Next » //  / Semne din strafunduri

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Lacul
« Previous 1 2 3 4 5 … 9 Next »
/ Semne din strafunduri