Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Padurea Interzisa

« Previous 1 … 4 5 6 7 8 Next »

/ The shadow of a blooming tree

Ooc: Doar eu si Chaz.

Soarele apunea. Ultimele scantei ale sale se reflectau pe oglinda lacului. Luna deja isi incepuse ascensiunea banala si obisnuita, ca ultim detaliu al unui asfintit. Parfumul florilor ajungea pana la fereastra larg deschisa a camerei de zi a Astropufilor, in care Ginny invata din greu pentru Transfigurari.
Era prea frumos pentru a ramane in castel.
Ginny inchise cartea; putea sa continue maine. Arunca o privire prin incapere; majoritatea colegilor sai pareau destul de adormiti in incercarea lor de a memora cateva cuvinte, si deci nu o observara cand iesi.
Nu mai era mult si se intuneca; Ginny era cam subtire imbracata, dar nu se intoarse in castel dupa o pelerina sau ceva de genul. Avea chef de o vizita nocturna prin Padurea Interzisa.
'Nu mai e asa de distractiv ca atunci cand veneam cu altcineva pe aici' isi spuse ea, dupa cativa pasi. Incepuse sa inghete deja. Freamatul padurii parea ca o invaluie, ca striga...
I se parea, sau intr'adevar se auzeau pasi?
Soarele cobora tot mai mult. In padure, totul incremenise pentru o clipa. Nu se auzea nici un sunet. Pentru un moment doar... Ceva intr'adevar se intampla langa ea; Ginny se opri, neputand sa mai inainteze. Ceva venea spre ea. Tipa cand auzi o creanga rupandu'se, si cazu pe covorul moale al naturii.
O voce cunoscuta o calma.

Statea pe malul lacului uitandu-se in gol. De mult isi dorea sa plece singur, fara sa ii pese de nimic si de nimeni. Tot ce vedea la orizont era apa si muntii ce tineau Castelul aparat de privirile Incuiatilor. Nu avea nimic cu ei, insa stia ca lumea lor era diferita de a lui si perceptiile erau mereu intelese gresit. Cu cat timpul trecea mai greu, cu atat peisajul era mai dramatic. Parea un taran silentios si dezolat, vast si neatins de evolutia celor ce nu posedau puteri magice. Langa Chaz se oprira cativa baieti din acelasi an ce se pregateau pentru o cursa de innot. Chaz paru trezit dintr-un lung si monoton vis. Cum nu suporta locurile gagalioase, acesta se ridica in doua picioare si porni spre singurul loc care il considera linistit si putea sa se piarda in propriile ganduri.
Padurea Interzisa era ridicata maret in fata castelului si formele ciudate ale copacilor pareau ca te duc intr-o alta lume fascinanta. Adierile line venite dintre lac, se mareau in intensitate printre ramurile copacilor desi. Frunzele pareau ca tremura si umbrele aruncate de acestea pe pamantul secetos, pareau ca prind viata. Chaz pierdu vocile acelor baieti in departare. Acum auzea doar vantul ce plangea si tipa cautand un mod de a scapa din padurea blestemata. Viperinul stia ce fel de creaturi se afla acolo, asa ca incetini pasul. Intunericul venise dintr-o data, lasand doar lumina stelelor si a lunii sa patrunda prin palcurile dese. Chaz auzi miscari putin mai departe de el si o lua inspre locatia de unde se auzea.
"Ginny, ce cauti aici?"

Era doar Chaz...
"Pai.. mda, nu sunt prea multe de facut printre maracinile astea.." raspunse Ginny, chinuindu'se sa se ridice de jos.
"Ah, da'mi voie sa te ajut," rase baiatul, ridicand'o de pe jos.
Ginny ramase din nou cu rasuflarea taiata. Pielea lui era atat de catifelata.. Ii zambi slab, incercand sa explice prezenta ei acolo, desi avea senzatia ca se purta ca o idioata:
"Ei bine... am vrut sa ies putin." Contactul direct cu ochii lui o ametea. "...Astronomie.." ingaima ea in continuare. Pleca privirea, putin stanjenita.
Ii era ingrozitor de frig. Isi dorea cu disperare o patura.

Chaz observa ca fata de langa el tremura instinctiv. Isi scose roba si o arunca pe umerii ei, tragand-o de mana spre un teren mai nivelat, unde ar putea sa vada stelele impreuna. Pana la urma ajunsera amandoi pe o pasune pustie. Numai copitele unor animale necunoscute brazdau segmentele fara iarba. Vantul nu mai batea si Chaz o indemna pe Ginny sa o urmeze langa un cires. Era ciudat sa gasesti in padurea Interzisa un astfel de copac, insa la Hogwarts ajungeai sa nu te mai miri de nimic.
Cum se apropia primavara cu pasi repezi, la fel de frumos puteai sa observi cum mugurii incepeau sa infloreasca ca niste noi nascuti. Chaz era sincer cu el insusi si se gadea intens ca nu era sigur pe el. Nu o cunostea pe Ginny prea mult, insa ii parea o fata de treaba si copilaroasa. Se aseza sub copac si ii facu cu mana fetei sa se apropie de el. Ginny veni cu pasi mici si se lasa in bratele baiatului.
Amandoi pastrau linistea gandindu-se la un subiect de discutie. Chaz isi facu curaj si isi trecu mana prin parul astropufei soptindu-i ceva la ureche. Pana la urma era fericit ca a ajuns la Hogwarts si acum era pregatit sa-si faca cat mai multi prieteni. Ginny se intoarse cu fata spre Chaz si isi ridica capul putin pentru a-i atinge buzele lin.

Ginny ajunse cu fata la un centimetru de a lui. Nu stia daca el avea sa o respinga sau nu.. Rasuflarea lui calda o innebunea. Inchise ochii si ii atinse lin buzele, iar Chaz nu paru sa aiba vreo obiectie. Ii contura chipul frumos cu varfurile degetelor, trasandu'i linii fine pe obraz.
Apoi, il cuprinse cu bratele.
Viperinul se pricepea sa sarute.
Se despartira un moment. Fata se apleca din nou, pentru a'i sopti si ea ceva la ureche. Ar fi vrut sa spuna tot ce simtea... ca acela fusese cel mai minunat sarut din viata ei, ca il dorea si ca... hm, chiar arata bine. Nu reusi decat sa spuna:
"A fost incredibil..."

Chaz zambi si isi arunca bratele in jurul umerilor ei. Statura asa putin mai mult decat o jumatate de ora, ascultandu-si bataile inimii. Era o liniste totala. Nu se mai auzea decat vantul, zgomotele noptii si respiratia celor doi. Chaz o stranse ceva mai tare in brate simtindu-i suflarea calda langa urechea lui. O saruta din nou, de data aceasta undeva pe obrazul stang si apoi pe frunte. Chaz era obosit, insa aprecia aceste momente alaturi de Ginny cat mai mult posibil. Era sincer cu el insusi si recunoscu in fata fetei ca se simte mult mai in largul lui noaptea decat ziua. Lumina zilei era si ea binecuvantatoare, insa la cea a lunii ii trezea sentimentele profunde care le tinea deseori numai si numai pentru el. Spera sa isi invinga temerile si sa vorbeasca mult mai deschis cu Ginny, construind alaturi si o prietenie puternica. Se uita in ochii ei, insa nu spuse nimic. Ginny il intreba daca ii era frig si el ii raspunse sincer ca era bine atata timp cat primea caldura trupului ei. Ginny rosi putin, insa o adiere o aduse din nou la pieptul viperinului, tremurand pentru cateva clipe. Necunoscutul era ceva ce trebuia explorat cu inima deschisa.

Ginny se intinse putin, pentru a avea chipul la acelasi nivel cu capul baiatului. Inhala adanc parfumul lui. Zambi, dandu'i un pupic pe obraz.
"Se presupune ca mai si vorbim."
Se ridica de pe genunchii lui Chaz, gandindu'se la un subiect de discutie. Isi dorea sa stie mai multe despre el.
"Ai vre'un frate?"
Isi lipi obrazul de pieptul viperinului, ascultandu'i bataile inimii. Se juca absenta cu o suvita din parul sau.
Se simtea foarte comod langa el. Nu credea ca mai simtise vreodata asa ceva pentru un alt baiat. Nu stia daca era suficient de... buna, atragatoare, pentru el. Oricum, nu ar fi renuntat la acele momente minunate pentru nimic in viata.

Chaz statu putin pe ganduri si se uita la framatul frunzelor. Se uita la Ginny si dadu din cap usor.
"Nu, n-am nici un frate. Insa e bine sa fii singur la parinti din punctul meu d evedere. De ce? Ti-ai fii dorit sa am un frate?" Chaz incepu sa rada de propria lui ironie. Nu ii placea sa fie comparat cu altii si nici de altii. In principal, cei din jurul lui nu il cunosteau cum este cu adevarat si spera sa fie altfel cu ea. Inca era in acea stare de confuzie unde habar n-avea de ce a ales asa s nu invers. Se uita iar in jurul lui si se gandea la scopurile lui in viata. Daca era dupa el, putea sa renunte si acum la scoala si sa-si inceapa propria afacere. Fiecare persoana are visurile lui si trebuie luate ca atare.
O intorsese pe Ginny cu fata spre el si se uita adanc in ochii ei.
"De ce m-ai ales pe mine?"

" Nu stiu. " Ginny cobori privirea. Lua o crenguta in mana si o studie atent din toate unghiurile posibile. " Esti... altfel decat toti baietii pe care i'am intalnit pana acum. "
Chaz ii lua mainile in palmele lui, iar fata scapa crenguta pe jos.
" Cred ca meriti ceva mai bun, " sopti ea. Rase usor. " Adica, nu ma prea cunosti... poate iti doresti pe altcineva... "
Vorbea impotriva vointei ei. Ii lasa cale libera sa plece, desi nu dorea asta; spunea doar tot ce avea pe suflet ...
" Nu ma supar daca ... daca pleci. " glasul ii era gatuit acum.
Era o minciuna. Nu putea suporta ca acel baiat sa plece. Gasise in el ceea ce nu gasise in nimeni altcineva pana acum...

"Chaz?"
Chaz statu pe ganduri minute bune, fara sa spuna nimic. Se freca la ochi cu putere si lua fata fetei intre maini, uitandu-se in ochii ei. Fata rosi vizibil si Chaz zambi linistitor spre ea.
"Poti sa spui ca nu te voi lasa prea repede sa scapi."
Chaz inchise ochii si o stranse pe Ginny mai tare la pieptul lui ca si cum ar fii un copil obsedat dupa jucaria lui de plus. Ginny isi strecura mainile in jurul pieptului lui Chaz, simtindu-se protejata.
Chaz ofta cu putere, incercand sa nu s egandeasca prea mult la viitor si ii mangaie agale parul celei din bratele lui.
"Ce zici sa dormim aici la noapte?"