Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Biblioteca

1 2 3 4 5 … 7 Next »

/ Beside books

Cand baiatul incepu sa se joace de-a soldatul, Irine incepu sa rada dragut pentru ca era foarte amuzant.I se parea ei sau baiatul incepu sa devina din ce in ce mai copilaros? Nu prea credea ca se insela dar iubea asta cu adevarat.....ca cineva sa fie inca un copil si ea sa nu fie singura nebuna care face acest lucru. Cand aceasta incepu sa explice despre carte, Irine ridica din sprancene si se uita cum cartea incepea sa vina spre Hawkeye. Daca puteam sa intre de in ea,ce mai asteptau? Fata privii catre baiat iar dupa la cartea din mana lui.
-Ok am o singure intrebare pe care mi-o raspunzi dupa ce plecam. Cum putem iesii din ea?, intreba ea zambind dulce
Dupa ce inreba asta se duse langa Colin si sse uita usor la cartea. Chair vroia sa alfe despre ce este vorba in aceasta carte si se putea afla decat printr-o singure cale.... sa intrii in ea. Ii placea la nebunie sa faca acest lucru, ma rog nu mai facuse asta dar mereu si-a dorit sa intre intr-o carte, sa traiasca ce a trait si personajul si chiar sa ii vada cum arata pentru ca una este sa tii imaginezi si una este sa vezi acel lucru. Sunt amandoua doua cai super frumoase si folositoare dar este diferit.
- Acum haide. Nu mai putem astepta mut timp pentru acest lucru. Chiar vreau sa ma duc in carte. Scuze pentru ce o sa fac, spuse ea chicotind incet
In urmatoarea secunda fata il prinse pe baiat de mana si inchise ochii intrand in carte. Aceasta cazu pe pamant iar in secunda in care ajunsera in aceea lume. Dupa ce ajunsera acolo ii dadu drumul mainii baiatului, ii ceru scuze pentru ca il prinse de mana iar dupa privii in jurul ei, cu zambetul pe buze din cauza a ceea ce vedea.

• Nu apuca sa mai zica ceva. Simti acelasi curent aproape lichid pe care il resimtise si cand era un pustiulica si intrase pentru prima -si singura- oara intr-o carte. Facu un semn spre Irine sa stea linistita si se culese de pe jos, gemand usor ca un batran.
  Se uita buimac prin jur, incercand sa recunoasca scena. Citise cartea cu atat de multi ani in urma, incat nu mai era sigur, in ciuda memoriei lui de elefant. Pana la urma, porecla de Hawkeye avea o baza intemeiata. Se parea ca erau la marginea unei paduri. Copacii se ridicau in stanga lor, iar un sat se vedea in departare, micut si pe jumatate ascuns printre dealuri. Se intoarse pe calcaie, uitandu-se spre poteca abia vizibila. Parca isi amintea ceva...
  " Hei, Ir! Pe aici" striga incet, gandindu-se ca nu stia daca mai era cineva prin jur.
  Isi duse mana spre buzunarul larg, verificand daca bagheta mai era acolo. Parea totul ok. Daca avea sa se intample ceva, macar stia ca puteau sa se protejeze cu ajutorul magiei. Cararea se termina abrupt, ajungand pe marginea unui parau linistit. Hawk ridica o spranceana, blocat. Nu mai stia daca trebuiau sa-l treaca sau sa ramana pe partea pe care se aflau deja.
  

Totul in jurul sau era din ce in ce mai ciudat. Nu mai era ceva cunoscut in jurul sau, totul era ca intr-o lumea pararela. Irine se uita putin cam pierduta in jurul sau chiar daca ii placea la nebunie sa stea pe aici si ar fi vrut sa se duca pe undeva unde ar putea sa viziteze sau ceva de genul aceasta dar nu avea chiar mare incredere in ea. Nu vroia sa se piarda ca de nenumarate ori asa ca se lasa pagubasa. Cand isi auzi numele, privirea i se duse catre Hawkeye si zambii dragut. Se pare ca baiatul stia mult mai bine drumul pentru ca citise cartea. De aceea cred ca a ales-o pe aceasta. Cand ajunse la parau, s-a uitat la baiat pentru a afla daca trebuia sa trecem sau nu. Cand vazuse ca a ramas bloc, incepuse sa se agite putin dar si-a revenit repede pentru ca avea mare incredere in baiat.
-Ok... deci ce facem acum? Si mai am o intrebare infara de cea de mai sus. Daca se intampla ceva...avem bagheta,magia sper sa mearga dar nu exista probleme? De exemplu daca calatoresti in trecut si faci ceva,schimba cursul viitorului. Nu cumva se intampla si in carte asta? Daca facem ceva si se schimba cartea?, intreba aceasta nedumerita
Daca nu era nicio problema, putea merge in fata si sa foloseasca magie. II era simplu asa dar nu dorea sa provoace probleme sau sa schimbe ceva la aceea carte.

• Hawkeye se uita fix la ea. Avusese atatea experiente de dute-vino in timp, incat, in ciuda faptului ca nu mai stia mare lucru, continua sa aiba niste pareri mai mult decat sceptice.
  " Magia functioneaza aici. Pentru ca e in interiorul fiecaruia... "
  Inca pastra teoria asta a lui Snow pentru ca, intr-un fel, putea sa-si dea seama de samburele de adevar. Pana la urma, avusese chiar si ocazia de a-si vedea propria 'energie magica'.
  " Si desigur ca orice actiune de aici schimba cursul povestii. Nu firul narativ principal, e adevarat, dar cele secundare cu siguranta. Insa nu e cazul sa-ti faci probleme din cauza asta. Lucrurile vor reveni la normal de indata ce suntem afara din carte"
  Se uita iar si iar la malul celalalt. Cum mai scria in carte? ' Si la sud se ridicara corturile nelegiuitilor, iar nordul apelor de vama se ridica maiastru deasupra hartilor'? Sau era ' Si la nord se ridicara corturile nelegiuitilor, iar sudul apelor de vama se ridica maiastru deasupra hartilor'? La ce bun sa ai asa o memorie daca nu-ti puteai aminti o prostie de genu'? O privi cercetator pe Irine. Exista o solutie, desi putin mai bizara. Pana la urma, putea sa aiba incredere in ea.
  " Ok, nu te speria" murmura incet, zambind asigurator. " Gecyðan mec foldweg biforan uss"
  Albastrul irisilor sai straluci o clipa in auriu lichid, dar apoi zambi multumit.
  " Ok, trebuie sa trecem raul"
  

Il asculta cu atentie pe baiat iar cand acesta statea si se gandea, Irine mai ca ii venea sa inghita in sec. Nu ii venea sa creada ca nu stia unde se mearga. Cand baiatul incepu sa ii explice, rasufla putin mai usurata si dadu afirmativ din cap. Vraja pe care o spuse baiatul, o facu sa zambeasca iar cand zise ca trebuie sa treaca raul, incepu sa isi umfle obrajii si sa se bosumfleze usor.
- La naiba, ma voi uda. Poate as putea sa gasesc niste pietre pe aici. Ma pot ajuta mai mult, spuse aceasta chicotind usor
Pana la urma gasii si niste pietre si trecu cu greu raul in timp ce Hawkeye o astepta pe cealalta parte. Baiatul se pare ca ajunsese pe acolo mai repede pentru ca nu era fata si nu statea se ingrijoreze din cauza ca se va uda. Incepu sa rada usor iar dupa ce trecu se uita in jur, putin captivata pentru ca erau chiar frumos, lucrurile pe care le puteai face cu magia. Te captiva mult mai mult decat un lucru normal care se intampla din greseala sau poate niciodata.
-Deci acum pe unde o luam? Tu ai citit cartea, deci ne vei spune si pe unde sa mergem domnule ghid, spuse ea incepand sa rada usor
Se uita la baiat iar dupa zambii larg, continuand sa analizeze si lucrurile din jurul ei care i se pareau interesante.

• Clantani cateva secunde din dinti. Poate ca sa o ia efectiv prin apa nu fusese o idee stralucita. Era ud pana la brau. Bine macar ca actiunea cartii nu se intampla intr-o perioada anosta a anului. Se posta intr-o parte si o astepta rabdator pe Irine sa ajunga. Norocoasa. Poate ca daca ar fi sacrificat putin din orgoliul si incapatanarea lui, Hawk ar fi urmat-o pe pietre.
  Zambi si o privi cu atentie.
  " Pai depinde de ce vrei sa vezi. Dar presupun ca nelegiuitii o sa ti se para interesanti... Atata timp cat le imprumuram doua cape..."
  Ridica din umeri. Intr-o poveste petrecuta pe la jumatatea secolului al XVII-lea, doi tineri imbracati moderni ar sari imediat in ochi. Macar doua pelerine i-ar ajuta sa-si mai mascheze infatisarea.
  Porni prin padure, avertizand-o pe Irine atunci cand era vorba de denivelari. Stia din proprie experienta cat de enervante puteau fii radacinile crescute aproape de suprafata atunci cand nu erau vazute. Dupa minute bune de mers, ii facu semn sa se opreasca. Se intoarse spre ea si murmura cat de linistitor putea.
  " Asteapta putin. Nu te misca"
  Disparu in umbra copacilor. Cateva minute mai tarziu, isi facu aparitia un tanar inalt, slab, imbracat intr-o camasa alba si cu o capa cu gluga pe umeri. Gluga era trasa, acoperindu-i mai bine de jumatate din fata.
  

Privea in jur prin carte iar dupa isi freca usor ochii. Era foarte ciudat ce se intampla pe aici dar intr-un mod placut. Hawkeye era asa de ud incat lui Irine ii venii sa rada cand il vazu. Poate ca putea sa astepte putin si sa vina cu ea pe acele pietre. Cand zise sa astept, a dat afirmativ din cap iar dupa incepu sa astepte. La un momentdat un om cu o gluga care ii acoperea fata veni spre ea. Se dadu cativa pasi in spate, isi scoase bagheta din cizma si o indrepta spre persoana.
- Hawkeye spune-mi ca esti tu si nu trebuie sa folosesc magia. Nu vreau sa te ranesc oricine ai fi tu si de oriunde ai venii, spuse ea fiind foarte serioasa.
Fata ii era acoperita de gluga aceea si nu isi putea da seama de persoana din fata sa. Spera doar sa fie Hawkeye si nu altcineva. II era putin teama dar se intreba unde naiba putea fii Hawkeye daca aceasta nu este el. Ce intrebare fara un raspuns. Aceasta putea fi el.
- Haide Hawkeye, gata cu glemele. De ce te-ai imbracat asa?, intreba aceasta
Continua sa stea in garda, nu putea fi sigura de nimic dar oricum o cam enerva asta pentru ca nu dorea sa se lupte chiar acum si Hawkeye sa fie disparut.

• Se lupta cateva clipe cu capsa invechita, incercand sa dea la o parte materialul. Cand o auzi pe Irine, isi ridica usor mana, in semn de predare, chiar daca alte bucati de materiale erau prinse in palma sa. Dupa alte cateva incercari, capsa ceda, iar Hawk isi dadu joss gluga.
  " Stai linistita, nu e nimic. Scuze pentru faza asta, insa nu aveam incotro. S-a blocat vechitura asta... Ce sisteme ineficiente aveau pe vremuri. Macar puteau folosi niste nasturi sau ceva"
  Se apropie de Soimeanca, inmanandu-i lucrurile din mana: o bluza simpla, o pereche de pantaloni, o capa verzuie si o bucata de panglica.
  " E mai indicat sa nu trezim suspiciuni. Druizii sunt cunoscuti ca fiind un popor pasnic, asa ca nu vom avea necazuri daca pretindem ca suntem druizi. Nimeni nu-i baga in seama."
  Batu cu degetul in capa lui.
  " Vezi tu, ei sunt mari iubitori ai naturii. Asa ca toate culorile specifice padurii sunt folositoare. Verdele, maroniul, albul... Iar cu panglica... Pai, ma gandeam ca e mai folositor sa-ti impletesti parul. E la mare moda pe aici. Te las sa te schimbi"
  Isi dadu jos rucsacul din in 'imprumutat' si il puse langa tanara, deschizandu-l. Hainele lui erau deja in rucsac, asa ca Irine si le putea pune pe ale ei fara sa-si faca griji ca se vor sifona. Hawkeye se intoarse cu spatele, stand de paza cat timp tanara lucra la contopirea cu peisajul.
  

Il asculta cu atentie si se duse sa i-a hainele din mana baiatului. Cand se intoarse cu spatele la ea aceasta se uita dragut la haine si incepu sa se pregateasca. Isi dadu bluza jos, imediat punand-o pe cealalta iar dupa se aseza jos si incepu sa isi dea jos paltalonii, dorind sa se mai acopere putin cand se dezbraca. Dupa un minut isi puse si paltalonii iar dupa incepu sa isi impleteasca parul, la final facand din aceea pamblica o fundita. Isi puse capa pe umeri in timp ce hainele le lua in mana. Se duse si il batu pe baiat pe spate in timp ce isi aranja gluga de la capa.
- Am terminat si astea sunt hainele mele. Le poti pune in ghiozdanel si acum ne putem continua drumul. Trebuie sa mergem , spuse zambind dulce.
II dadu hainele baiatului si se uita in jurul sau. Oare pe unde se vor duce acum? Se uita in fata si vazu un satuc. Cand baiatul prinse hainele in mana, aceasta se duse in fata spre acel satuc. Era asa de mic si de dragut. Cand ajunse mai departe, venii un baiatel mic la ea si o trase de capa usor. Se uita la acesta si se puse in genunchi langa acesta. Copilul ii facu semn catre sat, o pupa usor pe obraz iar dupa fugii. Irine isi puse mana pe obraz si il striga pe baiatul care statea mai in spate fata de ea. Oare de ce naiba s-a intamplat asta?

• Virtute pana la sange. Era singurul lucru la care Hawkeye se putea gandi in timp ce astepta ca Irine sa se schimbe. Cand cineva il batu pe umar, se intoarse grijuliu. Lua hainele din mainile fetei si le puse in rucsac, cumva atent sa nu le strice. I se parea ca o haina de fata era mult mai sensibila decat una de baiat. Cand termina, inchise rucsacul si si-l puse in spate, tragandu-si din nou gluga pe cap.
  Il privi cu ochi atenti pe baietel, amintiri vechi venindu-i in minte. I se intamplase candva sa dea de un incendiu si... Hawk isi scutura capul, refuzand sa se gandeasca mai departe. Veni usor langa Irine.
  " Ti-am spus, druizii sunt pasnici. Satenii sunt de asemenea in relatii bune cu ei. Nimeni nu fura, nimeni nu ucide. Astea sunt doar armatele regatelor. Razboiul nu se poarta decat intre nelegiuiti si conducatorii tinutului."
  Privi spre satul indepartat. Ar fi fost indicat sa ajunga acolo, macar sa caute ceva provizii.
  " Poate ca ar fi mai bine daca ne gasim niste nume celtice. Nu am trezi suspiciuni. Ce spui, Igreine?" zambi spre Irine.
  Numele ei nu ii era echivalent, dar Hawk nu-si amintea alt nume feminin care sa inceapa cu 'i'. Nici pentru el nu gasea altceva in afara de Cailean. Pana la urma, incercase sa pastreze aceleasi intelesuri.