Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Coridoare
1 2 3 4 5 … 7 Next »
/ Cat-astrophe

**Colin Hawkeye Rovson** · (This post was last modified: 29 Dec 2012, 17:49 by Colin Hawkeye Rovson.)

Isi inclina capul pentru a cerceta notitele. Observa figurile pe care le desenase cu atata timp in urma, schitate in stangacia sa total lipsita de talent. Initial, erau schite cu anatomia unui soarece, taiate cu linii apasate. Urmau cainii, de asemenea taiati datorita tipului lor de vedere. Avea nevoie de culori, nu de o perspectiva alb-negru. Imaginea unei pasari nici nu se mai obosise sa o mai taie. Picase din start datorita complexitatii legate de oase. Ramasese asadar pisica.
" Oh, haide, Lex! Ce poate merge rau?" izbucni amuzata versiunea sa din trecut. Se uita cu ochi nesiguri spre propriul chip. Intotdeauna fusese asa incapatanat?
Se misca usor pe masa, cu intentia de a lua foaia cu vraja. Stia cat de mult statuse sa o gaseasca si cat de mult se straduise sa o scrie corect. Daca ar fi 'pierdut' foaia aia... Insa in atentia sa, coada se misca dupa propria voita. Lovi bagheta de pe masa, nu prea tare, dar suficient incat sa o faca sa se rostogoleasca si sa cada. Hawk incremeni si inghiti in sec, uitandu-se cum mana celui din trecut se intinde in recuperare. Ceea ce intampina piciorul din spate, pisicesc. Pisoiul se retrase imediat in cel mai indepartat colt al mesei, in timp ce pustiul ramase complet nemiscat, cu degetele inghetate in a cauta ceva ce nu mai era acolo. Nimeni nu scoase un cuvant, iar Hawkeye facu o promisiune sa nu se mai miste. Poate nici sa mai respire... Decat ocazional.
" Ce faceti voi, de fapt?" veni vocea Soimeanului dupa cateva secunde de liniste mormantala. Puse bagheta la loc si isi fixa cu incapatanare privirea in lemnul mesei, ochii albastri tulburati de intrebari si suspiciuni.

**Lexie Stryder** · 29 Dec 2012, 19:22

Lexie privi mişcările lui Hawk şi nu îi fu greu să îşi dea seama că văzuse sau simţise ceva. Pentru un moment, expresia feţei sale se transformase într-un de groază. Cei doi Hawkeye nu aveau voie să se întâlnească unul pe altul. Citise o mulţime de cazuri în care oameni înnebuniseră doar pentru că cel din prezent i se arătase celui din trecut.
Viperina îşi redresă repede expresia feţei, apoi îl privi pe Colin cu naivitate.
'Ce vrei să spui?' întrebă, făcând pe proasta. 'Ascultă, nu cred că e o idee bună să pui toate lucrurile asta în practică. E periculos şi sunt mai mult aspecte de luat în considerare. Dacă nu te mai poţi transforma înapoi în om? Ce faci? Rămâi pisică pentru tot restul vieţii?'
Lexie îl privi pe Hawk cel din trecut cu blândeţe şi îngrijorare. 'Nu e ca şi cum nu ai putea să o faci. Crede-mă sunt sigură că eşti în stare' - viperina aruncă o privire fugitivă spre locul în care credea ea că e pisoiaşul Colin- 'dar put şi simplu nu e o idee bună.'

**Colin Hawkeye Rovson** · 29 Dec 2012, 20:05

Observa in liniste cum celalalt el o priveste pe Viperina cu ochi nesiguri. O mica cuta ii aparuse intre sprancene. Intr-un final, se vazu cum ofteaza.
" Era pe undeva o vraja de inversare. Si cred ca pot sa o controlez. Adica, nu vad ce nu ar functiona... Dar.. "
Se opri, privind in jurul sau, de parca incerca sa gaseasca ceva ce pierduse de curand. Ofta.
" Dar poti sta linistita. Cred ca renunt, macar pentru o vreme..."
Din coltul unde statea, Colin se intreba daca el ar fi procedat asa. Incerca sa-si vaneze propria minte si sa-si dea seama daca planuia ceva pentru mai tarziu. Se lamuri abia cand baiatul inchise cartile in fata sa si stranse foile cu notite, indesandu-le in ghiozdan. Probabil analiza seriozitatea din vocea lui Lexie si cauta un motiv in spatele actiunii. Dar, din cate se parea, nu gasea ceva care sa nu sfideze legile naturalului. Deci nu gasea nimic, daca era sa ia in considerare propria reputatie.
Il surprinse sa-si vada versiunea din trecut ranjind brusc.
" Ah! Lex! Multumesc" incepu el. " ... Pentru incredere"
Hawkeye se stramba incet, pana isi vazu mustatile cu coada ochiului. Probabil ca ar fi trebuit sa plece inainte ca Ema din trecut sa apara. Se intreba ce avea sa se intample acum, cand intervenisera in trecut. Cum avea sa fie timpul lor. Incerca sa se apropie de fete, insa se trezi blocat de mainile Soimeanului. Nu putea trece fara sa-l atinga. Nu inca.

**Lexie Stryder** · 29 Dec 2012, 21:47

Lexie îl privi pe Colin, uşor surprinsă. Nu se aşteptase să cedeze într-adevăr. Spera doar că nu avea altceva în minte. Îi era frică să se gândească la faptul că era posibil ca Hawk să fi spus asta doar ca să îi închidă gura, apoi să plece şi să facă vraja în altă parte.
Totuşi, nu îi stătea în caracter, aşa că se mulţumi să îl creadă pe cuvânt şi să îi zâmbească înainte să se ridice.
Fu aproape flatată de mulţumirea lui, însă nu spuse nimic, ci doar îl bătu înurajator pe umăr.
Era puţin crispată din cauza fricii ce o cuprinse atunci când Colin cel din trecut dăduse peste pisoiaşul Colin.
'Bine, noi trebuie să plecăm,' spuse viperina, căutând un motiv pentru asta. 'Trebuie să îi găsesc...ăăă...Emei ceva poţiune pentru....ăăă...ceva problemă. Ne mai vedem!'

**Colin Hawkeye Rovson** · 29 Dec 2012, 23:58

Se vazu cum se incrunta. Ceva potiune pentru ceva problema? Il amuza si il speria pana la oase in acelasi timp. In schimb, le urmari cu privirea pe cele doua, simtind cum panica se ridica din ce in ce mai mult in el. Isi dorea sa le atraga atentia ca nu era langa ele. Isi dorea sa le strige, sa sasaie spre ele sau macar sa miaune, desi era perfect constient ca nu mai scotea sunetele alea verosimile acum. Se intoarse si se uita in jos. Poate ca daca sarea de pe masa...
Ateriza cu un buf! si ingheta, uitandu-se in sus la versiunea sa din trecut. Clar banuia ca ceva nu e in ordinea fireasca, dar nu parea prea dornic sa afle. Si daca statea sa se gandeasca, Hawkeye ar fi procedat la fel in locul lui. Ce tot vorbea? Doar erau aceeasi persoana, din timpuri diferite. El unu' ar fi asteptat pana cand Lexie si Ema i-ar fi impartasit secretul. Sau orice era.
Merse pe varfurile celor patru labe pana la coltul raftului, apoi o tuli dupa fete. Se impiedica de cateva ori, dar deja nu mai conta.
" He...heh..." facu in soapta, oprindu-se langa piciorul drept al Viperinei si cel al stang al Soimencei. Se lasa anemic pe jos, bucurandu-se de aerul ce-i intra in plamani. Totul avea sa fie in regula. Aveau sa revina la locurile lor.

**Lexie Stryder** · 30 Dec 2012, 00:08

Lexie era îngrijorată şi panicată din cauza faptului că nu îl mai simţea pe Hawkeye nicăieri. Nu ştia dacă era cu ele sau nu şi habar nu avea cum să dea de el. Trebuia să îl Deziluzioneze, altfel rămânea ca un camelion şi nu îl vor putea găsi.
'Hawk?' întrebă ea, nesigură.
Se uită în jur, ştiind că era în zadar. Oricum nu ar fi reuşit să îl vadă. O trase pe Ema de mânecă vrând să îi atragă atenţia, însă simţi brusc o urmă de blăniţă pe piciorul ei.
Răsuflă uşurată auzindu-i şoaptele şi zâmbi, începând să fie mulţumită de ea. Până la urmă, ideea ei fusese bună. Trebuiau doar să folosească Clepsidra şi să ajungă înapoi în sala de clasă.
Sper ca până să ajungă acolo, Hawk să îşi revină la normal.
'Cred că te-am convins,' spuse viperina, râzând scurt. Era încă îngrijorată că şoimeanul nu îşi va reveni la normal, însă spera din tot sufletul ca toată acea situaţie să se rezolve cât de repede.

**Ema Snow** · 30 Dec 2012, 00:35

Ema incremeni cand o auzi pe Lexie intreband incet dupa Hawk. Nu era cu ele? Oh, pentru dragostea puricilor de dragon! Se relaxa cand ii auzi vocea si simti ceva aproape de picior. Zambi si isi ridica privirea spre tavan, ascultand-o pe Lexie.
" Mhmm" aproba Ema. " Cred ca intr-adevar ai reusit. Iar tu, Rovson... Sa stii ca nu am uitat de armurile alea"
Se apleca, pipaind aproape de podea. Mana ei intampina blana si isi continua cercetarile, pana atinse o ureche. Cauta orientativ ceafa si ridica pisoiul de pe jos. Cu mana libera, arunca lantisorul peste capul Viperinei si intoarse iar Clepsidra. Doar ca, de data asta, lucrurile nu se mai dizolvara in trasaturi lichide, ci se luminara. Iar Ema se vazu nevoita sa inchida ochii.

O durea capul ingrozitor, de parca tocmai ii daduse cineva cu un ciocan in frunte. Sau, dupa cum descrisesera altii, se imbatase, se trezise si se imbatase la loc, iar acum avea o ditamai mahmureala. Insa altceva paru sa traga de atentia mintii ei. Isi deschise ochii si se trezi intinsa pe podeaua din biroul lui Lex. Oh, nu! Cauta silueta Viperinei si o zari aproape imediat. Iar la cativa metri de ele, un Hawkeye cu picioarele mult prea lungi pentru o sala ca aceea sforaia in surdina.

**Lexie Stryder** · 30 Dec 2012, 23:45

Lexie zâmbi când văzu mâna Emei ridicându-se încleştată asupra a ceea ce ea ghicea că era ceafa unui pisoiaş numit Hawkeye. O privi pe Ema, care zâmbea la rândul ei şi îşi puse lanţul Clepsideri pe după gât.
Încercă să îşi ţină ochii deschişi ca să vadă ce se petrece, însă lumina orbitoare îi sili să se închidă, pentru binele lor.
Următorul lucru pe care îl ştia era că îşi deschise ochii şi recunoscu tavanul mai mult decât cunoscut al biroului de Poţiuni. Locul era mic şi ea, Colin şi Ema erau strâmtoraţi pe puţinul spaţiu nefolosit al podelei.
Lexie se ridică într-o poziţie şezută, fără să se gândească. Apoi îşi dădu brusc seama că Hawkeye ar fi trebuit să fie pisică şi că defapt, totul mersese ca la carte.
O privi pe Ema, zâmbind blând, apoi din nou pe Colin, care începuse să sforăie.
'Prea multe aventuri pentru o singură zi,' spuse viperina, ridicând din umeri.

**Ema Snow** · 31 Dec 2012, 00:33

Ema lasa sa-i scape un oftat usurat. Deci pana la urma, intreaga situatie se rezolvase, chiar daca era cumva abstracta. Inca isi amintea ca Hawkeye fusese pisica. Se intreba ce-si va aminti el. Oare toata povestea asta nu facuse decat sa schimbe versiunea lui Colin? Un fel de bucla in timp? Sau intregul lor trecut se modificase? Ma rog, trecutul din ultimele douazeci si patru de ore. Zambi cu jumatate de gura. Timpul era un subiect complicat. Avusese numeroase ocazii sa-l cerceteze si stia ca nu se va opri prea curand, dar momentan era suficient.
Rase cand o auzi pe Lexie.
" Probabil. Si chiar s-a intors in timp pentru mai multe."
Avea vaga impresie ca, macar pentru o vreme, Hawkeye va dormi covrig, precum un pisoi. Parca il si auzea scotand sunete vibrante din gat cand avea sa fie fericit. Se ridica usor si se uita la Soimeanul de pe podea.
" O sa te scap de el... Nu stiu inca cum, dar va pleca la un moment dat, fie ca e pe propriile picioare sau nu" chicoti ea.
Nu-i venea inima sa-l trezeasca. Mai ales ca Rovson era recunoscut pentru ignorarea totala si revenirea la vise. Si nici de carat nu-l putea cara. Cel putin nu pana in Turn. Era ditamai galiganul. Poate reusea sa-l vrajeasca, indiferent de cat de indignat se va arata mai apoi. In orice caz, era fericita ca totul se terminase cu bine.

Edit By Raizen

Puncte
Ochi-De-Soim - 200
Viperini - 200
Topic Closed !

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Coridoare 1 2 3 4 5 … 7 Next » //  / Cat-astrophe

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Coridoare
1 2 3 4 5 … 7 Next »
/ Cat-astrophe