Singura la biblioteca

[Astrid Lovegood]

Un corp de rafturi de langa peretele din spate se zgaltai. Apoi camera fu din nou cufundata in tacere. Nu se auzea decat ploaia cazand ritmic pe pervazul inghetat si vantul ce zgaria ferestrele in cautarea unui fisuri ca sa patrunda inlauntru.
Era duminica seara,iar eu inca aveam de facut teme.Ce tare as fi vrut sa nu fiu singura,asta ma doare cel mai tare.
Toata biblioteca era cufundata intr-o tacere profunda,nu se auzea nici un glas,nici un pas.Totul era anost.
Geamul s-a deschis dintr-o data si un vant mi-a inchis cartea.E atat de rau sa fi singur...