Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Ministerul Magiei / Departamentul Jocurilor Magice / Threat ..

"-...jur , nu voi spune nimic , spuse Lewin cu un glas nu tocmai convingator . In ciuda curajului de care dadea dovada in alte situatii , acum ii tremurau picioarele ingrozitor . Nu vroia sa isi piarda slujba nici in ruptul capului , mai ales ca era pe punctul de a fi promovat . Se intoarse pe calcaie si pleca tulburat de ce auzise ."
In dimineata urmatoare manca , se imbraca si pleca la minister , cu speranta ca nu va fi concediat . Nu prea dormise in noaptea aceea pentru ca fusese prea ocupat cu intoarcerea pe toate partile a ceea ce se intamplase ziua trecuta si cu inventarea unei scuze pentru faptul ca a ascultat ceea ce vorbisera Ludwin si Clover . Ar fi vrut sa fi stiut o vraja de oprire a auzului pentru a o folosi in momente ca cel din ziua trecuta , dar nu invatase de asa ceva , defapt gandi el "Nici nu cred ca exista o asa vraja" .
Ludwin si Clover nu zisera nimic pe tot parcrsul zilei , ba chiar ai crede ca uitasera , dar nu era asa , si Lewin stia asta , insa acum era fericit ca inca avea slujba . "Oricum nu imi pot face nimic , altfel le dezvalui secretul" gandi el din nou . Nu ii venea sa creada ca nu se gandise pana atunci , era evident , ei nu aveau sa spuna nimic despre incident pentru ca Lewin ar putea sa ii spuna Ministrului Magiei . Apoi il fulgera o idee , de ce nu s-ar duce sa ii spuna Ministrului Magiei , ei nu aveau de unde sa stie , ar putea fi promovat imediat , dar apoi o voce il intrerupse din meditare , era Ludwin , il chemase la el in birou .
Calca apasat fiecare pas , speriat si nerabdator in acelasi timp , stia ca acum era momentul , va fi concediat . Poate nu ii interesa pana la urma daca spune cuiva sau nu ... Ajunse la usa biroului , deschise , dar in acelasi timp seful lui impingea .
-A aici erai , spuse Ludwin , am crezut ca nu m-ai auzit . Vroiam sa iti spun ca trebuie sa duci aceasta scrisoare la "Departamentul Jocurilor Magice" , acolo te va astepta Clover .
-Desigur , domnule , zise Lewin . Inca odata se roti pe calcaie in stilu-i caracteristic si pleca . Ajunse imediat in Atrium , ingandurat .De ce l-ar trimite pe el cu scrisoarea cand putea sa faca un "avionas" si sa il trimita cu ajutorul magiei . Intra in lift inca ingandurat ,dar stia ca nu aveau cum sa il atace , mai ales in Ministerul Magiei .
-Departamentul Jocurilor Magice , anunta o voce de femeie .
Lewin cobora din lift si observa ca luminile erau stinse in tot departamentul , nu era picior de vrajitor la ora aceea acolo . Temerile din lift iesira din nou la suprafata , usa acestuia nu se inchisese , insa ceva il facea sa nu se intoarca , nu era stilul lui sa dea inapoi . Calca precaut fiecare pas , acum avea in mana dreapta bagheta , iar in cea stanga scrisoarea . Ludwin zisese ca , Clover il asteapta acolo , nu se temea de Clover . Facuse cam 10 pasi , dar lumina venita de la lift nu il mai ajuta acum , asa ca ridica bagheta si mai sus si rosti :
-Lumos ! Coridorul fu luminat , insa nici urma de Clover . Apoi spre surprinderea lui se auzi din spate o voce ragusita .
-Lewin , striga oarecum vocea . Era Ludwin . Tinea bagheta indreptat spre el .
-Lovwell , striga o alta voce , de aceasta data din cealalta directie . In celalalt capat al coridorului statea Clover , si acesta tinea bagheta amenintator spre Lewin .
-Ce o sa faceti ? Ma veti ataca ? , striga Lewin cat de tare putu in speranta ca il va auzi cineva . Era evident ca il vor ataca , era constient ca nu putea face fata celor doi vrajitori prea mult .

OOC : OK , avand in vedere ca e primul meu RP sper ca e bine facut . Nu prea ma pricep la descriere , cei drept .. Oricine poate intervenii . Ludwin si Clover sunt inventati , nu stiu daca am voie .. Treaba sta asa : Lewin a auzit o convorbire dintre Ludwin si Clover , pe care ministrul nu trebuie sa o auda . Lewin e amenintat si restul cred ca l-ati inteles . Convorbirea ramane secreta , o dezvalui pe parcurs . In legatura cu "avionasul" , nu am mai stiut cum se numesc acele note din HP5 de care Mr.Weasley i-a explicat lui Harry .

• Tac-tac-tac-tac
  
  Piciorul Emei batea un ritm alert in podeaua curata, pe masura ce nerabdarea sa isi spunea cuvantul. Ea era din fire o persoana calma si isi stia prea bine limitele. Stia cand trebuie sa forteze si cand e bine sa se retraga frumos in liniste. Insa acum, situatia era diferita. Nu suporta sa stea pe coridoarele Ministerului, cu o multime de hartii prinse in brate, asteptand ca o fraiera sa primeasca un accept. Nu asa stateau lucrurile. Si categoric nu intelegea de ce trebuie sa suporte atata birocratie pentru o amarata de sugestie de aplicatie. Ema era in ultimul an la Hogwarts si era ferm hotarata sa nu piarda timpul pe acasa dupa terminarea scolii. Vroia sa intre ca si 'ucenic', sa prinda meseria si sa castige incredere in propriile puteri.
  " Snow P. Ema Grace" se auzi o voce feminina si plictisita, iar Ema se intoarse numai decat pe calcaie pentru a se uita la o secretara bondoaca, cu niste pometi buni sa te tai in ei, un sacou deux-piece impecabil si parul ridicol de spalacit.
  " Eu sunt" raspunse ea repede, speranta inflorindu-i in piept. Ore de asteptare aveau sa se termine in doar cateva minute.
  " Domnul Gregory va poate primi peste o ora. A intervenit o sedinta importanta"
  Soimeanca o privi ca trasnita. Pierduse trei ore din viata pe un hol mult prea oficial pentru nasul ei, asteptand si tot asteptand, numai ca sa mai astepte si iar sa astepte? Si era vorba de o sedinta, iar sedintele durau mult mai mult decat se aprecia. Ofta exasperata, insa aproba cu o miscare a capului, neputand sa se forteze sa comenteze. Desi, Merlin! cat o tentase sa comenteze! Ii ardea limba.
  Se decise ca ar fi in regula daca s-ar duce sa-si viziteze tatal. Stia ca nu avea prea multe cazuri in ultimele zile, asa ca era cel mai probabil sa fie in birou. Porni cu pasi rapizi pe culoar, pasii ei rasunand in linistea pustie. Ema se urca in primul lift si astepta plictisita sa ajunga aproape de birourile rar-ocupate ale Aurorilor. Probabil ca tatal ei o sa aiba o mica surpriza. Soimeanca chiar incepu sa regrete ca nu se gandise sa-i duca o cafea.
  ' Departamentul Jocurilor Magice' anunta vocea feminina a aparaturii audio a liftului. Cumva, Ema realiza ca nu o luase prea bine.
  " Ce o sa faceti? Ma veti ataca?"
  Privirea ei verzuie se uita inainte, luand in primire coridorul luminat de bagheta si cele trei siluete prezente. Actiona din reflex si parasi siguranta liftului. Hartiile din brate se imprastiara pe jos cu un sunet surd, insa nu-i pasa. Bagheta ei era deja ridicata si indreptata spre barbatul ce ameninta la randul sau.
  " Haideti sa ne calmam, ce parere aveti?" intreba tanara, vocea ei matura lasand ecouri in linistea brusca.
  

Se lasa tacerea , cei trei se priveau amenintator . Lewin era prins la jumatate , Ludwin si Clover zambeau victorios . Fiecare muschi din corpul lui Lewin era incordat , trebuia sa fie atent in ambele directii . Cei doi puteau ataca in orice clipa ... Din baghetele celor doi atacatori ieseau deja stelute rosiatice . In aer plutea un miros de lemn incins . Cand tacerea fu sparta de o voce feminina :
"Haidetii sa ne calmam, ce parere aveti?" . Lewin se intoarse brusc cu tot corpul spre Ludwin , acesta din urma se uita cu coada ochiului la silueta feminina care statea in fata liftului ,Ludwin inca tintind bagheta amenintator spre Lewin .
"Pleaca fetito ! Nu e treaba de copii aici ! , exclama Ludwin . Aici se "exerseaza" blesteme avansate , du-te la taticul tau" . Ludwin care era foarte inalt, parea sa creada ca fata era inca o copila , insa Lewin , din unghiul in care statea acum putea vedea ca fata era cam de varsta lui.
Nu parea ca trecuse prin prea multe duele , avand in vedere ca era micuta si delicata . Nu parea genul de persoana care sa intre in altercatii cu alti vrajitori . Trasaturile fetei nu ii erau vizibile lui Lewin , dar banuia ca este o fata draguta . "La ce imi sta mintea !" ,gandi el . Atunci cand nimeni nu se astepta , din celalalt capat al coridorului ,Clover , care parea ca nu vazuse noul venit, ataca .
"Expeliarmus !" striga Clover , insa Lewin actiona cu un reflex formidabil si bloca atacul lui Clover , apoi amandoi , atat Lewin cat si Clover , rostira in acelasti timp vraja esuata a celui din urma , zburandu-si baghetele unul altuia .Acum Clover avea bagheta lui Lewin , iar Lewin avea bagheta lui Clover . Clover avea sa aiba o surpriza de proportii .
Ludwin parea ca nu stie ce se intampla , ramasese impietrit de frica ?

• Ema se stramba. De cand era majora, nu suporta sa i se mai vorbeasca de parca era o copilita. Trecuse prin prea multe ca nu merite putin respect. Degetele i se inclestara, formand doi pumni micuti, iar ea inainta cu incapatanare.
  " Forbanae!" sopti hotarata, iar un cerc de foc se forma pe podea, in jurul barbatului mult prea inalt. Cumva, ii oferea o oarecare satisfactie sa stie ca parea intimidat. Se apropie de el cu un zambet mic pe buze. " Esti un angajat al Ministerului. Ar trebui sa lupti corect" spuse pe un ton acru, tinand inca bagheta indreptata spre el.
  Privirea ii aluneca spre ceilalti doi. Era ceva in legatura cu acea femeie care ii dadea fiori. Ca si cand pura energie pe care o emana sufletului ei era neagra, cleioasa si bolnavicioasa. Tipul, pe de alta parte, parea mult mai luminos prin comparatie. Abia se abtinu sa nu-l intrebe daca era ok. Realiza ca nu ar face nimic folositor prin asta. Poate doar ar distrage atentia si ar arata cateva semne de slabiciune. Iar daca era ceva ce Ema invatase ca nu trebuie sa faca in astfel de situatii, atunci era faptul ca nu trebuie sa arate semne de slabiciune. Avusese o singura scapare si o costase scump. Tresari involuntar, amintindu-si.
  Observa ca cei doi facusera, aiurea spuse, schimb de baghete. Ema se uita iar spre barbatul prins in interiorul cercului si inapoi la ceilalti. Se intreba cat de delicata era acum situatia si cat de bine puteau controla vraji -sau cat de bine ar asculta baghetele ce nu le apartineau- ale propriei vointe. Se intreba cat de priceputi erau in acest proces de 'domesticire'.
  

Lewin trase cateva guri bune de aer , vraja il lovise in plin , oprindu-i respiratia . Arunca o privire de partea cealalta a camerei si vazu ca nici Clover nu era in apele ei . Trebuia sa profite , ridica bagheta spre Clover si rosti incantatia care nu l-a lasat balta niciodata .
"Stupefy!" striga acesta , insa la jumatatea incantatiei isi vazu varful baghetei , neobisnuit de ascutit , neobisnuit de nefamiliar , apoi il lovi , aceasta nu era bagheta lui. Din varful baghetei iesi un jet de lumina rozalie , nici de cum rosie ca focul , cum trebuia sa fie . "Stupefy ! Stupefy !" striga din nou disperat , dar rezultatul fu acelasi . In toate incercarile sale , Lewin rata tinta exasperant de putin ,lasanu-i timp lui Clover sa se desmeticeasca. Mult mai increzatoare dupa nereusitele lui Lewin , Clover se ridica in capul oaselor .
"Asta numesti tu magie?" zise Clover . Ura fata de Lewin o facu sa aibe un glas pitigaiat , care te zgaria pe creier .Trase aer in piept , fata inrosindu-i-se amenintator .Parea ca nu mai respira . Deodata tot aerul adunat iesi sub forma unei incantatii :
"Crucioooo !" tipa Clover , cu acelasi glas pitigaiat .
"Protego!" striga si Lewin , dar nimic nu se intampla , si blestemul lui Clover il lovi in plin . Insa spre surprinderea lui , nu simti nimic .Surase , se simtea usurat ca vraja lui Clover nu functionase . Dar Lewin nu apuca sa ii vada expresia de pe fata pentru ca din spatele lui rasarea o lumina rosie , neobisnuit de puternica . Clover isi puse mana la ochi ,nu mai putea vedea .
Lewin , neinspirat, se intoarse sa vada ce se intampla in spatele sau ,insa orbii pentru cateva secunde din cauza luminii prea puternice pentru ochii lui .

• Ochii i se marira, pupilele i se dilatara, iar Ema striga, desi nici macar un sunet nu-i parasi buzele. Privi scena cu o raceala ce pornea din interiorul fiintei sale, iar secundele i se parura eternitati separate. Undeva in mijlocul intregii actiuni realiza ca intr-adevar era o problema cu baghetele imprumutate. Si isi dadu seama ca putea sa fie folositoare.
  " Leoth!" reusi sa spuna intr-un strigat ragusit.
  Din varful baghetei sale izbucni manunchiul de lumina, putin cam prea rosu pentru gusturile ei, dar presupuse ca alimentarea vrajii se lega strict de sentimentele sale. Nu i se intampla prea des sa observe astfel de schimbari, dar se mai intamplasera. Iar furia de acum isi spunea cuvantul, inlocuind lumina de obicei albastruie si palida. Insa ceva scapa de sub control, iar Ema simti cum genunchii ei intra in contact cu podeaua rece. Reusi sa sopteasca un Finite incantatem', iar lumina disparu la fel de brusc cum aparuse.
  Domni linistea. O liniste adanca, cumva tipatoare in esenta. In final, Soimeanca isi ridica privirea, cautand ochii albastri ai barbatului ce inca mai 'impartise' cate ceva cu femeia. Intrebarea ramase nerostita, insa verdele din irisii sai o rostea destul de clar: 'sunteti ranit?' Nu stia ce sa creada in aceasta privinta. Vazuse oameni ce duceau lupta pana la capat fara vreun semn de disconfort, insa totul se pravalea la final. Presupuse ca astfel de cazuri erau posibile datorita adrenalinei ce pulsa in sistem. I se intamplase si ei sa observe cat de putina importanta capatau probleme fizice in astfel de situatii. Incet, incet, cu ochii inca fixati pe barbat, cu atentia concentrata inca asupra omului din cerc, Ema se ridica, strangand scurt bagheta intre degetele ei lungi.
  

ooc: Daca vrei sa modific actiunea ca sa fie dupa plotul din mintea ta, doar trimite-mi un mesaj; nu e nicio problema ^_^

Toata lumea ramase nemiscata in tacerea profunda care se instalase pe coridor. Lewin care putea sa jure ca a orbit pentru cateva secunde , o privea mirat pe fata ,care acum era in genunchi .Lewin ii zarii pentru prima data trasaturile fetei in ecoul de lumina care inca nu parasise camera . Niste trasaturi frumoase , de altfel , insa nu putu sa nu obesere ca fata-i era foarte palida , doar ochii de un verde smarald si obrajii rozalii fiind mai insufletiti . Fata il privi pe Lewin cu mila in ochi , parca incercand sa ii spuna ceva . Lewin nu stia ce are de gand , insa mintea ii zbura la vraja de mai devreme . "Ludwin a ranit-o , de aceea e asa slabita" . Fata se ridica pe propriile-i picioare , tinandu-si bagheta strans .Lewin vroia sa o intrebe daca e bine , in fond totul era din cauza lui ,doar el strigase sperand ca cineva sa il auda , insa inainte sa rosteasca cuvintele , un conflict intre doua voci aparu in capul lui .
"Daca ataci cu bagheta asta , nici nu il vei gadila pe Ludwin" zise prima voce calm .
"Ataca , ataca ! Fa-l sa plateasca pentru ce i-a facut fetei aceleia . Ea te-a ajuta pe tine !" zise o a doua voce harjaita .
Fractiunea de secunda trecu , vocile nu se mai auzeau , Lewin era sigur ca innebunise . Il privi pret de o secunda pe Ludwin , care era prins fara scapare intr-un cerc de foc . Ludwin parea marcat , insa avea bagheta indreptata spre el .Era o nesabuinta sa atace acum si sa se lase descoperit , cu Clover in spate . Nu putea fi sigur ca lui Clover nu ii va mai reusi a doua oara vraja . Insa chiar cand credea ca nu are alta varianta ,o idee il fulgera.Rosti foarte clar in gand , sperand ca o va lua prin surprindere pe Clover , "Accio bagheta" .

• Suspendata intr-un compromis. Exact asa se simtea, desi nici macar ea nu stia in ce era compromisul. Isi aminti brusc vorbele pe care un prieten drag i le spusese inainte sa plece de la Hogwarts. Aia fusese o discutie pe care nu avea sa o uite vreodata. 'Ziua de maine sangereaza si se prabuseste in lumina soarelui tau. Viitorul e deschis, larg deschis, dincolo de credinta... Si sa stii de ce sperantele mor... Stai linistita, Ema. O sa gasesti ce ai pierdut in lumea asta disperata...' Un zambet specific si o scanteie prieteneasca aprinsa in ochi. Asta insotise mesajul pe care Soimeanca avea sa-l descifreze cativa ani mai tarziu, intr-un moment de singuratate intr-una din misiunile -mai mult sau mai putin oficiale- ale Ordinului.
  Tresari, adusa inapoi in locul semi-intunecat de strigatul surprins al unei voci feminine. Ema isi intoarse capul automat, la timp pentru a vedea bagheta zburand din mana femeii. Nu se putu abtine, iar un zambet pe jumatate amuzat, pe jumatate compatimitor ii ridica colturile buzelor. Mana ei stanga se ridica in laterala, spre cercul de foc creat mai devreme, intentionand sa-l pastreze in continuare. In schimb, mana dreapta, cea in care bagheta inca era ferm tinuta. In ciuda scunzimii ei, Ema incerca sa para cat mai inalta posibil. Cat mai impunatoare. Cat mai periculoasa. Si poate ca asta era avantajul ei. Nimeni nu se astepta de la cine stie ce mare lucru din partea ei. Tacu, fixand-o cu privirea pe femeie.
  

Bagheta zbura prin aer nestingherita catre posesorul de drept , nimic nu il putea opri pe Lewin sa o prinda .Clover se arunca intr-o ultima incercare nereusita de a o prinde. Totul avea sa fie in favoarea lui, nimic nu se mai putea intampla .Pe fundal auzea difuz , niste incantatii , luminite rosii il ocoleau , indreptandu-se spre Clover . Tresarii , pentru cateva secunde crezu ca Ludwin ataca , insa vazu ca nu el era cel in ofensiva , ba mai mult, se apara . Isi concentra atentia pe nuiaua care inca zbura prin coridorul inalt .Se intinse dupa ea , varfurile degetelor intalnind bagheta , o simtii pulsand, vibrand , cand o voce ragusita , tuna .
"Expeliarmus!" , zise aceasta si bagheta parasi degetele lui Lewin , continuandu-si zborul , care avea acum ca destinatie mana matahaloasa a lui Ludwin . Secundele erau acum minute ... Lewin privii neputincios cum bagheta lui zbura pentru a doua oara catre alt destinatar . "Accio bagheta!Accio bagheta!" gandi el pentru a doua oara in seara aceea insa nimic nu se intampla . Trecerea brusca de la extaz , la agonia care se preconiza in fata ochilor il facu sa isi piarda concentrarea "Accio bagheta!" , insa palma lui Ludwin intalnii bucata din lemn de salcam .Isi incolacii degetele strans in jurul ei .Vrajitorul se indrepta din umeri , avand cele doua baghete indreptate catre tintele sale . Era in culmea fericirii , se simtea victorios . Lewin ii zarii zambetul sadic printre flacari . Incerca sa intalneasca privirea fetei , trebuia sa gaseasca un mod prin care sa ii spuna sa plece . Privirile li se intalnira , insa el nu avea idei , nu stia cum sa ii spuna ce gandeste , incerca sa ii faca subtil semn cu capul . Fata ii urmarea incercarile , de a o anunta ca ar fi mai bine sa plece . Lewin crezu ca intelesase . "Trebuie sa il tin ocupat . Liftul nu ajunge asa repede . Diversiune , diversiune ... " gandi el .
-"Hey sefu` !" zise Lewin ridicand bagheta lui Clover . Se uita catre fata , nu se misca . "Ar fi mare pacat daca cineva ti-ar striga secretul pe aici pe cori..nu mai apuca sa spuna ultimul cuvant ..
"Obliviate!" zise Ludwin in incercarea de ai sterge memoria ..
"Protego!" striga si Lewin incercand sa creeze un scut temporar . Reusi , insa nu cu cele mai bune rezultate . Simtea ca are pierderi de memorie . Ii revenira in minte anumite momente din trecutul apropiat .
"Asculta Clover , ministrul nu trebuie sa stie . Nimeni nu trebuie sa stie ." Nu isi putea da seama cine spune acele cuvinte , nu vedea persoana , iar vocea era difuza . "Daca cineva afla ,s-a zis cu noi. Trebuie sa procedam ca la carte . Tine minte . zise din nou vocea ." Mai era cineva pe coridor ? Sau era Ludwin cel care vorbea ?
Simiti ca ii plesneste capul . Privea in gol , in timp ce in mintea lui se derula inca o amintire .
"Decand Stapanul nostru a .. murit , Departamentul Misterelor nu mai este asa bine pazit . Trebuie sa actionam curand" , zise din nou o voce difuza , insa mult mai feminina de data aceasta ."
"Te-ai ocupat de stergerea memoriei lui Garsetov ?" , zise vocea ragusita si familiara a lui Ludwin . Acum vedea si auzea foarte clar ce se intampla . Usa de la biroul sefului sau era crapata , ii vedea pe Clover si Ludwin in fata ochilor.
"Da i-am sters memoria" , zise Clover pe un ton care cerea sa fie laudata . In secunda urmatoare , Ludwin il zari pe vrajitorul blond care privea scena derulandu-se prin crapatura usii .
"Lovwell ,ce faci acolo ?! De cand esti aici ?! intra in panica Ludwin."Asculta , continua acesta , daca spui un cuvant din ce ai auzit , nu mai calci aici . Nu vei mai lucra in Minister niciodata , ba chiar poti uita de promovare !!" Ochii lui Ludwin scanteiara furios , se uita in jos la mult mai micul vrajitor , amenintandu-l din priviri .
"Ra-ra-raportul care l-ati cerut , l-l-l-l-am a-a-adus... j-j-jur , nu voi spune nimic , ingaima Lewin . Intamplarile se schimbara imediat , in minte aparandu-i alta amintire .
"A aici erai , spuse vocea ragusita a lui Ludwin , am crezut ca nu m-ai auzit . Vroiam sa iti spun ca trebuie sa duci aceasta scrisoare la "Departamentul Jocurilor Magice" , acolo te va astepta Clover ...
Pe fundalul amintirii se vedeau luminite rosi , albastre , albe . Lewin crezu ca delireaza , auzea ragete , tipete difuze . Nu stia ce se intampla . Ce se intampla pe coridor ? Se concentra sa iasa din starea de lesin in care era ..
"Departamentul Jocurilor Magice , anunta o voce de femeie ." Lewin cobora din lift ... coridorul era gol... " Lumos !"... "Lewin!" .... "Lovwell!" .... "Ce o sa faceti ? O sa ma atacati ?"... "Crucioooo!"..."Daca ataci cu bagheta asta , nici nu il vei gadila pe Ludwin" ..."Ataca , ataca ! Fa-l sa plateasca ... !" ... Facea semne din cap ... "Obliviate!"..."Protego!"...
Se trezi in genunchi intr-o ploaie de lumini . Fusese in transa ...

• Vrajitorul matahalos reprezenta o mica-mare problema, iar Ema gandi cele mai acide cuvinte la adresa lui. Insa chiar si asa, micul razboi ce se declansase intre ei se incheie brusc. Flacarile se ridicasera mai mult, iar tanara facea tot posibilul sa fie cat mai aprige, mai calde, mai incomode. Urma un sir de vraji al caror rezultat s-a oprit in scuturile barbatului.
  Simtea ca lucrurile luau o turnura corecta cand... evident se intampla inversul. Ii scapa un marait printre dinti, iar privirea se intoarse spre blond. Se uita la el cu ochi neutri, intelegand ca dorea sa-i transmita ceva, insa nu pricepu ce. Era cumva un indiciu gen' 'ocupa-te de cutare'? Parea plauzibil si destul de logic, insa nu simtea ca e asta. Isi reprima o strambatura, alungand toate gandurile ce i se prelingeau in minte. Clar, trebuia sa faca o vizita la Biblioteca, sa studieze si poate sa-si dea seama cum ar putea intra in contact cu gandurile altora. Invatase pe la ore de vrajitori care 'citeau' mintile celorlalti si, oricat de folositoare i se paruse si atunci intreaga smecherie, tot nu se hotarase sa ii dea de cap.
  Verifica cu rapiditate conditia femeii dezarmate, gandindu-se la foc automat la toate posibilitatile prin care putea ataca. Daca se pricepea la vraji fara bagheta, atunci erau cateva mici probleme. Nu avea sa riste. Nu acum. Bagheta Emei vibra in mana cand aceasta isi concentra toate gandurile, cautand in interiorul ei magia existenta. Murmura rapid, iar jetul de lumina albastruie zbura aiurea, luminand incaperea. Se intoarse inapoi, esuand lamentabil sa o acopere pe femeie. Soimeanca injura in gand, refuzand sa dea semne de slabiciune in exterior. Ce-i drept, nu stia cat reusise.
  Abia atunci auzi scena din spatele ei si se intoarse, asimiland prea rapid informatiile. Observa scutul ridicandu-se la timp si aproape ca ofta usurata. In schimb, respiratia i se opri in gat, o parte din vraja matahalosului trecand precum aerul solid dincolo de scut. Ochii ei cautara imediat privirea vrajitorului tanar, intalnind o goliciune ce o ingrijora. Si atunci, intregul Iad se desfasura. O bagheta zbura prin aer, conturul ei profilandu-se in lumina vrajilor verzui inainte ca scutul Emei sa se ridice. Realiza ca trebuia sa ajunga imediat langa vrajitorul tanar, asa ca se misca inainte, cat putea de repede si de atent.
  " Protego Maxima! Fianto Duri!"
  Habar nu avea daca vrajile invatate la Aparare contra Magiei Negre aveau sa o ajute fara practica anterioara. Isi simti mainile calde cand un efectul vrajii, asemanator cu o sticla lichida, se ridica in jurul lor. In spatele lui, vrajile se izbeau si scanteiau, precum dragoni furiosi in lupte de foc. Mare parte din ele erau indreptate spre cei doi tineri, fortand din ce in ce mai mult scutul ridicat. Ema se intoarse usor pentru a se uita la blond.
  " Spune-mi ca nu ti-a ras tot ce ai in cap" sopti nesigura, insa continua mai politicos, pe o voce mai clara, mai puternica. " Sunteti bine? Si daca da, cred ca ar fi indicat sa va ridicati... Cat mai repede!"