Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Aleea Nocturn

« Previous 1 2 3 4 5 Next »

/ Velvet lies.

So why are we here talkin' to each other again.

• Ce poate fi mai frumos decat o imbratisare primita din partea persoanei pe care o iubesti cel mai mult, sa ii simti caldura, bataile inimi, respiratia calda pe pielea ta catifelata, sa simti mainile lui strangandu-le pe ale tale. Cum sa nu iti fie dor de asemenea momente? Tamara se trezi din visare continuand sa mearga. Pe aleea nocturn, era o liniste profunda ce te lasa cu gura cascata pentru ca de obicei era multa zarva si cearta, Odette si Tamara se plimbau linistite luand cate o gura din sucul lor. Cele doua fete plecasera doua zile, in speranta ca se for mai relaxa in urma examenelor de la Hogwarts, fusesera extrem de grele si obositoare.
  
  " Mai vrei? " intreba Tamara scotandu-si pe ascuns bagheta pentru a umple sticla goala a lui Odette, in schimb Tam' isi schimba sucul cu Coca-Cola, se gasea numai in lumea incuiatilor, dar tot il iubea enorm de mult. Aleile deveneau din ce in ce mai inguste parca, o femeie machiata strident cu negru in jurul ochilor o privi insistent si batjocoritor, Tamara se feri din calea femei inghesuindu-se in Odette. " Unde sunt ? Mai vin macar?" intreba insistent astropufa, privind in jurul sau. Niciodata nu ii placea sa astepte pe cineva, ii ura pe cei nepunctuali. Rachel se aseza pe jos sprijinindu-se de pereti unui magazin parasit, geamurile sparte si vandalizat. Isi lipi buzele de paiul albastru luand o gura din Cola.
  
  "V-am asteptat de o ora. Ne-am plictisit plimbandu-ne." marturisi Tamara aruncand sticla in genuchiul baiatului facandu-l sa ofteze; se apleca apucand sticla aruncand-o violent intr-un perete, chicotind. Tamara tresari speriata, in schimb Odette ...
  
  Odette & Tamara.
  
  
  

Odette il imbratisa strans pe Fred apoi pe Blake. Ii fusese foarte dor de ei si le simtise mult lipsa.
-De ce ati intarziat asa de mult? intreba ea suparata.
Se enerva foarte tare cand trebuia sa astepte pe cineva si acel cineva o facea sa stea degeaba ore in sir.
-Scuze, mormai Fred trist scotand din buzunar o cutiuta mica.
Odette facu ochii mari cand si Blake scoase o cutiuta. Inima ii veni la loc. Deci ei intarziasera pentru ca le cumparasera cate un cadou? Not bad.

Odette flutura din gene spre Fred incercand sa afle ce era cu cele doua cutiute.
-Ne-ati adus ceva? intreba ea curioasa.
Fred si Blake incepura sa rada inmanandu-le cutiutele. Odette o deschise imediat si zambi fericita cand vazu o bratara din argit. Era absolut superba si avea mai multe chestii agatate de ea: o cheita, un ursulet, o inimioara... O privi apoi pe Tamara si o intreba ce bratara primise.

• Blake o ajuta pe Rachelle sa se ridice de pe jos, simtind cum tremura usor de bucurie si curiozitate. Se intreba in gand ce primise de la el, spera sa fie ceva dragut. Blake ii inmana cutiuta rosie de catifea si desfacu cele doua funde ce inconjura cutia. Inauntru era o bratara de argint, simpla dar eleganta. Zambi plin de viata si de bucurie. Radia a incantare. Dar Blake mai scoase din cutiuta si un inel tot din argint cu o piatra mare in mijloc. "Seamana cu un inel de logodna.." spuse Rae impacientandu-se, il cerceta pret de cateva momente, privindu-l pe baiat ingrijorata; dar in schimb incepu sa zambeasca. "Stiu. Dar e doar un cadou." continua Blake dandu-si ochii peste cap, atingandu-i piatra care stralucea la lumina soarelui. "Pentru moment." murmura Fred pe asuns, totodata razand cu Odette.
  
  Rachelle ii multumi din suflet sarutandu-l pe obraz, zambind incantata. Asemenea cadouri nu primeai decat cu ocazii speciale, dar nu conta. Aceste lucruri le vei pretui mereu. Rae nu-si putea muta ochii de la inel, cel mai mult. Bratara era foarte draguta dar cealalta bijuterie avea alta valoare sentimentala; mai ales ca era unul de logodna. Chicoti scurt. Isi intinse mana catre Odette pentru a-i studia cadoul. Blake parea sa se simta bine, il auzi cum vorbea cu el, panicat ca lui Rachelle nu-i va placea. Unul din motive ar fi ca el mergea pe principul ca numai fetele se pricep la moda si la chestiile dragute, nu baieti. "Foarte dragut." zise Rae privind indelung bratara ce inconjura mana calda a lui Oddy, oarecum semanau cele doua bijuteri. "Mersi, Blake insista sa-ti ia si acel inel, era nerabdator." spuse Fred bufnindu-l putin rasul gandindu-se la cu totul alta ocazie. Fata isi musca usor buza inferioara, auzindu-i pe baieti ciondanindu-se.
  

Odette nu se mai putea opri din zambit. Se bucura mult pentru Rachelle si i se parea ca primise un cadou minunat dar daca ar fi fost ea in locul ei probabil ar fi innebunit. Nu era genul ei si nici nu vroia sa primeasca un inel de logodna atat de devreme. Il imbratisa apoi pe Fred apoi ii intreba daca nu vroiau s se plimbe putin. Nu vroia sa sea intr-un singur loc. Fred o trase putin deoparte amintindu-i ca trebuia sa ii spuna Tamarei ca avea un frate si ca cel frate ii fusese iubit pentru saptezeci si doua de ore.
-Dar nu vreau sa o sperii! spuse Odette indignata si putin cam tare.
Blake se apropie de ei luandu-i pe amandoi de gat spunandu-le sa o lase mai moale. Odette isi dadu ochii peste cap. Tot el avea tupeul sa vorbeasca?
-Mai taci, marai viperina incercand sa nu ii dea una unde nu trebuia pentru a-l face sa taca.

• 
  " Ce asa important? " intreba curioasa Rachelle ridicandu-se pe varfuri pentru a le vedea fetele celorlalti. Blake era in fata sa acoperind-o complet pe Odette, si asa era cu mult mai inalta decat ea. Chair daca parea sa existe niste divergente intre cei trei, Rae continua sa zambeasca de parca nimic rau nu avea sa se intample; si asa orice ar fi fost, nu ar fi suparat-o deloc. Fred sugera o plimbare pe aleile misterioase ce se intindeau in fata lor. Rachelle ridica din umeri facand o grimasa topaind sprintena si vesela pe o alee care era acoperita de o umbra neagra. " Unde mergem? Si despre ce vorbeati.. asa incet?" intreba suspicios fata, privindu-i intens in ochii, sperand ca ii va intimida si ii va spune ' micul lor secret' intotdeauna trebuia sa se intample ceva de care afla mai tarziu. Intotdeauna. Se opri din mers punandu-si mainile la piept, lovind pamantul cu piciorul drept. Fred schimba priviri cu Odette, pret de cateva clipe, iar Blake ofta enervat sprijinindu-se pe un perete de piatra privind-o incontinuu pe viperina, zambind doar cu o jumatate de gura.
  
  " Biiiiine, am inteles." zise Rae prelungind vocala i, dupa care ofta, intorcandu-se cu spatele la ei, vorbind despre adevar si minciuna, si chestii legate de prietenie. Putin teatru nu strica, spera ca in aces mod sa-i faca sa vorbeasca. Incepu sa se joace cu inelul de pe degetul sau fredonand tare leganandu-se usor, cand in partea dreapta cand in cea stanga.
  
  

• Odette isi dadu ochii peste cap. Stia ca Rae doar juc teatru. Ii spuse apoi sa nu o mai faca iar apoi ii spuse ca vroia sa ii spuna dar era o poveste prea lunga si ei ii era lene sa vorbeasca. Fred arata de parca mai avea putin si o pocnea.
  -Bine bine, nu va mai uitati asa, spuse repede Odette. Uite Rae, am un... ia uiteeee! Un catelus! striga Odette cu ochii in lacrimi.
  Bietul animalut statea sub un burlan plangand si tremurand. Odette il lua in brate si incepu sa ii spuna ca totul avea sa fie bine si ca avea sa aiba grija de el.
  -Odette...marai Blake nervos.
  -Nu iti face griji, puiule am eu grija sa duci o viata extraordinara, spuse Odette fara sa il bage in seama.
  Blake se apropie de ea si ii smulse cainele din brate tinandu-l de gat. Odette incepu instananeu sa tipe.
  -Bine bine! Am un frate, Rae!
  
  

• Rachelle l-ar fi omorat in acel moment pe Blake cand tine asa de brutal puiul de catelus, avea niste ochii negri inlacrimati, blana maronie fiind murdara si incurcata, dar asta nu-l impiedica sa nu fie la fel de dragalas ca unul curat si cu stapan. Blake ii dadu drumul dezgustat cand ii atinse degetele lui Rae, stergandu-se dezgustat pe haine. "Bine bine! Am un frate, Rae!" zise Odette oftand multumindu-i pe ambi baieti; viperina parea sa astepte o reactie de la astropufa. Dar din fericire Rachelle zambi, nu stia la ce sa se mai astepte de la viata aceasta. Intodeauna te impresioneaza. " Dar nu v-ati sarutat? Pot spune ca ati fost si impreuna cateva ore doar." intreba Rae, punand mai mult accent pe prima intrebare. Blake incepu sa rada punandu-si mana peste gura incercand sa se potoleasca, nici Fred nu reactiona rau, doar rase incet.
  
  Era ciudat, de fiecare data Odette trebuia sa intampine asemenea dificultati in viata sa. O facuse pe astropufa sa se intrebe ce fel de persoana era Carsten, chiar isi dorea sa-l cunoasca. Atmosfera parea sa se inrautateasca din ce in ce mai rau, iar lui Rachelle nu-i convenea deloc. "Saruta bine?" intreba fata privind-o cateva clipe in ochii pe viperina, auzind rastele celor doi baietii in spate. Astepta sa raspunda, intre timp, astropufa isi scoase bagheta creand un mic culcus pentru catelusul abandonat, il curata si ii puse si de mancare. Dar nu o tinea sufletul sa-l abandoneze pe Aleea Nocturn, in lumea aceea groaznica.
  
  

-Cainele ramane la mine, Rae nu iti fa griji, zambi Odette.
Facu apoi ochii mari incercand sa isi pastreze calmul. Cum putea sa o intrebe despre cum saruta Carsten. Isi dadu o palma peste frunte.
-Daca as fi stiut de la inceput nu... incepu viperina, dezgustata.
Era ingrozitor. Pana si acum mai avea cosmaruri in legatura cu cele intamplate. Iar acum in loc sa se simta mai bine ca era alaturi de ei, se simte mai prost. Mult mai prost. Totusi ii veni o idee.
-Daca stau bine sa ma gandesc... saruta mai bine ca tine, Blake, spuse Odette fluturand din gene.
Blake stranse din pumni si nu mai zise nimic iar Fred incepu sa rada mai tare.
-Si m-a tinut in brate toata ziua... si saruta mai bine pana si decat tine Fred, adauga fata apoi zambind maltios. Ah..daca nu eram frati si locuiam impr...
Fred o intrerupse apucand-o de umeri si sarutand-o apasat. Odette zambi victorios si facu un semn obscen spre Blake, pe la spatele lui Fred.
[b]-Blake... as putea sa stiu de ce te uiti asa? Vrei sa imi demonstrezi si tu contrariul? [/b]chicoti Odette.

• Rachelle chicoti la replicile celor trei prieteni, mangaind blanita maronie si curata a catelusului simtindu-i capul micut pe genuchiul sau. Era o senzatie atat de dulce, o asemenea fiinta abandonata. Dar la schimbul de replici, Rae tresari speriata "Nu vrea." zise fata impacientandu-se; "Stiu eu, mai bine." mormai ea nepasatoare, stiind ca acum va fi "atacata" cu vreo replica. Blake se aseza langa Rae lasandu-si capul pe spate privindu-i dezgustat pe Odette si Fred cum se sarutau pe pamantul umed, dupa expresia fetei parea ca se gandeste intens la ceva; asa ca Rachelle nu se obosi sa-l deranjeze. Isi aseza capul pe umarul lui, jucandu-se cu bratara sa ascultand zgomotul provocat de frecarea zalelor semana cu clinchetul unui clopotel. Era placut, sa iti petreci asa o zi intreaga; nimic nu parea mai frumos.
  
  " Ce s-a intamplat cu voi?" intreba la un moment dat Fred intrerupand tacerea ce se lasase, Blake se trezi din visare la fel si Rae tresarind usor ridicandu-se, isi simtea picorul drept parca intepat de o mie de ace in acelasi timp de fiecare data cand il misca. Nimeni nu cred ca suporta sa ii fie amortit piciorul si sa aiba acea senzatie groaznic. Blake si Rachelle intreba in acelasi timp ce ar putea sa se intample, totul parea normal. Linistit. Oddy era in brate la Fred sarutandu-se ..
  
  

Odette zambea necontenit in sinea ei. Ii venea sa rada de-a binelea insa nu vroia sa il deranjeze pe Fred. Incepu sa se joace cu cateva juvite din parul lung al baiatului facandu-l pe Blake sa isi drega vocea.
-Speriati creatura, spuse el dandu-si ochii peste cap.
Odette se uita la catelus si incepu sa rada cand acesta isi lasa capul intr-o parte si in alta.
-Tu o sperii mai tare, puse Odette lasandu-si capul pe umarul lui Fred inca jucandu-se cu o suvita blonda.
Odette se ridica si ii intreba daca nu voiau sa continuie cu plimbarea deoarece ea se plictisise groaznic de tare. Fred se ridica in picioare si isi puse o mana in jurul taliei ei si incepu sa mearga.
-Veniti si voi? intreba Odette apoi incepu sa cheme cainele la ea.