Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Little Whinging
1 2 Next »
/ thundersruck

**Ivy Thibault** · 10 Jun 2012, 19:04

KURT AND IVY
thunderstruck

Little Whinging nu fusese niciodată locul ei de plimbare preferat, nu ştia de ce. I se părea prea vesel şi plin de energie pozitivă. Prefera locurile întunecate, pe unde se poate strecura fără să o audă sau să o vadă nimen. Oraşul acesta parcă avea doar umbre mici şi fără substanţă şi străzi luminoase, pe unde se mai plimbau o pereche de bătrânei sau un grup de adolescenţi gălăcioşi.

Aşa că nu prea avea idee de ce venise aici, însă i se păruse o idee bună atunci când ieşise din casă. Probabil se va întâmpla ceva neaşteptat.
Desigur, Kurt era plecat de acasă, habar nu avea unde, pentru că ea încă dormise atunci. Cally probabil era pe acasă, prin Franţa, pe Lexie nu o mai văzuse de săptămâni întregi, la fel şi pe Isa, iar restul erau pe undeva pe la Hogwarts.

Îşi luase o pereche de blugi albaştrii, o bluză subţire şi o geacă de piele peste şi o pereche de balerini. Nu se mai îmbrăcase aşa de lejer de o grămadă de timp, însă nu conta acum.

Spera să găsească ceva de făcut, aşa că intră în primul bar pe care îl văzu. Imediat, o furtună de vară începu afară, cu fulgere şi tunete. Spera să nu dureze mult, pentru că voia să mai meargă şi acasă la un moment dat. Aşa că oftă şi îşi puse geaca pe spătarul scaunului, aşezându-se după aia. Instinctul îi spunea că ceva avea să se întâmple, aşa că spera că va scăpa de plictiseală în următoarea oră.

**Kurt F. Malfoy** · 10 Jun 2012, 19:14

Localul era un fel de cabanuta cu etaj. Cei de la parter erau bine-merci insa la etaj exista o mica problema. Dupa ce propietarul ii azvarlise o cana cu vin in fata,Kurt jura ca avea sa-i rupa mainile. Dar realiza ca oasele se refaceau si ca agoniseala de-o viata era mai importanta pentru el. Asa ca il ameninta,facandu-l in fel si chip.

Continua cearta si pe scari iar cand ajunse la parter si o observa pe Ivy,o dadu mai tare inainte,stiind ca acum avea sprijin. Batranul se ingalbeni la fata,realizand ca se pusese cu cine nu trebuia. Kurt,convins ca de acum incolo acest om avea sa-si plateasca datoriile,se indrepta catre Ivy ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic.

'' Si sa mai spuna Callysto ca nu suntem ca doi magneti. Nu ma asteptam sa te vad aici. In orice caz,sper ca nu te-a deranjat ca am plecat.'' apoi privi peste umar,inspre propietarul incapatanat '' Dupa cum vezi,am avut ceva treaba.''

**Ivy Thibault** · 10 Jun 2012, 19:29

Ivy îl observă pe Kurt abia când ajunse în faţa ei. Îşi ridică încet privirea şi un zâmbet îi apăru în colţurile gurii atunci când el începu să vorbească.
Într-adevăr, proprietarul părea un om nu prea deschis la critici, cu o expresie ce sugera faptul că îi păsa prea tare de bani pentru a-l arunca pe Kurt în stradă. Şi cum ştia că iubitul ei avea obiceiul de a spune totul pe faţă, probabil că el şi proprietarul nu erau foarte buni prieteni.
Se întrebă ce făcea Kurt aici, însă nu întrebă, gândindu-se că probabil era ceva misiune.

"Nu, e în regulă, nu m-a deranjat," îi spuse Ivy.

Da, el şi Kurt semănau cu doi magneţi. Oriunde s-ar duce, se întâlnea cu el, sau invers. Orice ar fi fost, Ivy nu se plângea...

"Mi-am zis să fac o plimbare şi am ajuns aici," explică fata.

**Kurt F. Malfoy** · (This post was last modified: 10 Jun 2012, 19:40 by Kurt F. Malfoy.)

'' Mult mai bine decat sa colectezi taxe de protectie.'' Era afacerea lui personala. Punea cativa lachei ai familiei Malfoy sa aiba grija de micii comercianti si de propietarii localelor iar in cazul in care respectivii nu-si plateau datoriile,ori venea personal,ori cei pe care-i numise sa fie paznici se transformau peste noapte in calai. Privind ultima optiune,macar nu-si mai murdarea mainile de sange,insa unde ar mai fi fost atunci distractia? Iata-l deci aici,incercand sa se distreze si sa ia ce era a lui.

O privi putin pe Ivy apoi ii dadu cateva suvite de pe frunte,bucurandu-se de privirea ei calma. Ridica mana in aer,fara a-si lua privirea de la ea si comanda cel mai bun vin care se gasea acolo. '' Little Whinging nu e nici locul tau,nici al meu. Ne potrivim ca nuca in perete aici. Macar de n-am fi fost atat de slabi si palizi. Ma simt ca o planta fara clorofila. Defapt ma simt exact ca ... hm,ceea ce sunt : un om scarbit de locul asta in general. Dupa doua pahare pun pariu ca o sa incep sa-l schimb.''

Observa privirea ingrijorata a lui Ivy si o asigura ca nu avea sa faca scandal...prea mult. Daca era nevoie avea sa se ia la tranta,oricum nu mai facuse asta de cand era mic si de cand el si Viperinii prindeau Cercetasi - fie din anii mai mari,fie mai mici - si ii duceau in Padurea Interzisa,dandu-le o bataie zdravana,dar numai la fundulet,ca sa se foiasca a doua zi si sa fie dusi la detentie. Ii era dor de anii copilariei,cand fusese un drac de copil. Dar cine spunea ca acum era altfel?

'' Cum erai in anii de scoala? Nu mi-ai zis niciodata.''

**Ivy Thibault** · 10 Jun 2012, 19:50

Ivy izbucni în râs la întrebarea lui. Cum fusese ea în şcoală? Hmm, păi...

"Eram cred că cea mai admirată... printre centaurii din Pădurea Interzisă," râse ea. "M-am împrietenit cu ei. La şcoală, celorlalţi copii le plăceau să îşi bată joc de mine, pentru că ei erau siguri că, din moment ce nu-mi aflasem părinţii, aveam sânge de Încuiat. Logic că eu nu i-am băgat niciodată în seamă, de multe ori, ameninţându-i că deschid Camera Secretelor dacă nu termină. Păcat că prin anul V au aflat şi ei că basiliskul din Camera Secretelor e mort..."

Îşi amintea că de atunci, ei începuseră să o ia peste picior. Îi pusese la punt într-o noapte, când se strecurase în camera lor şi le trase o sperietură ca să o ţină minte. Se prefăcuse că e stafia lui Voldemort. Ce pămpălăi...

"În rest, intram des în detenţii şi îmi plăcea să râd de Cercetaşi," dădu ea din umeri. Evitase să menţioneze că purtase aparat dentar până la cinsprezece ani.

**Kurt F. Malfoy** · 10 Jun 2012, 20:01

Kurt se tinu cu mainile de burta,incepand sa rada zgomotos,nebunesc. Adica specific lui. Nu ii pasa ca toti cei din jur se uitau ciudat la amandoi. Era cu Ivy si asta era de ajuns. Deci fusese deasemenea o domnisoara nu tocmai iubita de cei din jur dar extrem de rea. Asemeni lui. Cate similaritati!

'' Oh da... Stii ca am strungareata asta blestemata care ma face si usor sasait,nu? O data am vorbit cu precipitatii si l-am scuipat pe Nick-Fara-Gat. Bine,ar fi trebuit sa il scuip,dar el fiind o fantoma..Ma rog,de atunci mi-au spus Basiliskul Uman,fiindca ma considerau la fel de scarbos precum unul.Plus ca imi ziceau ca '' asta scuipa ca un sarpe,si mai si sasaie''.

Isi aminti cat de mult ii urase fiindca ii puneau porecle,si Cercetasii dar si ai lui. Nu isi iubise colegii,iubise doar tortura,cartile despre magia intunecata si animalele periculoase despre care invatase la Grija fata de creaturile magice. In rest,fusese tipul solitar care doar isi batea joc de cei pe care ii considera slabi. Mai slabi decat el.

'' Le-am platit-o ca si tine. Am folosit ceva pe care tata il numeste 'trucul cu tigla'. Am luat o tigla si am inceput sa o misc de-a lungul peretelui. Are efectul urmator: se aude sunetul inauntru,cand eu defapt fac totul afara iar ei cred ca sunt fantome,fiindca nu isi dau seama de ceea ce produce sunetul. Si le-am facut asta timp de-o saptamana.'' Asta pe cand inca il mai chema Wildrig si pe cand toti il mai luau peste picior ca era un 'evreu imputit'. Insa evreul imputit le dadea aproape lunar cate o sperietura zdravana. Nu regreta nimic din ceea ce facuse in trecut. Doar vroia sa mai repete acele lucruri,candva...

**Ivy Thibault** · 11 Jun 2012, 14:33

Ivy râse la auzul farselor, întrebându-se cum ar fi fost să îl cunoască pe atunci. El era cu trei ani mai mare, deci terminase şcoala când Ivy era în anul patru. Fata începuse să interacţioneze şi cu cei din anii mai mari abia prin anul V sau VI, aşa că era sigură că nu îl mai văzuse.

"Ai făcut vreodată ceva ce să regreţi?" îl întrebă Ivy.

Ea făcuse destule lucruri, printre care să îl lase pe Kurt să aştepte atât. Apoi, faptul că nu încercase să îşi găsească părinţii înainte să fi murit.
Prin asta nu se referea la vreo mică minciună pe care o regretase puţin, apoi îi trecuse. Se referea la ceva de care încă îi părea rău şi Ivy ştia că el va înţelege.

**Kurt F. Malfoy** · 11 Jun 2012, 14:46

Nu isi dorise vreodata sa recunoasca acele lucruri. Nici fata de el insusi insa nu o putea minti pe Ivy. Putea minti chiar si fiinta care i-a dat viata,sa-si minta reflexia in oglinda,fiecare gand sau sentiment pe care-l avea,dar nu pe ea. Fiindca ea era adevarul pur,ambulant,materializat intr-o femeie. Cel putin cand venea vorba de el.

'' L-am ucis pe el.M-am ucis,deci,pe mine. Nu regret,stii,nu regret defapt actul in sine ci motivul pentru care am facut-o: invidia. Invidia ca el imi putea fura sotia,ca putea sa imi fure viata,doar pentru ca aveam acelasi chip. Imi era frica sa nu pierd totul in favoarea lui.''

Acum isi intelegea bongul. In ultimul an fusesera obligati sa isi infrunte bongul iar cel pe care el il avea,era,ei bine,el insusi. Am intelegea: nu era el,Kurt,ci ...Klaus. Ii era frica de fratele sau,chiar si acum. Ii era frica de ceea ce ar fi putut face dac-ar mai fi fost in viata.L-ar fi ruinat,ar fi luat tot ce era al lui Kurt doar pentru a simti acea placere,acea multumire de sine. I-ar fi luat-o pe Ivy si pentru asta ar fi fost in stare sa il ucida de mii de ori,iar si iar,si poate ca ar fi regretat mai putin.

'' Macar daca era o cauza mai mareata,nu un sentiment uman. Dar de ce intrebi?''

**Ivy Thibault** · 11 Jun 2012, 15:02

Lui Ivy îi trebuiră câteva secunde bune ca să realizeze că el vorbea despre fratele său. Niciodată nu vorbise aşa de direct despre el. Bineînţeles, nici Ivy nu îl întrebase, pentru că se temea să nu atingă un subiect sensibil, sau cu care nu ar fi fost comfortabil. Atunci când întrebase, nici nu bănuia că asta va spune. De fapt, ea nu îşi putea imagina un al doilea Kurt. Pur şi simplu, Kurt al ei era unic şi nu ar mai fi putut exista niciodată cineva mai bun sau la fel de bun ca el.

Întrebare lui o luă prin surprindere. De ce întrbase oare?
"Cred că am vrut să ştiu mai multe despre tine," dădu fata din umeri. "Cum era el? Fratele tău, vreau să spun," explică ea. Apoi, îşi dădu seama că probabil acest subiect se încheiase, aşa că adăugă: "Dacă vrei să îmi spui, normal."
Roşi, tipic ei. Normal că avea să se bâlbâie...

**Kurt F. Malfoy** · 11 Jun 2012, 15:13

Ii lua mana intr-a lui,sarutandu-i-o. Avea nevoie de certitudinea ca Ivy era acolo,ca era a lui. Se gandea ca prin simpla referire la el,acel nenorocit mic avea sa fure ceva de la el. Ii luase linistea,asta era clar. Il transformase in acel animal de acum,intr-un criminal. Gena de criminal era in toti,dar Klaus o declansase. Sau mai degraba ura pentru el.

'' Era tot ce nu sunt eu,exceptand fizicul. Era putin mai scund,totusi. Si mai alb. Purta haine la moda,lanturi si avusese un piercing in buza apoi m-a obligat sa-mi fac si eu unul,in limba. Avea o creasta si parea un punker de doi bani. Fustangiu,iubea femeile. Ironic,pe alea pe care le iubeam si eu. Bea,fuma si radea de mine cand faceam crize. Spunea ca era mai bun,numai pentru ca era sanatos. Dar..era o pramatie.Doar era Cercetas.''

Acum intelegea de ce tatal sau ii spunea sa aibe grija de Klaus. Nu pentru ca ar fi fost bolnav ci fiindca exista riscul ca el sa faca o prostie. In anii copilariei se batea cu mancare iar la adolescenta ii placea sa se culce cu femei dubioase si sa dea petreceri,sa petreaca nopti albe si sa neglijeze cursurile. Pe cand Kurt era un pudic,mai timid decat o fecioara inainte de noaptea nuntii. De abia de vorbea cu cineva. Faptul ca radea de colegi era mai mult un gest teribilist,o exteriorizare violenta in momentele de cumpana. Facea rau cand se simtea rau. Acum insa,la treizeci si unu de ani,facea rau cand vroia sa se simta bine. Si numai din cauza lui.

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Little Whinging 1 2 Next » //  / thundersruck

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Little Whinging
1 2 Next »
/ thundersruck