Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Azkaban

1 2 3 Next »

/ Vestea cea rea

Vestea cea rea

Era 12 fix si Arti era pregatita sa mearga impreune cu tatal ei la Azkaban,desigur sa intalneasca pe cineva,pe un vechi prieten care fu inchis deoarece il omori pe unul din importantii membrii al Ministerului Magiei.Acestia se duse pe rand in semineu luand praful si aruncandu-l in sus si zicand tare si clar: Azkaban !In cateva momente si ajunsesera ,iar Arti era uimita ce vazu.O multime de dementori se invarteau in jurul lor inspirand frica amandurora.Un gardian ii intampina si ii invita in incinta cea intunecoasa si parca putin mizerabila.La celula 342 era chiar vechiul lor prieten, Reden.
-Ei.....cum te simiti acum? il intreba tatal Artiei pe Reden.Iti este mai bine decat sa fii la Ministerul Magiei ajutandu-ne la problemele care apar in fiecare clipa?Am venit sa te anunt ca cei de la Minister au hotarat sa te dea pe mana dementorilor!
-Ce?poftim?!Nu se poate!
-Ba se poate!Gandeste-te ca daca nu l-ai fi omorat pe...pe...nu conteaza. zise Arti zicandu-si in gand "Cum il chema"?
-Maine vor veni sa te duca la ei...imi pare rau ca ti s-a intamplat asta...meritai sa fi torturat mai rau,pentru cate i-ai facut colegului nostru,era colegul tau si mai era si fratele tau...cum ai putut?!zise pe un ton suparat tatal Artiei
-Pa pa..si apropo adio...pentru totdeauna...!spuse Arti

Cea mai buna parte a noi sale slujbe era pentru Sal faptul ca niciun vrajitor nu indraznea sa-l mai deranjeze, afara doar de Aurori care inca ii dadeau batai de cap cu sfaturile lor enervante legate de folosirea magiei negre. Scoala nu functionase bine pentru baiat, dar slujba de la Minister parea sa dea roade, desi uneori, ca de exemplu acum, plictiseala era prea apasatoare ca sa o poata ignora.
Statea de trei ore pe holul slab luminat al Azkabanului, asteptand ca vizitele din acea zi sa se termine. Nu prea putea interoga prizonieri cum trebuie cand vrajitori obisnuiti erau de fata si in plus, acestia ar fi fost deranjati de sunetele pe care interogatoriul le-ar fi produs.
In orice alte conditii ar fi revenit a doua zi, dar acum trebui sa stea dupa capul cuiva care avea sa fie servit la masa dementorilor, asa ca nu mai era timp. Tot ce putea sa faca era sa astepte pana cand tipul care tocmai venise cu plodul lui sa plece odata.

Arti impreuna cu tatal ei se uitara la Reden mancandu-l din priviri.Reden ii privii pe cei doi cu ura deoarece ei i-au dat vestea,chiar daca nu ei au propus asta.Arti si tatalei ei observara o silueta in fundul incaperii si isi scoasera baghetele pentru un eventual incident.
- Cine esti tu?zise Arti speriata catre silueta.
Ambii se pregatisera sa zica o vraja puternica, cand...

De obicei treaba unui angajat la Vrajustitie era justitia, nu duelurile cu necunoscuti care sar la tine din senin, dar Sal era dispus sa accepte orice schimbare a monotoniei din ultimele ore. Pasi totusi plictisitin fata si rosti:
"Sunt Salathiel Donnerkrieg. Din Ministerul Magiei, Vrajustitia. Nu va jucati cu baghetele in locul acesta, e destul de periculos."
Isi ridica privirea spre cei doi de sub gluga robei sale negre, cu broderii verzui, si incerca sa le retina chipurile pentru mai tarziu. Orice persoana care se speria in halul acesta intr-o inchisoare a vrajitorilor trebuia sa fi avut un trecut nu prea curat.

Arti se uita la el dar nu in crezu si zise:
- Nu te cred!Levicorpus!
O lumina alba iesi din varful baghetei si il ridica putin in aer pe cel de la Vrajustitie.Aceasta ramasese mirata deoarece putea sa foloseasca aceasta vraja aproape ca un expert.Dar ce se intamplase?Chiar era el de la Vrajustitie...

Pe jumatate amuzat, pe jumatate contrariat, Sal ii privi pe cei doi. Nu isi imagina ce fel de tata iresponsabil si-ar fi lasat copilul sa foloseasca vraji in Azkaban pe persoane necunoscute, mai ales daca se prezentasera ca fiind angajati ai Ministerului. Se pare ca logica bunului simt nu era aceeasi logica pe care vrajitorii de rand o foloseau.
Baiatul risipi cu un gest vraja, apoi incepu sa paseasca incet spre cei doi, aruncandu-le priviri curioase.
"Banuiesc ca ar trebui sa iti arat vreo legitimatie ca sa ma crezi, dar cum tind sa o uit mereu acasa nu o pot face. In schimb..."
La o ridicare de bagheta camera intreaga se umplu se flacari. Sus,jos, pe pereti, oriunde puteai vedea cu ochii era doar un foc rosiatic si valvaitor. Singurul loc neatins era un cerc in care se afla Sal si cei doi straini. Acesta ii privi acum cu seriozitate si mustrare.

Arti ramase cu gura cascata uitandu-se la flacarile din jurul lor.
"Te pricepi,nu gluma!Poate ca tu chiar esti de la Vrajustitie..."
"Eu sunt Daryus,Daryus Ricardi,tot de la minister... .Ciudat...lucrez la minister mai bine de 5 ani dar nu te cunosc,se pare ca esti nou...Nu te-am mai vazut pana acum.Eu de fapt sunt un Auror.Ei sa ne intoarcem la ale noastre." zise tatal Artiei cu o voce mai dominanta uitandu-se la Reden."Vezi...de asta suntem noi aici...din cauza lui...deci Salathiel...il cunosti,a facut parte si el din minister pana a folosit un blestem de neiertat pe un coleg de-al nostru.Nu mai conteaza!Haide Arti sa mergem din locul acesta mizerabil si intunecat!"

La un alt semn din bagheta flacarile disparura si lasara locul aceluiasi semiintuneric de mai inainte. Salathiel fu uimit sa auda ca vrajitorul din fata lui era tot de la Minister, dar asta nu il impiedica sa isi faca planuri pentru mai tarziu, cand aveau sa se intalneasca pe coridoarele de acolo. Acum era cu plodul dupa el, dar mai tarziu avea sa-l certe pentru neatentia lui.

"Il cunosc pe tip, pentru el am venit aici? Ati terminat de discutat? Nu folosesc metode care ar placea oricui sa le vada."

Tatal Artiei se uita la Reden , apoi la Salathiel si aproba din cap.Facu un pas inapoi si se intoarse fiind gata de plecare.Arti il urma pe tatal ei.Ajunsesera la iesirea din Azkaban care era pazita de o multime de dementori care se miscau haotic in jurul lor , parca vrand sa le ia toata fericirea si sa ii lase doar cu tristetea.In fata lor aparu un gardian care iesi dintr-un portal si care te ducea la Minister si de acolo puteai pleca unde vrei.Acesta le dadu o cheie cu un smarald infipt in ea.Acestia intrara in portal si acolo vazura o usa cu foarte multe incuietori si lacate fermecate , care le puteau deschide doar sufletele oamenilor care niciodata nu au fost inchisi in cea mai mare inchisoare de vrajitori.Acestia se apropiara de usa iar lacatele si incuietorile celelalte se deschisesera singure in afara de una care se deschidea doar cu cheia ce avea un smarald infipt in ea.Acestia o descuiasera si trasera de manerul usii.Pasi dupa usa , iar ei aparura intr-un semineu-portal de la Minister si zisera in cor cei doi "La noi acasa!" , iar o flacara verde ii facu sa dispara si ii dusesera la semineul-portal din casa lor.


Edit By Raizen

Galeoni
Salathiel Donnerkrieg - 40

Puncte
Cercetasi - 50

Topic Closed !