We are not separate
31 Jan 2012, 00:56 (This post was last modified: 31 Jan 2012, 17:23 by Raizen Isildur.)
Post: #1
  • w/ Kennya only.

    Raizen zambi fortat catre fortareata ce se inalta impunator in fata sa. Era prima oara cand calca pe acele meleaguri. Se simtea ciudat, de parca Dementorii inca ar fi pazit acel loc blestemat. Stia totusi ca acum ramanea doar amintirea acelor creaturi.. dupa infrangerea lui Voldemort, Ministrul Magiei hotarase ca Azkabanul sa nu mai fie pazit de ele. Trase cu nesat din tigara, incercand parca sa se linisteasca. Era totusi nefiresc sa se simta asa, in general era sigur pe el. Cu sau fara Demenotri, insula aceea era la fel de ingrozitoare.

    Marea era foarte agitata, izbind valuri mari de rocile negre ce constituiau o faleza de doar cativa metri inaltime. Raizen se incrunta iritat, incercand sa isi fereasca ochii de vaporii de apa din jurul sau. Cerul era acoperit de o patura de nori grei si negri, dandu-i impresia de seara, desi era mizeul zilei. Parca se afla in-afara timpului, undeva la marginile Iadului. Dadu cu piciorul intr-o piatra, uitandu-se insistent la ea. Verifica din nou ceasul. Spera sa nu aiba parte de intalniri nedorite. Nu prea vroia sa afle nimeni ca directorul de la Hogwarts facuse o vizita la Azkaban. Fara niciun motiv anume, desigur. Sa zicem doar ca ii placea sa treaca nevazut, oriunde ar fi fost.

    Mai trase inca o data din tigara si o arunca apoi pe jos, calcand cu piciorul pe ea. Scoase cateva rotocoale de fum si ofta simtind nevoia sa mai aprinda una. Avea o tabachera din tabla captusita cu piele neagra pe care o luase dintr-un magazin de Incuiati cu cativa ani in urma. Era un vrajitor ciudat, ii placea sa pastreze lucrurile simple neatinse de magie. Scoase o tigara si se pregati sa o aprinda cand auzi brusc pasi in spatele sau. Spera sa fie cine credea el ca este. Se intoarse si zambi usor din coltul gurii, spunand simplu:

    "Kennya."



Visit this user's website Find all posts by this user
Quote this message in a reply
31 Jan 2012, 01:02
Post: #2
Kennya ajunse pe malul insulei uitandu-se in departare catre silueta inchisorii. Isi inchise putin ochii din cauza brizei puternice si ofta in timp ce isi trase roba mai aproape de trupul ei cautand o urma de caldura. O lua cu pasi mari catre cararea ce serpuia de-a lungul reliefului, strecurandu-se aproape ce cei cativa copaci ce se unduiau in directia vantului. Nu ii placea sa atraga atentie, insa aceasta venea fara sa tina cont de dorintele fetei. Cladirea din fata ei era uriasa. Parea sa se ridice peste zece etaje, iar Kennya ramase cateva clipe sa se uite lung la ea. Din afara parea sa fie uzata si abandonata, insa fata simti puterea care prospera in interiorul ei. Era destul de greu sa te lasi pacalit, chiar daca dementorii nu mai domneau acel loc, prizonierii ramaneau aceiasi.

Kennya suspina relaxata in timp ce mergea printre oamenii care ieseau din inchisoare. Totul parea sa prospere in comunitatea vrajitoareasca, iar acea zi era una linistita chiar daca cerul era intunecat. Aerul in interiorul insulei era proaspat si curat, insa nu rece. Viperina isi deschise roba la gat si incetini pasul. Avea presimtirea ca nimic nu va merge rau. Insa ca o lovitura impotriva gandurilor ei, Kennya intra in coliziune cu un trup puternic. Clipi des si instantaneu simti mirosul omului invadandu-i narile. Mirosul dulce si imbatator al sangelui de om. Se uita confuza la omul panicat din fata ei cautand orice rana deschisa, insa nu vazu nici una. Nu era al lui? Deschise gura sa-l intrebe daca totul era in ordine, dar omul paranoic deja trecuse in graba pe langa ea fugind din ce in ce mai repede.

Isi scutura putin capul, apoi isi continua drumul cu gandul la ce se intamplase. Incepu sa se ingrijoreze putin, stiind ca securitatea nu era nici pe departe la fel de buna ca inainte. Daca statea sa cantareasca faptele putea sa zica ca Azkabanul era chiar mai periculos decat inainte. Iar ea avea ghinionul sa ajunga aici tocmai in momentul cel mai nepotrivit. Scrasnii usor din dinti si isi musca buza ajungand in sfarsit in fata cladirii numai ca sa auda o voce foarte cunoscuta.

“Kennya.”

Viperina isi ridica chipul instantaneu privindu-l in ochi pe Raizen. Il lua brusc de gulerul robei si il tranti in peretele cel mai apropiat.

"Imperfection is beauty, madness is genius and it's better to be absolutely ridiculous than absolutely boring."
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
31 Jan 2012, 17:08 (This post was last modified: 31 Jan 2012, 18:55 by Raizen Isildur.)
Post: #3
  • Stiu ca sunt irezistibil, scumpo, dar mai stapaneste-ti putin instinctul de a sari pe mine. Suntem prea in vazul lumii” zise Raizen umezindu-si buzele cu varful limbii, de parca ar fi stiut ceva ce Kennya nu stie. Fata ii arunca o privire de parca era la un pas de a-l ucide. “What? Was it something I said ?” zise el inocent.

    Poate ca intinse putin coarda, dar nu se putuse abtine. Kennya, Kennya. La fel in vremurile bune, nu se schimbase nimic. Ei, aproape nimic. Trecuse mult timp de cand nu o mai vazuse, insa ea era la fel. El totusi se simtea mult mai batran. Avea momente in care se temea sa se uite in oglinda, nu isi radea barba cu saptamanile uneori, ceea ce-i mai adauga cativa ani parca la varsta. Trecuse prin multe, poate prea multe, insa toate astea il faceau mai puternic. Nu degeaba se zice ca ceea nu te omoara, te intareste. Incerca sa-si ascunda sentimentele asa ca o lua pe Kennya in brate si ii zise cu o voce stinsa:

    Ma bucur sa te revad..”. Scoase tabachera dintr-un buzunar al robei si isi lua o tigara, oferindu-i si fetei una. “Nu stiam sigur daca aveai de gand sa vii. Lucrurile nu merg prea bine, daca aveti inca de gand sa faceti ceea ce mi-ai spus, veti avea nevoie de ceva de aici, din Azkaban.” Astepta pret de cateva clipe insa viperina continua sa-l priveasca fara sa spuna nimic. Privi capatul tigarii cum se aprinde cand trase din ea si continua. “E vorba de o incantatie. Din tot ce am putut afla, Sirius Black, detinutul inchis pe nedrept in anii ’80 o gravase pe peretele celulii sale. Era un fel de secret al familie sale. Am cerut o cercetare amanuntita, insa nimeni nu a putut gasi nimic. De-asta te-am chemat aici, incompetentii astia nu sunt in stare de nimic.

    Isi inclesta pumnul stang fara sa-si dea seama si privi spre intrarea in inchisoare. Era o forfota neobisnuita. Mai multi paznici se invarteau dand ordine oamenilor sa faca loc. Alti doi iesira tinand un barbat plin de sange de brate. Raizen se incrunta nervos, gandindu-se ca era cel mai nepotrivit moment pentru asta. Daca se intampla ceva, deobicei inchisoarea era inchisa pentru investigatii si nu se mai putea intra, iar ei trebuiau sa ajunga in celula lui Black daca fata vroia sa reuseasca ce avea in plan. Incetase de mult sa mai incerce sa o faca sa se razgandeasca. Astepta ca ea sa spuna ceva.



Visit this user's website Find all posts by this user
Quote this message in a reply
31 Jan 2012, 19:45
Post: #4
In imbratisarea lui Raizen incepu sa rada, lasandu-si urma respiratiei ei calde peste urechea lui. Ii dadu drumul si deschise buzele sa-i vorbeasca.
"Replicile tale de agatat sunt proaste ca intotdeauna."
Kennya lua tigara din mana baiatului si isi scoase propria bricheta. Il analiza din cap pana in picioare pierzandu-se in gandurile si amintirile din trecut. De abia se cunoscusera unul pe altul. Dar deja aveau o gramada de secrete si minciuni de neinvins.

Primele zile unde prietenia lor era caracterizata de neincredere, ajunsera imediat ametiti de vantul puternic si soarele stralucitor in timp ce isi inchideau ochii incercand cu disperare sa nu cada din varful inalt si ingust al stancii pe care stateau. Asa il intalnise si de acolo incepura sa priveasca lumea, impreuna de la aceasi viteza.
Stia ca amandoi erau speciali, fara sa se compare cu ceilalti. Iar incet incet totul evoluase la o relatie mai adanca decat o prietenie sau o poveste de dragoste. Erau legati indiferent de obstacolele ce aveau sa le intalneasca. Ranji superior cand isi aminti certurile lor interminabile iar faptul ca se impacau la sfarsit indiferent de motivul altercatiei lor, o facea pe viperina sa se simta fidela prieteniei lui. Nu multi puteau sa o suporte.

Reveni imediat cu picioarele pe pamant cand auzi cuvantul incantatie. Asculta cu atentie tot ce ii spuse barbatul despre Sirius Black incercand sa isi faca un plan rapid in minte. Totul mergea mult prea usor, iar asta o facea nervoasa si nesigura. Trebuia sa fie totul mai complicat. Isi aminti momentul cand se alaturase Devoratorilor. Povestea ei era atat de ingrozitor de trista, ca si cum ar fi fost rupta din paginile unui basm. Pe vremea aceea nu isi dadea seama cat de loiala avea sa devina acestei cauze.
"Stai putin. Nu pot sa te urmaresc cum trebuie. Vrei sa-mi spui ca acea incantatie inca exista acolo si nimeni nu si-a dat seama ce este? Trebuie sa-mi arati intai, apoi o stergem. Nu vrem ca cei din Ordin sa-si mature coada pe aici. Raizen. Raizen? Ma asculti?!"

Nu ii venea sa creada. Se uita la el si isi pocni degetele in fata lui ca apoi sa urmareasca cu privirea in directia unde era atent. Kennya se incrunta si ea la scena ce avea loc in fata lor. Se putea oare sa nu fie singurii care urmareau sa puna mana pe incantatie? Kennya ranji diobolic si se intoarse spre Raizen.
"Trebuie sa intram inainte sa inchida portile."
Il lua de mana si il trase dupa ea cu viteza ajungand in fata gardienilor. Isi lasa privirea in jos, fara sa atraga atentie cand simti o stransoare puternica pe bratul ei drept. Se uita la vrajitorul ce o oprise intrebandu-i pe o voce grava ce treburi aveau pe acolo. Kennya il arata cu degetul pe Raizen si ii raspunse pe o voce ferma.

"Stii cine este el, nu? Banuiesc ca nu este nici un fel de problema."
Fata puse accentul pe problema cand simti o durere la coaste, unde era ciupita de Raizen. Zambi strengareste la expresia de pe fata lui si se intoarse pe calcaie intrand prin usile masive.

Un fior de emotie trecu prin corpul ei in timp ce isi tinea strans mana in jurul baghetei din buzunarul drept.



"Imperfection is beauty, madness is genius and it's better to be absolutely ridiculous than absolutely boring."
Find all posts by this user
Quote this message in a reply
31 Jan 2012, 21:53
Post: #5
  • Raizen arunca priviri pline de indoiala in jur. Niste lumanari uriase agatate de tavan luminau slab incaperea aceea mica.

    "Cred ca puteai sa-ti folosesti farmecul tau de femeie ca sa ne asiguri o cale inauntru. Esti incantatoare. Si totusi.. preferam sa nu afle nimeni ca sunt aici. Cand isi vor da arama pe fata cu totii, nu stiu de ce parte o sa pic, si cum o sa iasa totul." zise el cu un glas scazut, gutural. "In orice caz, spuneam ca cei care au cautat incantatia nu au gasit-o, dar sunt sigur ca este acolo. O vom gasi." mai adauga el.

    O urma de sange se intindea pe podeaua camerei. Venea de undeva dintr-un colt. Orice fusese, se petrecuse chiar in acea incapere. Raizen ridica scurt din sprancene intr-un gest care arata o neincredere si mai mare in tot ceea ce vedea. Se indreptara catre ghiseul din capatul camerei, la care se afla un vrajitor de varsta mijlocie, gras, cu un par lung si slinos. Raizen incepu sa ii explice ca trebuie sa cerceteze celula unui fost detinut, insa barbatul ii spuse ca asa ceva era cu neputinta.

    "Nimeni nu are permisiunea de a intra acolo. Se zice ca celula este blestemata... asa ca a fost sigilata dupa evadarea lui Black. Prizonierii din aripa aceea spun ca inca se aude vocea acelui detinut balmajind tot felul de prostii in latina."

    "Nu cred ca m-ai inteles bine. Nu-mi pasa ce zice o gasca de mucosi sau de sigiliul vostru. Trebuie sa cercetez celula. Acum." ii raspunse Raizen amenintator. Barbatul ramase netulburat, insa se putea vedea ca isi inclestase mana pe bagheta din interiorul robei. Raizen facu un pas inainte gata sa-l apuce de gat printre gratii, insa Kennya il dadu la o parte cu mana si zise zambind ostentativ:

    "Vrem doar sa vorbim cu detinutii din celulele alaturate. Avem motive sa credem ca planuiesc o evadare tocmai prin fosta celula a lui Sirius Black. Sunt sigura ca asta nu va fi o problema..."

    Fata isi musca buza de jos privindu-l drept in ochi pe barbat. Acesta facu ochii mari pentru o clipa dar apoi zambi privind-o plin de dorinta din cap pana in picioare si zise:

    "Daca spui tu... Sunt sigur ca putem sa ne intelegem cumva. Te astept sa treci pe aici cand te intorci."

    Raizen simtea cum ii pulseaza venele in tample, insa ramase tacut. O apuca pe Kennya de brat si se indreptara amandoi catre usa din stanga, care ducea spre aripa Vestica a inchisorii. Intrara pe un coridor ingust cu o serie de scari in capat. Peretii erau mucegaiti si singura sursa de lumine venea de la o torta ce palpaia de parca era gata sa se stinga. Kennya il stranse mai tare de brat cand traversara coridorul. Domnea un miros neplacut si Raizen era deja nerabdator sa plece de acolo. Urcara in graba scarile, trecand pe langa o serie de usi, si se oprira in fata uneia deasupra careia scria opt. Erau la etajul opt. Intrara intr-o camera mare, cu celule pe ambele parti.

    "Ma descurcam si singur cu tembelul ala. Oricum il snopesc in bataie cand ne intoarcem." zise Raizen printre dinti.

    "Sa speram ca nu va fi nevoie." ii raspunse enigmatic Kennya.

    Se indreptara cu pasi marunti catre celula cu numarul 481, aflata pe partea stanga, la fel ca toate cele cu numar impar. Parea se fie undeva in capatul camerei. Raizen auzi chitaituri de sobolani si se cutremura din cauza acelui loc oribil. Un miros atat de ingrozitor plutea in aer incat nici nu putea fi descris. Era intuneric asa ca Raizen scoase bagheta si sopti Lumos. Primul lucru pe care il observa fu un detinut plin de sange care se lovea in mod repetat cu capul de gratiile ruginite de fier. Raizen si-ar fi facut cruce, insa Kennya il tinea de bratul drept. Se multumi sa zica totusi:

    "Madre de Dios..."



Visit this user's website Find all posts by this user
Quote this message in a reply
09 Feb 2012, 22:05
Post: #6
Atmosfera din interior se schimba drastic. Daca prima data cand intrara aveau un presentiment de rau, acum era cel mai intunecat lucru pe care il simti Kennya. Nu isi amintea sa fi fost asa nici cand Dementorii pazeau acest loc uitat de Dumnezeu. Se simtea ca si cum ar fi pe cale sa fie ucisa in cel mai dureros si odios mod posibil, nefiind in stare sa gaseasca o cale de scapare. Aerul era greu si brusc actiunea de a respira se ingreuna vizibil. Se uita la Raizen numai ca sa ii vada fata complet goala, fara expresie, cu ochii intunecati in timp ce inaintau. Kennya era socata pentru simplul fapt ca undeva in maduva oaselor ii era frica. Ceva ce i se parea imposibil. Viperina tresari imediat la auzul unei voci.

“Cine ti-a spus?!”
Vocea femeii parea joasa si aspra, o voce ce nu o mai auzise pana atunci. Fata se opri in loc, tinandu-l strans de brat pe Raizen simtindu-si mainile tremurand si inima batandu-i din ce in ce mai repede. Vocea aceea se simti ca o lama ascultita la gatul ei. Stia ca trebuiau sa mearga mai departe, insa ceva o facea sa fie atrasa de acel loc. Acest lucru i se scufunda in adancul mintii si in sfarsit totul avea sens. Ceva sigur se punea la cale. Il trase dupa ea pe Raizen, apropape de ce parea sa fie un birou.

Sau la o a doua privire o celula transformata intr-un mic birou unde se aflau o masa, un dulap si o singura lumanare ce se unduia incet in mica briza a vantului ce ajungea acolo prin barele de metal. Usa era crapata, iar cei doi vazura siluetele a doua persoane. Un barbat extreme de slab ce statea in spatele biroului de lemn, mancat in intregime de mucegai si o femeie foarte corpolenta ce statea cu spatele spre ei.

“Jane” barbatul raspunse, respiratia lui mai rapida decat ar trebui sa fie. “I-am auzit pe cei de la Departamentul Misterelor vorbind si am facut niste cercetari pentru a afla mai multe despre incantatie.”
“Ai fost la Ame ca sa vorbesti cu ea, nu-i asa?” suiera amenintator printre dinti si se dadu cu un pas in spate.
Kennya se uita panicata incercand sa-si dea seama despre ce vorbesc cei doi. Ame? Ce era asta? Se uita intrebatoare la Raizen, insa nu indrazni sa vorbeasca si sa se dea de gol. Cine erau aceste persoane?! Isi opri gandurile cand auzi din nou femeia vorbind taios.

“Nu poti sa stai deloc linistit, nu?!”
“Vro..Vroiam sa stiu..”
reusi acesta sa vorbeasca, inghitind in sec. Ochii ei pareau sa-l tortureze. “E implicat si Ordinul.”
Kennya isi dadu ochii peste cap si asculta mai departe.
“Ce stii pana acum?” il interoga ea, simtind cum tesiunea din camera era din ce in ce mai grea cu fiecare secunda.
“Ca si tu te-ai bagat. Si..Si i-ai ajutat pe cei din Departamentul Legilor Magice.” Spuse acesta, fara sa fie in stare sa se uite in ochii femeii, speriat ca acestia il vor arde de viu. “Si ceva… Ca Black nu a murit…”

Femeia nu isi termina propozitia cand Kennya si Raizen simtira niste maini solide pe spatele lor impingandu-i inauntru. Kennya aproape cazuse pe jos daca nu era Raizen sa o prinda. Cei doi se uitara in spate ca sa vada chipul gardianului ce ii intampinase la intrare. Viperina se stramba la el in timp ce erau impinsi spre perete. Spatiul era prea mic pentru cinci persoane, asa ca gardianul statea in usa uitandu-se urat la cei doi intrusi.

Jane si barbatul al carui nume le era necunoscut se uitau la ei fara sa le vina sa creada. Kennya simti ca era unul din acele momente cand erai prins ca ai facut ceva rau, iar parintii tai erau pe cale de a te certa. Problema era ca acum totul era mai rau. Mult mai rau. Simti frigul pe piele, iar stomacul ei parea intors pe dos. Se simtea ca si cum ar fi in linia de executie, iar acest sentiment se inrautatea cu fiecare moment ce trecea. Nu stia cum vor mai scapa din asta, desi informatiile care le auzisera erau mai pretioase decat orice rubin.

"Imperfection is beauty, madness is genius and it's better to be absolutely ridiculous than absolutely boring."
Find all posts by this user
Quote this message in a reply