Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Aleea Nocturn
« Previous 1 2 3 4 5 Next »
/ The Boulevard of Broken Dreams

**Isolde du Maurier** · 09 Dec 2011, 18:41

India o privi uimita pe Ronnie, dandu-si seama ca nu intelege ce se intampla. Stia ca vrajitoarea trecea prin ceva, ceva ce ea nu era in putere sa afle, insa era cu siguranta ceva mult mai diferit decat lasa sa inteleaga. Pentru o clipa ii paru rau de viperina, insa nu dura mult, dandu-si seama ca se pusese singura in pericol. Ar fi vrut sa plece de acolo, sa dispara, orice, nu mai sa nu mai fie in acel loc, in acel moment. Clanta usii parca o frigea, si tot ce putea sa fara era sa se uite la cei doi oameni ce se aflau in incapere. Se uita la batranul care mai mult ca sigur ascundea ceva, la fel ca si Ronnie, si simti cum capul ii ia foc, iar tamplele o durea ingrozitor.
"Ronnie! Daca nu imi spui ce se intampla, in orice secunda voi putea sa arunc in aer tot locul asta!", tipa ea, cazand la podea, cu mainile tinandu-se de cap, cu parul ravasit si cu o expresie nedeslusita pe fata.

**Veronique A. Dupont** · 15 Dec 2011, 20:10

Se uita mirata la India si spera din tot sufletul ca fosta cercetasa sa nu faca vreo prostie. Atmosfera era destul de tensionata si stia ca n-ar mai fi durat mult ca ceva sa explodeze. Dorea, insa, ca acea pozitie speciala sa fie pastrata pentru batran, dar nu inainte de a-i inapoi ceea ce furase de la familia sa.
Se apropie cu pasi lenti si eleganti de India si ii puse mana pe cap. Se lasa pe vine pentru a fi la nivelul fetei si incerca s-o priveasca in ochii mari si patrunzatori. Era foarte frumoasa, dar Ronnie invatase ca frumusetea era efemera. Invatase ca acel atribut ce parea a fi baza celor mai multe dintre societati era doar o forma meschina de intruchipare a raului ce distorsiona complet vederea si simturile oamenilor de rand.
'Linisteste-te, te rog. Nu vreau sa-ti fac rau' spuse Ronnie in soapta si incerca sa lase o urma de zambet sa-i coloreze chipul facut parca din marmura alba. 'Am nevoie de tine si am nevoie sa-ti pastrezi calmul' continua ea rdicandu-se in picioare si intinzadu-i o mana osoasa si parca translucida fetei pentru a o putea ajuta sa se ridice.

**Isolde du Maurier** · 19 Dec 2011, 21:34

Ofta, si se uita la Ronnie speriata, insa capul ii mai trecuse, si acum putea sa gandeasca cum trebuie. Se lasa ridicata anevoie, si se uita cu ochii impainejeniti la omul de la tejghea. Arata atat de umil, incat ii venea nu sa-l ajute sau sa-i fie mila de el, ci din contra, ar fi vrut sa-l faca sa sufere si mai mult. Cei buni de mila nu meritau sa traiasca in aceasta lume, decat pentru a-i servi pe cei puternici. Pe fata i se asternu un zambet plin de malignitate, si isi scoase bagheta, indreptand-o spre batran.
"Ti-e bine, batrane?"intreba ea pe un ton plin de rautate si venin. "Eenee meenee malee, booh!" ii striga ea, ca un copil care vrea sa sperie pe cineva. Simti cum omul se inspaimanta si incepu sa rada rautacios. "Oare de ce nu termin cu tine mai repede?"intreba ea, dorind sa-l faca sa se sperie si mai mult. Amintindu-si de Ronnie, se uita in directia ei cu o privire mizerabila. Se intreba ce tot facea? Niciodata nu-i placuse sa faca rau, iar acum parca nu se mai recunostea. In dorinta ei de a fi mai presus de oricine, si de a avea putere, se injosise intr-atat incat sa sperie un biet om care nu-i facuse nimic. Se uita in directia lui cu o privire impietrita, dandu-si seama ca nu avea sa-si ceara vreodata iertare. Ii parea rau de el, dar mandria ei era mai presus de atat.

**Veronique A. Dupont** · 03 Jan 2012, 22:40

Ii dadu drumul imediat ce fata se ridica si apoi se indrepta catre pretele paralel cu tejgheaua. Era singurul perete ce nu era acoperit de rafturi de lemn putrezite si singurul a carui textura pietroasa parea a fi deformata.
Viperina isi puse mainile la spate lipindu-le de piatra rece. Nu-i era frig, dar i se paru ca atingerea avusese o tenta electrica ce-i trimisese un impuls in intregul corp.
Sa inceapa jocul, isi spuse in gand pastrandu-si mainile lipite de perete si privind scena ce se derula in fata sa. Simtise o placere imensa cand o vazu pe India amenintandu-l pe batran, dar zambetul ce i se astrenuse pe chip fusese sters cu usurinta cand vrajitoarea se uita ispasita la vanzator. Viperina spera ca privirea insotitoarei sale nu fusese observata si de catre acesta pentru ca asta le-ar fi facut sa para slabe.
'Gata! Da-mi ceea ce-i de drept al meu si o sa plecam in liniste' spuse ea incercand sa nu ranjeasca la gandul ca nu-i promisese barbatului sa-l lase in viata.

**Isolde du Maurier** · 03 Jan 2012, 22:50

Se uita mirata la Ronnie, neintelegand ce anume dorea ea de la un biet batran. Incerca sa-si elibereze fata de orice expresie de slabiciune, si sa para de piatra, si rece, ca a unei Regine de gheata. Isi trecu mana dreapta prin parul lung, dand bretonul care-i intra in ochi pe spate, si investigand locul. Daca Ronnie avea nevoie de ceva ce-i apartinea de la acel om, atunci cu siguranta trebuia sa o ajute, pentru a pleca cat mai repede de acolo. Nu-i placea acel loc, care parea atat de dubios, si plin de pericole, in ciuda aparentei inofensive. Se intoarse cu fata spre vitrina, uitandu-se la oamenii care se grabeau sa treaca, dorind sa ajunga intr-un loc cald si uscat cat mai repede. Toti evitau acest magazin, sau ce o fi fost el, caci nu putea sa-si dea seama, fiindu-le parca frica sa nu dea peste ceva nedorit. Isi rasuci corpul, in asa fel incat sa fie cu fata spre om, si ii spuse.
"Ai auzit-o. Daca vrei sa nu dai de belele, mai bine ai asculta-o". Vocea ei era dura, rece si lipsita de mila. Nu mai dorea sa fie jucaria nimanui, vroia sa fie cunoscuta pentru puterile sale, si nu pentru ca un om jalnic si demn de plans o facea sa-i fie mila." Ronnie, hai sa terminam mai repede cu el, caci vad ca nu intelege"
Arunca o privire omului, care parea si mai speriat ca mai devreme, mainile lui tremurand nervos la auzul cuvintelor ei.

**Veronique A. Dupont** · 11 Jan 2012, 19:06

Zambi malefic la auzul cuvintelor fetei, dar nu-si intoarse privirea catre ea, ci si-o indrepta catre barbat pentru a-l lasa sa vada toata ura ce i se ascundea in ochii de culoarea smaraldului. Batranul incepu sa tremure si mai tare, iar acum lacrimi cristaline i se rostogoleau pe obrajii zbarciti.
'Iti dau tot ce vrei, doar lasa-ma in viata' se planse batranul si dadau sa se ridice de pe scaun.
'Desigur' promise fosta viperina si il urmari pe vrajitor cum se ridica de la biroul sau si indrepta catre vitrina din spatele sau. Deschise unul dintre geamuri si scose de pe cel de-al doilea raft o cutie bej scorojita. Cu manile tremurande o puse pe tejghea in fata fetei si apoi de indeparta in liniste.
'Ai grija sa nu miste' ii spuse Indiei si apoi isi elibera manile de bagheta pentru a deschide pachetul.
In interiorul sau gasi o batista rosie ce parea a fi fost imbibata in sange. Vrajitoarea privi putin neincrezatoare batista, dar apoi o desfacu si vazu doua agrafe de argint ce straluceau in lumina lumanarilor. Pe una dintre ele scria H. D., iar pe cealalta V. A. Le impaturi la loc in batista si le aseza in pachetelul bej pe care avusese grija sa-l lege cu una dintre panglicile negre ce-i tineau parul intr-un fel de coada, iar apoi si-l vari intre faldurile robei. Isi lua bagheta la loc in mana si rosti un Crucio indreptand-o catre barbat. O apuca pe India de incheietura si ii facu semn s-o urmeze. Cand iesisera din magazin stia ca blestemul inca isi facea efectul, dar il setase in asa fel incat batranul sa nu moara, ci doar sa ramana cu sechele pentru tot restul vietii sale. Vroia sa-i invete pe hotii de teapa lui ca nimeni nu fura din proprietatiile familiei sale si scapa nepedepsit.

**Isolde du Maurier** · 14 Jan 2012, 12:12

Dadu din cap in semn de incredintare, si se uita la batran cu o expresie dura pe chip. Nu avea de gand sa-l lase sa scape cu una cu doua, mai ales ca era un hot. Nu intelegea de ce atata lume trebuia sa incalce proprietatea cuiva, de parca furatul de la altii te facea mai brav, sau mai interesant. Singurul lucru care o impiedica sa nu-l tortureze era varsta inaintata pe care o avea, altfel i-ar fi aplicat chiar ea Crucio. O urma pe Ronnie, aruncand o ultima privire omului, inainte sa iasa afara, unde ploaia incetase.
"Si acum?", o intreba pe Ronnie, sperand ca ea sa stie.
Ceata densa care se lasase peste acel loc o facea sa se infioare, dorindu-ti sa te aflii intr-un loc mult mai sigur. Niciodata nu putuse pune piciorul pe Nocturn fara sa simta prezentele stranii si diabolice ale oamenilor rai in spatele ei, si de fapt, pretutindeni.

**Veronique A. Dupont** · (This post was last modified: 14 Jan 2012, 12:27 by Veronique A. Dupont.)

Tinea inca pachetul strans in pumn si se gandea cate alte obiecte mai avea de recuperat. Ii era recunoscatoare Indiei si stia ca probabil totul ar fi durat mai mult fara ajutorul ei si micul lor spectacol si spera sa o mai intalneasca. Se bucura enorm ca fosta cercetasa nu-i statuse in cale si ca nu incercase sa salveze situatia in stilul caracteristic al acelor lichene imbracte in rosu.
'Misiunea mea s-a treminat. Tu mai ai ceva de facut?' intreba Ronnie punandu-si gluga neagra a robei pe cap. Mai avea putin si probabil ar fi inceput sa se lumineze, iar viperina nu dorea sa-si arate chipul prin acele locuri. Nici macar nu stia cum de trecuse timpul atat de repede. Probabil ca-si pierdusera o eternitate in magazinul batranului, dar macar gasise ceea ce cauta.
'Am putea sa facem o aparitie daca si tu ai terminat' spuse Ronnie scotandu-si ambele maini din buzunarele pelerinei si intinzandu-i-le fetei.

OOC: Posteaza tu si apoi inchid eu!

**Isolde du Maurier** · 14 Jan 2012, 12:37

Isi dadu seama ca nici nu-si mai amintea de ce se afla acolo, si ceea ce dorise sa faca. Se uita la mainile pe care Ronnie i le intinse, si le lua intr-ale sale, zambindu-i. In realitate era mult mai draguta si de treaba decat crezuse ea, si ii parea bine ca avusese sansa sa vorbeasca cu ea. Ii parea bine ca, in ciuda divergentelor dintre cele doua case, fosta viperina nu o trata ca pe ceilalti.
"Daca ma crezi, nu-mi pot aminti de ce sunt aici, asa ca hai sa mergem", replica ea, strangandu-i mainile si apropiindu-se cu cativa centimetri de vrajitoare.
Isi elibera mintea de toate probleme care o asaltau, gandindu-se intens la locul in care dorea sa ajunga, silindu-se ca aparitia sa reuseasca.

ooc: gata, inchide-l>< [oh doamne, ce post tras de par]

**Veronique A. Dupont** · 14 Jan 2012, 13:03

Ii zambi fetei si o stranse mai tare de mana. O lasa pe ea sa faca aparitia pentru ca-i dovedise ca era in stare de orice. Nu era doar una dintre acele cercetase netrebncie ce de abia daca puteau face o vraja, dar se mareau cu puterile si iscusinta lor inexistente.
'Bine, atunci fa vraja' spuse Ronnie, dar incercand sa nu sune ca o comanda.
Inchise ochii si se concentra si ea pe Aleea Diagon pentru ca acela stia ca era locul in care India isi dorea sa ajunga. Trecura impreuna printr-un fel de vortex, iar cand isi deschisera ochii se aflau in fata magazinului de robe. Se uita pierduta la toate acele materiale expuse si ofta gandindu-se ca ajunsese cu cateva ore inainte de deschidere. Nu avea neaparata nevoie de o roba noua, dar ii placea sa aibe o varietate mare de haine si accesorii, iar robele nu trebuiau sa lipseasca din garderoba oricarui vrajitor.
'Eu ma intorc la Hogwarts. Sper sa ne mai vedem' zise ea si ii dadu drumul Indidei, iar apoi disparu.

Edit By Raizen

Galeoni
India K. Scott - 200

Puncte
Viperini - 200
Topic Closed !

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Aleea Nocturn « Previous 1 2 3 4 5 Next » //  / The Boulevard of Broken Dreams

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Aleea Nocturn
« Previous 1 2 3 4 5 Next »
/ The Boulevard of Broken Dreams