Darkmark RPG Forum / Coltul Creativ / Jurnale

« Previous 1 2 3 4 Next »

/ Slin C.Enchanting

24 Octombrie...

Imi amintesc mereu ca am iertat cand cineva mi-a gresit...dar sti cum e cand ierti mereu cand cineva greseste...pana cand vei ajunge sa spui...ca degeaba ierti ...cand incredere nu mai poti acorda...
Dar stiu ca nu voi mai putea acepta sa fie asa...nici macar pentru o zi doua sau ani...cand incredere nu mai este intre noi...
Dar mereu voi privi inapoi...ca acolo este mereu ceva intre noi...

24...Octombrie

Intelesul unei vieti care s-a nascut precum o lacrima de iubire.... Poate ca este doar o poveste, una in care esti liber sa crezi sau nu... Dar opreste-te macar o clipa si incearca sa te gandesti, sa simti cat de "fara cuvinte" este Iubirea. Nu exista destule cuvinte care sa-i defineasca sensul, exista doar ceea ce ramane in urma ei... Un zambet, o lacrima si dreptul unui suflet de a plange de dor ... cand simt cum dorul patrunde in sufletul meu plang....plang pana ce lacrimile imi seaca, pana ce simt ca doar sufletul mai plange!... ma ascund intr-un coltisor al meu si-i multumesc lui Dumnezeu ca pot sa plang!....e un mare noroc sa poti plange cand simti ca lumea ta se prabuseste....eu cred ca este singurul mod inofensiv de a te exterioriza, singurul care nu face rau celor din jurul tau.... e bine, e rau, nu stiu, dar acest lucru pe mine m-a tinut departe de depresii in cele mai grele momente, si au fost destule!!!...si cu fiecare lacrima cazuta, sufletul a devenit mai puternic de a infrunta mai bine toate piedicile si neimplinirile vietii....Cand sufletul plange si ochii plang....atunci sufletul cere iertarea...asa mi-a spus un preot duhovnic..si cred....se descarca energia negativa si prin lacrimi ne varsam amarul sufletului...apoi apare soarele,sigur...si radem iar,mangaiem sufletul cu vorbe ,cu trairi,cu sentimente,chiar daca trebuie sa le furam cateodata...dar noi stim cat valoram si asta-i puterea noastra....sufletul nostru se alimenteaza cu sentimente...Am tot mai mult sentimentul ca traim intr-o lume nebuna, in care abia mai avem timp sa respiram, daramite sa mai si iubim...."ne grabim spre moarte " si uitam sa facem poduri de iubire intre doua suflete.......Am inceput sa-ti scriu pe-o frunza o scrisoare despre clipele noastre frumoase, despre primavara-n care am agatat de ramura copacului in care rodesc fructele iubirii, sarutul meu dus de vant...despre cum alergam …vegheati de sus de pasarea iubirii...M-am saturat…ca inima mea sa fie o fortareata imprejmuita de un zid care in fiecare an devine mai puternic,,,mai impenetrabil…chiar vreau sa dau acest zid jos…Lacrimile fac bine, dar sa le stim numai noi, nu toti inteleg plansul nostru, nu toti inteleg durerea noastra.... nu avem nevoie de martori pentru a fi mai credibili...Iubirile mari si fericite n-au nevoie de martori, n-au nevoie de cuvinte... nici de spectacol, nici de artificii... Iubirea e o stare pe care o simti...

25...Octombrie...

Si ce daca te-am pierdut....acum sunt pregatit sa pierd mai mult...

"EDIT NOW"

Dragostea este o bãtãlie pierdutã inainte sa inceapa

La început, totul este frumos, chiar ºi tu. Nu-þi vine sã crezi cã eºti aºa de îndrãgostit. Fiecare zi îºi poartã mica încãrcãturã de miracole. Nimeni de pe faþa Pãmântului n-a mai cunoscut vreodatã atâta plãcere. Fericirea existã; ºi e simplã: este un chip. Universul zâmbeºte. Timp de un an, viaþa nu este decât o înºiruire de dimineþi însorite, chiar ºi în dupã-amiezele cu ninsoare. Scrii cãrþi pe aceastã temã. Tezbatis a demonstrezi ca iubesti, cât mai iute posibil – de ce sã stai pe gânduri, dacã eºti fericit? Gândurile te întristeazã, viaþa este cea care trebuie sã învingã.

În al doilea an, lucrurile încep sã se schimbe. Ai devenit tandru. Eºti mândru de înþelegerea care s-a stabilit în sânul cuplului. Îþi înþelegi iubita "din priviri"; ce bucurie sã simþi cã eºti una cu ea. Pe stradã, lumea crede cã iubita îþi este sorã; chestia asta te flateazã, dar te ºi lucreazã. Eºti convins cã dragostea voastrã este, pe zi ce trece, tot mai puternicã, când, de fapt, sfârºitul lumii este pe aproape. Aperi relatia în faþa amicilor burlaci, care nu te mai recunosc. Dar eºti sigur oare cã te recunoºti pe tine însuþi în cel ce îºi recitã lecþia învãþatã papagaliceºte ºi se abþine sã se uite dupã domniºoarele proaspete care dau strãlucire strãzii?

În al treilea an, nu te mai abþii sã te uiþi dupã domniºoarele proaspete care dau strãlucire strãzii.Dar vorbesti mai tandru cu iubita ta. La restaurant, stai ore în ºir lângã ea, povestindui ce frumos vati cunoscut…dar ea parca e doar vecina de masã. Ieºi în oraº din ce în ce mai des: asta îþi este scuza, ca sa o vezi mai des. Curând dupã aceea vine ºi momentul în care nu-þi mai poþi suporta felul in care se comporta cu tine nici macar o secundã, fiindcã te-ai îndrãgostit de ea...iar ea de altul… Existã un singur punct în privinþa cãruia nu te-ai înºelat: viaþa e cea care are, cu adevãrat, ultimul cuvânt. În al treilea an, ai o veste bunã ºi una rea.

Cea bunã:Iti deschizi un nou jurnal in viata…
Cea rea: Trebuie sa deschizi o noua carte!


Dragostea e o luptã între douã suflete ºi între douã trupuri în care uneori nu e niciun învingãtor, alteori nu e niciun învins.

28 Octombrie..

Incerc mereu sa fiu tot cea ce pot…dar mereu exista o parte din mine…care inca nu intelege de ce vad doar ce nu am …dar dupa ce ma gandesc putin observ ca realitatea lucrurilor nu este chiar asa cum pare…dar stiu ca mereu am credinta si putere care imi arata ca atunci cand lumea mea este nebuna…si incep sa vad drumul care devine iar superb…si plin de lucruri reale…mereu este cineva care sa iti ofere speranta…sis a incerce sa te impinge mai departe…dar uneori trebuie sa o faci mergand nu alergand…
Acum cand vad totul clar…observ prin urma de indoiala ca acolo exista mereu o putere ,o minte si o sclipire…infiripate bine acolo…si singurul salvator esti tu….

Uneroi…e mai bine sa iti infrunti temereile…decat sa le imparti cu cel drag

1 Noiembrie...

Hmm...surprizele...am putea sa le explicam ca ceva ....neasteptat...dar putem spune daca sunt bune sau rele...da si nu...e ciudat raspunsul dar e foarte adevarat...mereu....o surpriza face pe cineva fericit...dar pe alcineva nefericit...

29 Noiembrie...

O vreme cu mult frig si mult soare a trecut de cand am lasat ultimile picaturi de cerneala printre paginile tale...au fost momente de dragoste...momente de fericire...momente de tristete...dar care nu sunt de asternut in viata mea...trec vin pleaca dispar si reapar asa sunt momentele vieti...

Zilele sunt bogate...noptile apar sarace visele se pun usor acolo la locul lor...ai fost esti sau nu esti...viata nu inseamna doar iubire bucurie sau implinire...nu inseamna nici macar sperata ca maine vei trai mai bine sau mai rau...nu inseamna doar secunda in care poti gandi...atata este viata...

Cand e cineva sau nu e...azi sunt 6 ani de cand eu...tu...noi...nu mai sutem tu...eu...noi...acum sunt doar eu....ramas in urma...pentru ca nu am putu tine pasul cu tine...am pierdut harta catre tine...catre comoara ce am avut-o dar azi am pierdut-o...

Viata este doar o picatura...ce este aruncata cel mai departe pe tarm...

Azi a fost o zi foarte ciudata ...extrem de ciudata nu am mai scris de mult dar am simtit nevoia sa astern cateva cuvinte patate cu lacrimi imbibate de cerneala albastrape foaia mea imaginara...
Azi am....am castigat libertate...dar am pierdut iubire...azi nu am fost eu si m-am castigat pe mine imaginar...
Azi am vrut sa nu mai fiu ...dar am vrut sa supravietuiesc ....oare asa a fost ....oare doar eu am fost vinovat...oare viata nu e doar raze ci si nori...
Oare am inceput sa ma schimb...sau doar sa fiu eu...oare nu inteleg cine sunt...oare chiar cred ca vreau sa fiu un simplu nebun
Cred ca sunt doar o imaginatie a imaginatiei mele