Thread Closed 
Cat-astrophe
28 Dec 2012, 13:32
Post: #21
  • I se parea incredibil cum totul parea sa se lichefieze in jurul lor. Culorile se topeau intre ele, amestecandu-se in forme cetoase, uleioase. Nu stia daca doar i se paruse ca vede o silueta distanta prelingandu-se pe langa ei, in miscari grabite si cumva de-a-ndoaselea. Nu mergea cu fata, ci cu spatele.
    Totul se termina cateva secunde mai tarziu. Se uita cu o neliniste adanca la ceas. Trei si douazeci. Insemna ca era in Biblioteca de mai bine de un sfert de ora. Ma rog, nu el, dar el din trecut. Foarte ciudat conceptul cum ca ar exista doi de tine in acelasi timp. Isi scutura capul, ascultand ca prin ceata cuvintele Viperinei. Hawkeye ramase tacut tot restul drumului, inca prins intr-o fascinatie ce nu-si avea, pentru moment, locul. Isi stramba usor nasul si striga incet, cu intentia de a le face pe cele doua sa se opreasca.
    " Langa perete" sopti pe o voce strangulata, urmarind cu privirea umbra ce se tot marea pe peretele din fata lor. Nu stia cine e si nu stia daca era indicat sa fie vazuti. Insa, chiar si asa, avea datoria de a le atrage atentia asupra unui mic aspect.
    Umbra disparu repede, facandu-se din ce in ce mai mica in ecoul departat al pasilor necunoscuti. Hawk ofta usurat.
    " Cum il oprim pe... ma oprim... in fine... din a face vraja?" intreba incet. Era ciudat sa vorbesti de propria fiinta la persoana a treia. Se intreba daca trebuiau sa se duca si sa-i dea frumos o palma peste ceafa, spunand ceva gen' 'nu! nu-i voie! pune bagheta jos!'

[Image: tumblr_mghoqjdBsa1qd4vaho3_250.png][Image: tumblr_mghoqjdBsa1qd4vaho4_250.png]
I have nothing to confess – except that I have nothing to confess
Minds Rule Might
Find all posts by this user
28 Dec 2012, 19:28
Post: #22
  • Lexie nu prea se pricepea la furişat, însă încerca din toate puterile să fie atentă şi să nu se împiedice de cine-ştie-ce ca să cadă şi să dea de gol toată afacerea.
    Îi urma pe cei doi, cu înţelepsiunea de a nu spune nimic până ce nu ajung în bibliotecă. Nu trebuia să fie auziţi şi în special văzuţi şi viperina simţea că era în cel mai mare pericol de a provoca ambele.
    Privi şi ea umbra spre care arătase pisoiaşul Colin şi îşi ciuli urcehile pentru a auzi cum paşii se depărtară.
    Îi stătuse inima în loc pentru un moment, însă cu siguranţă nu ar fi recunoscut asta niciodată.
    Drumul spre bibliotecă, deşi nu foarte lung, îi părea viperinei infinit. Încerca să nu îl strângă prea tare în braţe pe Hawk, însă se simţea ciudat de agitată. De obicei ea era cea calmă în astfel de situaţii, chiar dacă în majoritatea destul de nesigură pe ea. Acum se simţea şi nesigură şi agitată. Perfect.
    Tresări uşor când pisoiaşul vorbi. Nu se obişnuise încă să vadă că din gura unui pisoi iese altceva decât miau.
    'Nu ştiu,' spuse ea, încruntându-se. 'Poate să aruncăm cu cărţi în tu-cel-din-trecut şi să fugim. Nu ştia cum de avea chef de glume. Întrebarea lui Colin nu avea încă un răspuns clar în mintea ei. Aruncă o scurtă privire spre Ema, sperând că ea are vreo idee în acea privinţă.

“there are as many loves as there are hearts”
[Image: hicNyLV.gif] [Image: bbV7qkY.gif]
* “All happy families resemble one another, but each unhappy family is unhappy in its own way. ”
* “Respect was invented to cover the empty place where love should be.”
* “He stepped down, trying not to look long at her, as if she were the sun, yet he saw her, like the sun,
even without looking.”


Visit this user's website Find all posts by this user
28 Dec 2012, 22:52
Post: #23
  • Lasa umbra sa dispara si isi permise sa rasufle usurata. Lucrurile... Lucrurile puteau merge rau, dar momentan era multumita. Si chiar daca, prin nefericire, ar da cineva de ei, puteau pretinde ca sunt din timpul corect atata vreme cat Hawkeye isi tinea gura, iar partenerul de discutie nu se intalnise cu Ema sau Lexie corect-temporale.
    Simtea privirile celor doi indreptate asupra ei, insa Soimeanca incerca sa le ignore. Nu putea sa gaseasca o explicatie si nu putea sa gaseasca o solutie pentru problema cu Hawk-cel-din-trecut. Iar cand lucrurile nu pareau sa se lumineze... Trebuia sa fii sincer cu tine insuti si sa le infrunti cu pieptul gol. Tocmai aceasta idee o facu pe Ema sa se intoarca spre ei si sa zambeasca, o expresie cat se poate de sigura intiparita pe chipul ei.
    " O sa facem exact ce trebuie. O sa mergem la el, il batem pe umar si il oprim inainte de orice altceva. Pana la urma, e Hawkeye. Daca ar fi cineva care ar intelege ca asta e o situatie de care nu trebuie sa vorbeasca, pun pariu pe el. O sa fie ok"
    Se uita fix la pisoi, aruncandu-i o privire de parca tocmai zicea 'poate ma dezamagesti... mata'. Inainta prudenta spre Biblioteca, ignorand ghemul de blana neagra din bratele lui Lex.

[Image: F3NHsVq.png]
The darkest hour is just before the dawn.
Visit this user's website Find all posts by this user
29 Dec 2012, 12:16 (This post was last modified: 29 Dec 2012, 12:17 by Lexie Stryder.)
Post: #24
  • Lexie o privi pe Ema cu o uşoară frică în ochi, însă când văzu cât de sigură era ea pe reuşită, nu putu să se îngrijoreze la rândul ei.
    Îl prinse mai bine pe Hawk în braţele ei. I se părea destul de ciudat faptul că în realitate era atât de înalt şi slab şi ca pisoiaş era mic şi turtit, doar cu faţa lungă.
    Înaintară pe coridor şi în scurt timp ajunseră în faţa uşii bibliotecii. Viperina se întrebă cum să îl ascundă pe Hawk. Doamna Pince cu siguranţă nu le-ar fi dat voie să intre cu un animal în bibliotecă.
    Îl luă pe Hawk şi îl ţinu la nivelul ochilor.
    'Cum te ascundem noi pe tine?' întrebă, fără să se aştepte la vreun răspuns. Privi în jur, încercând să găsească ceva ce să o ajute. Coridorul nu îi oferea nicio soluţie, aşa că oftă, apoi îşi scoase bagheta şi îl puse pe Hawkeye jos.
    Făcu vraja de Deziluzionare, pisoiaşul luând culorile obiectelor din jurul lui.
    'Trebuie să te mascăm cumva, altfel nici nu vom avea acces în bibliotecă,' explică ea, ridicând din umeri.

“there are as many loves as there are hearts”
[Image: hicNyLV.gif] [Image: bbV7qkY.gif]
* “All happy families resemble one another, but each unhappy family is unhappy in its own way. ”
* “Respect was invented to cover the empty place where love should be.”
* “He stepped down, trying not to look long at her, as if she were the sun, yet he saw her, like the sun,
even without looking.”


Visit this user's website Find all posts by this user
29 Dec 2012, 12:38
Post: #25
  • Hawkeye se uita ca un prost la fata Viperinei atunci cand il ridica. Pentru moment, era prea fixat pe realizarea ca totul era atat de mare in comparatie cu el. Intr-un final, aproba cu o miscare derutata.
    Se simtea de parca cineva ii turnase o galeata cu substanta vascoasa si rece in cap, facandu-l sa tremure usor. O auzi pe Lex si incerca sa se uite la corpul sau. Daca privea cu atentie, putea sa-si dea seama de felul in care arata blana pe alocuri, purtand culorile din spatele sau de parca erau sub apa. Insa presupuse ca era doar ceva de uitat de aproape, fiindca nu-si vedea coada.
    Topai din bratele Viperinei si injura in surdina cand pica stramb. Clar... Pisicile care cad mereu in picioare... O minciuna. Se gandi ca ar fi mai mult decat ciudat sa vezi o fata care isi tine bratele ca si cum ar duce ceva si chiar nu vroia sa ridice suspiciuni. In schimb, se chinui cateva secunde sa-si imbarlige coada pe piciorul lui Lex, ca sa isi faca anuntata prezenta fara a atrage atentia lui Pince.
    Marea Doamna Protectoare a Tuturor Cartilor le arunca o privire sceptica atunci cand intrara in Biblioteca. Hawk inghiti in sec si porni spre locul in care stia ca invatase. Intr-adevar, era acolo, cocosat deaupra mesei, cu o gramada de carti in fata, cu bagheta langa si rucsacul aruncat anapoda pe podea.
    " Hei!" facu pisoiul, desi se gandi ca nu e o idee prea buna. Baiatul isi ridicase privirea, cautand automat sursa sunetului. Iar apoi, ochii i se fixara pe cele doua eleve.

[Image: tumblr_mghoqjdBsa1qd4vaho3_250.png][Image: tumblr_mghoqjdBsa1qd4vaho4_250.png]
I have nothing to confess – except that I have nothing to confess
Minds Rule Might
Find all posts by this user
29 Dec 2012, 14:00
Post: #26
  • Lexie îl lăsă pe Haweye pe jos, însă se panică uşor când nu îl mai văzu. Se linişti când îi simţi coada înbârlingându-se pe după piciorul ei şi zâmbi slab, intrând în bibliotecă. Avea să fie totul în regulă, ştia asta.
    Îi înfruntă privirea doamnei Pince cu o atitudine destul de rece. Niciodată nu îi plăcuse de ea şi ştia că nu era plăcută la rândul ei de bibliotecară. Mereu spusese că e prea tânără şi că nu are ce căuta în rândul profesorilor.
    Îşi drese uşor glasul, însă mica ei 'intrare' fu întreruptă de glasul subţire al pisoiului. Lexie îşi închise încet ochii, uşor exasperată de impulsurile de moment ale lui Colin.
    Îl privi pe băiat, simţindu-se ciudat cum stătea acolo cu un Colin în faţă şi cu celălalt Colin lângă ea.
    Lexie âmbi, încercând să se prefacă că totul era o coincidenţă.
    'Colin! Saluuuut!' spuse ea, desfăcându-şi braţele într-o îmbrăţişare.
    Îşi dădu o palmă mintală. Ea nu ar face niciodată ceva de genul. Ce era cu ea? 'Mă bucur că am dat tocmai peste tine. Ce faci?'
    Lexie se apropie neinvitată de masa lui, chemând-o pe Ema cu ea. Se gândi că poate ar fi fost bine să vorbească şoimeanca, probabil ar fi părut mai naturală.

“there are as many loves as there are hearts”
[Image: hicNyLV.gif] [Image: bbV7qkY.gif]
* “All happy families resemble one another, but each unhappy family is unhappy in its own way. ”
* “Respect was invented to cover the empty place where love should be.”
* “He stepped down, trying not to look long at her, as if she were the sun, yet he saw her, like the sun,
even without looking.”


Visit this user's website Find all posts by this user
29 Dec 2012, 14:19
Post: #27
  • Isi dadu ochii peste cap si se abtinu sa nu traga un sut in directia salutului pisicesc. Nu de alta, dar ii era teama ca poate nimereste din greseala piciorul lui Lex.
    Zambi fortat spre Soimeanul din timpul corect si realiza ca in situatie reala nu avea niciun motiv. Asa ca incerca sa trasnforme zambetul intr-un ranjet. Inainta spre masa si se opri in fata pustiului, aruncandu-si privirea spre cartile pe care oricum le stia de cand il gasise pe Hawkeye ca o mata.
    " Ce iti coace mintea, Rovson?" intreba calm, desi simtea ca fierbe.
    Isi strecura mana pe deasupra capului sau si ridica prima carte inainte ca pustiul sa apuce sa comenteze.
    " Transfigurari... Esti sigur ca e o idee asa buna? Tu nu esti bun la asa ceva"
    Se stramba ganditoare spre el. Ceva ii spunea ca tocmai din acest motiv devenise Hawk atat de dornic de a incerca lucruri marete intr-ale Transfigurarii. Incerca sa gaseasca o solutie de a-l indeparta de subiect. Ema se incrunta brusc, privindu-l cu autoritate.
    " Ia stai asa... Tu nu cumva aveai niste armuri de lustruit pentru faza cu perdelele de acum trei zile?"

[Image: F3NHsVq.png]
The darkest hour is just before the dawn.
Visit this user's website Find all posts by this user
29 Dec 2012, 14:42
Post: #28
  • Lexie o privi admirativ pe Ema. Cum reuşea să facă asta? Viperina încercă să inspire adânc aer în piept şi să îşi facă ordine în gânduri. Avea impresia că are mereu acele gânduri haotice care mereu o împiedică să reacţioneze cum ar trebui în astfel de situaţii.
    Se mai calmă puţin, simţind că toată agitaţia aceea nu fusese chiar întemeiată. Îşi puse o mască de blândeţe când îl văzu pe Colin din trecut privind-o resemnat pe Ema. Se gândea numai la cum ar putea să îl convingă de faptul că nu trebuia să facă acea vrajă. Avea impresia că, dacă continuau aşa, Colin va aştepta numai să fie singur şi se va tranforma într-un pisoiaş. Trebuiau să îl oprească de tot.
    'Eh, Ema, nu fii nici tu chiar atât de dură,' spuse viperina, făcându-i cu ochiul şoimencei. 'Ce ai pe aici, Hawk?'
    Se arătă intrigată de cărţile şi informaţiile pe care şoimeanul le strânse cu multă răbdare şi pricepere putea spune.
    'Vrei să te ajutăm cu astea?' întrebă, ridicând din umeri.

“there are as many loves as there are hearts”
[Image: hicNyLV.gif] [Image: bbV7qkY.gif]
* “All happy families resemble one another, but each unhappy family is unhappy in its own way. ”
* “Respect was invented to cover the empty place where love should be.”
* “He stepped down, trying not to look long at her, as if she were the sun, yet he saw her, like the sun,
even without looking.”


Visit this user's website Find all posts by this user
29 Dec 2012, 15:01
Post: #29
  • Isi scoase limba la Ema, bucurandu-se ca nu putea sa-l vada. Desi, daca statea sa se gandeasca, nu se ocupase de 'detentia' aia... Ii veni sa injure, gandindu-se ca daca Ema isi amintise acum, avea sa-si aminteasca si dupa toata povestea asta.
    Colin din trecut ranji cand Lex vorbi. Era un fel de scapa-oaia si, chiar daca era in gluma, putea pune pariu ca nu se putea abtine.
    " Depinde, Lexie" zambi.
    Lui Hawk i se paru mai mult decat ciudat sa se vada zambind. Se simtea ca o fantoma venita sa bantuie.
    " Incercam sa fac cateva legaturi intre formele transfigurate si animagi. Cred ca se poate realiza acelasi sistem... Ok, nu stiu cum sa va explic" recunoscu intr-un final cu un raset usor.
    Baiatul isi intinse mana si lua cartea din prinderea Emei, punand-o inapoi pe masa si cautand iar pagina. Se opri si impinse volumul spre Lexie. Hawkeye simti nevoia sa vada si incerca sa se catere cat mai in liniste posibil pe masa. Isi desprinse coada si urca pe scaun, langa... el cel din trecut, apoi pe masa. Se pozitiona in cel mai indepartat colt posibil in care inca putea vedea si se uita prudent la propriul chip uman. Daca omul observase ceva, atunci nu lasa sa se vada. Desi ochii ii erau putin cam duri.

[Image: tumblr_mghoqjdBsa1qd4vaho3_250.png][Image: tumblr_mghoqjdBsa1qd4vaho4_250.png]
I have nothing to confess – except that I have nothing to confess
Minds Rule Might
Find all posts by this user
29 Dec 2012, 16:38
Post: #30
  • Lexie îl privi pe Hawkeye cel din trecut încercând să se prefacă că atunci află prima dată despre ce era vorba. Ceea ce nu era atât de greu dat fiind faptul că ea nu aflase astfel de detalii.
    Se uită uşor suspicioasă la cartea pe care i-o întinse, apoi o luă în braţe şi începu să citească pagina la care Hawk o deschise.
    'Asemenea transfigurări ca acelea ale unui animag sunt foarte greu de creat, însă nu imposibil. Animagul are nevoie de un anumit impuls pentru a se schimba într-o altă creatură. Aşa că acelaşi lucru s-ar putea testa pe un vrăjitor oarecare...'
    Lexie se încruntă oarecum, însă lăsă cartea pe masă şi privi notiţele şoimeanului. Erau multe schiţe, cu săgeţi ce duceau de la corpul omenesc la cel animalic, reprezentând formule magice şi fluturări de baghetă.
    'Sunt chiar foarte bune,' spuse viperina, atrasă de complexitatea minţii lui Colin. Găsi privirea Emei şi îşi schimbă atitudinea brusc. 'Ăăă...eşti sigur de asta? Adică, pot interveni o grămadă de lucruri şi să rămâi aşa pentru totdeauna.'

“there are as many loves as there are hearts”
[Image: hicNyLV.gif] [Image: bbV7qkY.gif]
* “All happy families resemble one another, but each unhappy family is unhappy in its own way. ”
* “Respect was invented to cover the empty place where love should be.”
* “He stepped down, trying not to look long at her, as if she were the sun, yet he saw her, like the sun,
even without looking.”


Visit this user's website Find all posts by this user
Thread Closed