Darkmark RPG Forum / Coltul Creativ / Writers' Hangout

« Previous 1 2 3 4 5 6 … 16 Next »

/ Black Dream

Ok. Azi am postat si la "Art", azi postez si aici. Deci am inceput acum putin timp o poveste, despre o tipa care are doua suflete in ea & co.
Vreau pareri : o3, asta daca nu cer prea mult :-s
Meauu, eu sper sa va placa : o3.

✗Prefata

Tanara rasufla greoi, parul sau de taciune fiind ud din cauza ploii.
Isi deschise cu greu pleoapele, sprijinindu-se in maini. Se ridica incet, apasand cu mana in tomberonul de gunoi care se afla langa aceasta, nemaicontand miile de bacterii pe care le atinsese.
Se afla intr-o nisa, in locul tipic unde gaseai un tomberon mare de gunoi.
Isi tari picioarele pana cand ajunse pe o strada. Cadeau din cer siroaie de stropi, haina pe jumatate rupta a fetei fiind in totalitate uda, ca si celelalte parti din corpul ei, de altfel.
Era foarte slabita si nu vedea decat negru. Un negru din care cu greu mai putea deosebi lumina felinarului, care palpaia incet in locusorul sau de peste strada.
Totul era foarte pustiu. Nicio masina nu trecea pe-acolo, niciun sobolan nu se auzea.
Tanara inspira si expira, incercand sa scape de tot chinul care puse stapanire pe ea.
O dureau oasele si simtea ca al ei cap va exploda cat de curand.
Incerca sa isi inghita durerea, insa, din pacate, nu putu.
Dorind cu desavarsire sa doarma, un coltisor din mintea ei ii spunea ca trebuie sa inainteze, ii spunea ca in curand va ajunge acasa.
Uite, acest cuvant suna foarte ciudat. Cum adica “acasa”? Ce insemna acest cuvant?
Era un fel de “casa”, cu “a” la inceput? Dar pentru ce exista acel “a” acolo? Cu ce schimba el sensul cuvantului “casa”?
Nu stia. Nu intelegea nimic din ce-i dicta mintea.
Stia doar ca trebuia sa se odihneasca. Sa se odihneasca pentru totdeauna.
Fata ei palida deveni tot mai alba.
Nu mai suporta. Nici un minut. Nici…
Nici nu apuca sa mai faca un pas, caci se prabusi pe asfaltul cel tare si rece.
Nu mai putea constientiza nici macar cat putea inainte. Acum suferea. Suferea in somnul sau adanc, probabil adanc pentru totdeauna.

-- ツ --

Sper ca va place si ca veti citi continuarea ^^

Lissa, acum ma faci sa astept continuarea cu sufletul la gura ^_^ Foarte interesanta ideea.

Quote:Nu mai putea constientiza nici macar cat putea inainte. Acum suferea. Suferea in somnul sau adanc, probabil adanc pentru totdeauna.

Geniala incheiere de prefata!
Astept next-ul

Quote:Era un fel de “casa”, cu “a” la sfarsit?

Probabil ai vrut sa zici "Casa" cu "A" la inceput.

Quote:Suferea in somnul sau adanc, probabil adanc pentru totdeauna.

Partea astea e pur si simplu gorgeous.
Astept nextul.
Spor la scris. ><

@Ema: Deci nu ai idee cat ma bucur ca iti place
@Rosalie: Da, corect Modific acum

& girls, ma bucur mult ca ma sustineti si ca voi chiar cititi ceea ce scriu ><

Uuu aterizez si eu pe aici imi place

Quote:Cu ce schimba el sensul cuvantului “casa”?
Nu stia. Nu intelegea nimic din ce-i dicta mintea.
Stia doar ca trebuia sa se odihneasca. Sa se odihneasca pentru totdeauna.
Fata ei palida deveni tot mai alba.
Nu mai suporta. Nici un minut. Nici…
Nici nu apuca sa mai faca un pas, caci se prabusi pe asfaltul cel tare si rece.
Nu mai putea constientiza nici macar cat putea inainte. Acum suferea. Suferea in somnul sau adanc, probabil adanc pentru totdeauna.

geniala partea asta
Keep work!
Kiss!

Thanx.
Deci sa inteleg ca tuturor va place finalul
Uuuu, hai sa va mai las putin in suspans :>

Prefata este uimitoare! Continua tot asa!
Abia astept Capitolul I !!!!

Multumesc mult, Georgya!

Am ajuns şi eu pe-aici.

Quote:Era un fel de “casa”, cu “a” la inceput? Dar pentru ce exista acel “a” acolo? Cu ce schimba el sensul cuvantului “casa”?

Genial, absolut genial . Dacă mă gândesc bine ,,a"-ul ăla chiar că n-are sens.

Quote:Nu mai putea constientiza nici macar cat putea inainte. Acum suferea. Suferea in somnul sau adanc, probabil adanc pentru totdeauna.

Nu, nu ,nu. Nu vreau să moară! Adică aşa din prima ,
Oricum aştept capitolul I

O sa veezi continuarea nu moare