|
|
27 Sep 2012, 21:54
(This post was last modified: 07 Oct 2012, 09:06 by Lexie Stryder.)
|
|
Lexie Stryder
|
Posts: 3,887
RP Posts: 1225
Joined: Sep 2011
Reputation:
207
Casa: Viperini
Galeoni: 2780
Animal: Sarpe veninos - "Severus"
Slujba: Profesor "Potiuni"
|
|
- Lexie ridică din sprâncene. Oh, deci era perfect ! Nici Julieta nu ştia franceza şi era absolut imposibil să citească acel bileţel. Viperina nu vru să creadă că dăduseră de un impas. Trebuia să mai fie ceva acolo... ceva care să le ducă înapoi pe coridoarele calde şi cunoscute ale Hogwarts-ului. Nu era posibil ca timpul care pentru ea păruse nesfârşit, în care urmăriseră săgeţile indicate de medalionul roz pal să fii fost zadarnice ! Lexie se uită disperată prin jur, nevrând nici să fie lăsată în urmă, nici să renunţe la acea cameră, singurul lucru de care se putea lega din acel loc întunecat. Se aplecă şi pipăi oasele din jurul ei în speranţa ca vreunul să se deschidă şi să găsească un nou bileţel, de această dată pe engleză.
Ignoră greaţa care îi veni în stomac când atinse toate acele oase murdare, care cel mai probabil aparţinuseră unor corpuri, cadavre care putreziseră sau se descompuseră în acele locuri îngrozitoare. Oare va ajunge la fel ? Oare nu aveau cum să iasă de acolo ? Dar ce făcuse pentru asta ? Nu intraseră intenţionat acolo, fusese un accident. Era o greşeală.
Privi cu un nou val de adrenalină în jur şi tresări când dădu cu mâna de ceva rece şi cu o altă compoziţie în comparaţie cu oasele. Era o brăţară de aur alb pe care erau inscripţionate cuvintele: Încuietoarea va fii deschisă de bijuterii, iar apoi înapoi în castel veţi fii !
'Julieta ! Julieta !' o strigă Lexie pe cercetaşă, fericită.
Se năpusti asuăpra uşii şi găsi locul în care brăţara intra perfect. Zâmbi şi o puse la locul ei. În următorul moment, coridoarele întunecate se transformară.
Torţele luminară din nou un coridor cu o atmosferă uşor prăfuită, dar incredibil de caldă şi plăcută. Ferestre mari pe care lumina lunii intra, încercând să concureze cu cea a focului liniştit al torţelor.
Lexie şi Julieta se aflau acum pe acelaşi coridor care ducea spre Turnul de Astronomie. Viperina zâmbi şi scoase un mic suspin de uşurare la gândul că erau din nou în siguranţă. O privi pe Julieta, o privire care era uşor dezgheţată de întâmplarea din acea seară.
'Am ieşit,' spuse ea, aproape nevenindu-i să creadă. Apoi un val neaşteptat de simpatie o cuprinse pe viperină care o îmbăţişă scurt, dar cald pe Julieta. Zâmbindu-şi, cele două tinere femei o luară spre dormitorul fiecăruia, încercând să dea uitării nebunia din acea seară.
Edit By Raizen
Puncte
Cercetasi - 150
Viperini - 160
Topic Closed !
“there are as many loves as there are hearts”
![[Image: bbV7qkY.gif]](http://i.imgur.com/bbV7qkY.gif)
* “All happy families resemble one another, but each unhappy family is unhappy in its own way. ”
* “Respect was invented to cover the empty place where love should be.”
* “He stepped down, trying not to look long at her, as if she were the sun, yet he saw her, like the sun,
even without looking.”
|
|
Users browsing this thread: 1 Guest(s)
|
|
|