Misterele din Biblioteca

[Dragos Diggory]

O voce cunoscuta se auzi din spatele lor.
"-Buna fetelor!" spuse Dragos. "Iesiti de sub pelerina, v-am auzit vocile" adauga el.
"-Ai idee cat de tare m-ai putut speria?!" urla Rose la el.
"-Imi cer scuze, Bell tu esti bine?" o intreba el pe fata, incercand sa scape de tipetele exasperante ale surorii ei. Bell era foarte palida, mai palida decat de obicei. Parul cafeniu era reflectat de razele lunii, iar privirile erau destul de pierdute.
"-Alo, Bell!" striga Rose.
"-Sunt ok" murmura ea, dupa care se intoarse spre Dragos.
"-Tu ce faci aici?" intreba aceasta.
"-Pai, insomnie" raspunse el, cu un mic zambet.
"-Ok, noi mergeam la bilbioteca. Vi si tu?" intreba Bell, dar tonul ei paru putin fortat sa fie politicos.
Dragos observa nuanta ciudata din glasul ei si ii spuse lui Rose:
"-Poti sa o iei inainte, vreau sa vorbesc ceva cu Bell. Singuri" sulbiniind ultimul cuvant.
"-Bine, Bell, te astept in bilioteca" raspunse ea, usor plictisita.
Dupa ce usa se inchise, Dragos se intoarse spre fata, care il privea usor zapacita.
"-Ce vrei sa-mi spui fara sa auda Rose?" intreba ea.
"-Vreau sa iti spun ca te plac foarte mult si as vrea sa stiu tu ce simti pentru mine....." spuse Dragos, prinvind-o atent pe Bell, care ramase socata. Probabil nu se asteptase la asta. Mai mult ca sigur facuse o gafa, uitand de Stefan. Mda, mai e si ala prin peisaj, SUPER!! se gandi baiatul, dar fu intrerupt de Bell, care spuse: