Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Durmstrang / upside down;

**Guillaume J. Devereux** · 09 Jul 2012, 19:53

Incepu sa rada, auzindu-l. El chiar credea ca Durmstrang-ul i se va supune vreodata? Doamne-fereste, directorul il iubea prea mult si il avea cu prea multe la mana pentru a se supune cu adevarat unui Malfoy, care nici macar nu era 100% Malfoy. Veronique avea intreaga Franta, Durmstrang-ul, cui ii pasa de Ordine si Devoratori? Malfoy putea sa si-i tina pentru el, oricum nu erau decat niste prapaditi.
"Nu sunt sluga lui Veronique, sunt aliatul ei. A fi comandantul armatei cuiva nu ma face sluga, ma face loial. Eu lupt pentru ca iubesc razboiul, lupt pentru ca iubesc sa lupt, si am pentru cine. O lume mai buna, un imperiu in care sa-mi incoronez regina."

Incepu sa rada si mai tare auzindu-i urmatoarele cuvinte, si isi scoase o tigara din pachetul din buzunar. O aprinse cu capatul baghetei si trase un fum, facand o pauza pentru cateva minute.
"Nu o sa scap de tine omorandu-te. Ar fi o treaba mult prea plictisitoare. Si, in plus, nu esti chiar asa o durere mare. Esti mai mult un clovn, conducand o adunatura de muieri in calduri. Cate ti-au trecut prin pat? Toate? "

**Kurt F. Malfoy** · (This post was last modified: 09 Jul 2012, 20:15 by Kurt F. Malfoy.)

Cu regina sau fara,tipul era un om mort. Imediat ce ii asculta cuvintele jignitoare,pentru a fi sigur ca nu era o halucinatie si ca prostovanul ala indraznise sa scoata pe gura asa ceva,se repezi asupra lui,prinzandu-l de gat. Isi infipse unghiile incet,in carnea lui,zgariindu-l si nu se opri pana nu vazu primele picaturi de sange. In mana cealalta avea bagheta si buzele lui erau pregatite oricand sa dea drumul unui blestem de neiertat,care sa ii faca cunostinta lui Devereux cu buna lui prietena,moartea.

'' Oricare muiere in calduri ar fi o regina mai buna decat o copila rasfatata ca Ronnie a ta.'' spuse el dandu-i drumul

In ochi i se citea o furie cumplita,anormala,pe care cu greu o vedeai la un om. Acea furie pe care numai animalele o pot poseda,acea dorinta de a sfarteca,de a rupe,de a ucide. Dorinta de a isi rapune prada. Multi ii spusesera ca era un animal cu instincte umane si nu invers iar acum se pareau ca avea dreptate. Ranji,dandu-si la o iveala dantura de tip canin pe care o avea de cand se stia,fara a fi varcolac,desi dintii aceia se infipsera in gaturile multor persoane,de ambele sexe.

**Guillaume J. Devereux** · 09 Jul 2012, 20:11

OOC: te rog sa nu mai faci pp pe personajul meu. O sa ma prefac ca nu ai folosit blestemul pe el. Multumesc
BIC:

Guillaume ranji, simtind degetele barbatului infigandu-se in carnea si pielea sa, si simti sangele incepand sa curga, insa stia ca imediat ce se va transforma, ranile se vor vindeca. Continua sa-i zambeasca sfidator, desi zgarieturile incepeau sa-l usture, si inainte sa poata face sau spune ceva, Malfoy ii dadu drumul.
"Cel putin, Veronique are gusturi", rosti el, cu un pronuntat accent frantuzesc.

Guillaume isi dadu seama ca nu mai trebuia sa foloseasca "elementul-surpriza" pe Malfoy, si continua sa-i zambeasca. Nu avea nimic cu faptul ca tipul asta era afemeiat si pervers, caci pana la urma, la fel era si el, dar sa-ti faci fostele iubite/partenere de pat subalternele tale? Asta era deja ceva exagerat.

**Kurt F. Malfoy** · (This post was last modified: 09 Jul 2012, 20:21 by Kurt F. Malfoy.)

Incepu sa rada auzindu-l apoi isi sterse unghiile de sange pe camasa sa bleu-violet. Isi privi mainile pentru a fi sigur ca nu isi stricase manichiura,nu de alta dar in cele mai multe cazuri chiar functiona si ii era de mare,mare ajutor. I-ar fi placut sa si muste putin din el insa zicea sa i-l lase lui Veronique intreg. Trebuia sa aiba si copilasii niste jucarii,nu?

'' Continua sa iti spui asta cand ti-e prea rusine sa recunosti adevarul.''

Nu se culcase cu nici una din aliatele lui - el le spunea subalterne,slugi dar pentru el erau ca niste surori,amice. Bine,Ivy si Lexie erau o exceptie,bineinteles,dar ele erau si fiintele pe care le tinea cel mai aproape,sfatuitoarele lui,cele care daca ar fi fost aici l-ar fi tinut sa nu il atace pe Devereux. Insa cum ele nu se aflau acolo,Kurt era imprevizibil.'' Si la urma urmei ce-ti pasa?Esti un Devereux,oricum ele nu sunt indeajuns de bune pentru tine.'' spuse el cu o usoara urma de ironie in glas

**Guillaume J. Devereux** · 09 Jul 2012, 20:26

Il privi lung timp de cateva secunde, inainte sa pufneasca din nou in ras. Habar nu avea ce gusturi avea Veronique, dar atata timp cat nu era tipul asta, cu siguranta erau foarte bune. Si in prima zi in care se intalnisera, doar putin le mai lipsise sa nu...bine, asta era alta poveste. Isi indrepta privirea spre barbatul din fata sa, si constientiza ca in mana avea o tigara. Trase un alt fum din ea, si arunca scrumul pe jos.
"Si care e acest mare adevar, Malfoy?"

El nu avea nici un indiciu, dar ar fi trebuit sa se obisnuiasca, avand in vedere ca omul asta era dus rau de tot. Aroganta si prostie, toate intr-o singura persoana. Dumnezeu, zeii sau oricine ii indesase astea, nu era/u prea milosi. Nu, deloc.

**Kurt F. Malfoy** · 10 Jul 2012, 07:08

Stia ca isi batea joc de el,ca se vroia superior,ca il vedea ca pe un prost cu aere de lider,cu pretentii de rege,cu ganduri teoretic marete dar in practica nedemne de a fi macar rostite. Stia ca toti se luau dupa prototipul de Malfoy si ce-si mai blestema uneori rudele din cauza asta,ca fusesera atat de 'inteligente' incat sa formeze o regula din modul in care Malfoy se comporta. Daca in partea familiei Wildrig rupsese linia privind scoala pe care a urmat-o,acum venea vremea sa distruga conceptiile despre comportamentul unui Malfoy.

'' Ca te foloseste. Ea nu iubeste pe nimeni,ea nu tine la nimeni. Decat la ea. Are nevoie de oameni,adu-ti aminte ce a spus. Sunteti simple unelte. Ea are nevoie de oameni care s-o sprijine, pe care nu da doi bani cand se vede regina. Planul vostru,daca va reusi,va avea tocmai efectele inverse pe care ti le doresti. Tot binele pe care il vrei se va transforma in rau. Fiindca lumea are legile ei si nimeni nu le schimba.''

Acum nu vorbea ca un arogant domn care stia tot. Era mai mult un om care stia cu certitudine ca asa va fi si care incerca sa-i faca si pe altii sa inteleaga,spre binele lor. Era un vis utopic si chiar daca avea sa devina realitate,acea realitate avea sa fie de scurta durata si imbibata in sange si lacrimi.

**Guillaume J. Devereux** · 10 Jul 2012, 09:37

Il privi uimit timp de cateva secunde, dupa care incepu sa rada. Se vedea clar ca acest Malfoy nu il cunostea deloc, si venise si el aici sa vorbeasca. Stinse tigarea de perete si o facu sa dispara, dupa care isi reindrepta atentia spre barbat.
"E in regula. Lupul meu e singura fiinta pe care o iubesc. Tu nu intelegi, nu? Ea se poate folosi de mine cat doreste, ca nu imi pasa de asta. Eu vreau doar sa lupt, nu ma intereseaza de care parte. Nu ma intereseaza ce imperiu se construieste. Eu vreau doar sa lupt"

Deja obosise, si nu intelegea de ce incerca sa-i explice acestui om planurile sale. Probabil ca altceva mai bun de facut inca nu gasise.
"Nu te mai stresa pentru altii, o sa faci riduri", continua, pe un ton plat si inexpresiv.

**Kurt F. Malfoy** · 10 Jul 2012, 10:55

Zambi. Avea destule riduri,nu gasea asta ca fiind o problema. Niciodata nu gasise batranetea ca fiind o problema ci modul in care imbatranea - avand in spate o viata simpla si lipsita de farmec sau una demna de a fi istorisita? El avea al doilea gen de viata. Fusese inchis la Azkaban de atatea ori,avea doua familii fara sa vrea,ucise multi oameni,crestea un copil ce nu era al lui,nu avea noroc in dragoste,fusese la dezintoxicare si la ospiciu,il cunoscuse pe Potter,fiind din aceeasi generatie cu el, urma sa lupte intr-un nou razboi si suferea de o boala noua,fara denumire,dar care il ucidea incet-incet. Ce viata minunata! Fie ca Zeii sa nu le mai dea altora destinul sau negru!

'' Lupta de partea noastra,atunci. Veronique o sa cada. E doar o utopie,iar utopiile nu rezista. In plus,vei fi stiut ca omul care a invins,nu care a pierdut. Nu am nimic cu tine,asa cum crezi,ci dimpotriva,imi esti chiar simpatic. Doar ca...nu inteleg de ce ai ales-o tocmai pe ea.''

De ce tocmai ea cand in partea cealalta nu existau subalterni,nu exista superior si inferior,unelte si piese de sah. Ci oameni,creaturi cu sentimente,facute din carne si sange,lucruri care contau. Frati,camarazi,nicidecum slugi si suflete demne de sacrificat.

'' O admir pentru curajul ei dar o detest si mai mult pentru ca si-l foloseste cu un scop.''

**Guillaume J. Devereux** · 10 Jul 2012, 11:02

Se gandise el ca va veni si oferta asta. Il privi neajutorat, si pentru prima data, in semi-intunericul holului, se observa ca era mai incurcat decat lasa sa vada. Dadu din cap, incercand sa-si gaseasca cuvintele, apoi isi aminti ca nu avea nevoie de fraze pompoase. Familia lui i le daduse deja.
"I-am jurat credinta si loialitate in prima zi in care am vazut-o. Motto-ul familiei mele e : Nu ne luam cuvantul dat. Si nu regret ceea ce am facut, pentru ca am s-o ajut sa-si indeplineasca acest scop. Si nu ea va fi cea care pierde, pentru ca scopul ei e intemeiat. Pe cand voi, pentru ce luptati? Sa pastrati lumea asa cum e? Credeti ca traim intr-o lume buna si perfecta? Nu, nici pe departe, trebuie schimbata. Nimic nu e vesnic, si este o prostie sa zici ca trebuie sa lasi lucrurile asa cum sunt."

Nu ar fi dat inapoi, pentru ca stia ca va face tot posibilul sa invinga. Pentru ca era incapatanat si indarjit. Si i-ar fi ucis pe toti cu mana lui numai sa se vada invingator. Pentru ca toata viata lui nu fusese invatat altceva decat cum sa lupte intr-un razboi. Iar acum era mai mult decat pregatit.
"Daca nu si-ar folosi curajul cu scop, atunci la ce i-ar mai fi de folos?"

**Kurt F. Malfoy** · (This post was last modified: 10 Jul 2012, 11:56 by Kurt F. Malfoy.)

'' Sa nu se lase calcata in picioare.'' spuse el pe un ton rece,dar in realitate melancolic

Isi aminti de planurile lui din tinerete si acum se vedea nevoit sa renunte la ele,caci era mai intelept,mai puternic si nu vroia sa fie al doilea Lord Intunecat,doar un om fericit intr-o lume asa cum era acum. Pentru ca nu multi intelegeau lumea in esenta. Ronnie si acolitii ei luau superficialul pe cand el,care luptase sa apere acel domeniu,acel camp de desfasurare a diverselor activitati,stia pentru ce lupta.

'' Luptam pentru clasele sociale. Exista superior si inferior,da,dar asta nu face decat sa dezvolte ambitia si taria de caracter. Evolutia,caci pe asta se bazeaza tot. Luptam. Cu boala,cu batranetea,cu neputinta si asta ne face mai puternic. Ea vorbeste de egalitate si pace cand experientele neplacute ne fac sa devenim mai puternici,ne conduc catre o treapta mai inalta a dezvoltarii.''

Pe scurt,orice sut in dos era un pas inainte si fiecare rana se cicatriza,aducandu-ti aminte unde ai fost si cine ai ajuns,dandu-ti satisfactia ca ti-ai atins limitele,ca ai luptat. Lumea ei ar fi fost o lume lenesa,fara boli,fara durere. O lume in care nimeni nu se mai distingea,o lume plictisitoare si lipsita de sens. Ar fi preferat sa moara pe campul de lupta decat sa traiasca intr-o ... chestie de genul acela.