Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Padurea lui Dean

« Previous 1 2 3 4 5 Next »

/ Come as you are

• Surase scurt cand i auzi multitudinea de replici si incerca sa tina pasul cu ce zicea. Vorbea ca un filozof si isi scutura capul dupa ce termina, parca i citise o carte intreaga desi nu o deranja asta, de fapt nu o deranjase nimic. Se vedea ca baiatul are tupeu, si da poate ca el trebuia sa o intrebe ce face la ora aceea acolo dar se pare ca i furase cuvintele inante. Se intoarse brusc intr-o parte auzind un zgomot, ca apoi sa isi revina la starea intiala, zicand:
  
  - Poate am dat impresie gresita despre mine, dupa cum am zis nu sunt perfecta si nici nu vreau sa fiu...perfectiunea nu exista, iar cei care se cred perfecti sunt doar niste persoane care se ascund in spatele unor defecte sau mai bine zis masti. Si da, sunt rebela..probabil prin simplul fapt ca ies noaptea la plimbare, iar daca sunt prinsa probabil detentia ma va astepta. Si probabil ca prin faptul ca sunt rebela, sunt diferita de celelalte fete. Continua ea pe un ton filozofic, la naiba zici ca era o moara stricata si probabil il plictiseau cuvintele ei dar i ieseau pe gura si nu putea sa taca..cel putin nu acum.
  
  - Insomnia e motivul la mine..si sa-mi fie teama de padure? Niciodata nu mi-a fost teama sa vin in padure, prin simplul fapt ca o cunosc de la un capat la altul..cat despre faza cu "un baiat despre care nu stii mai nimic"..ar trebui sa-mi fie frica de tine? continua ea razand si cu o voce calda, continua. Ai fi tu in stare sa imi faci ceva? zise ea pe un ton jos, dar totusi nedumerita si cu vocea intretaiata. Da, probabil nu il cunostea..dar nu parea genul de om sa-ti fie frica de el, cel putin nu ei.

Era o situatie detul de interesanta, fata aceea ii intorcea fiecare cuvint inapoi si asta nu-i placea de loc. De obicei prindea instant ura pe asemenea tip de oameni, fata fiind prima exceptie. O asculta si ii veneau multe argumente contra, dar demnitatea s-a nu-i permitea sa lege o cearta cu ea si nici nu vroia sa o faca. As putea sa-ti fac multe lucruri, dar nu o sa patesti nimic atita timp cit esti cu mine, deoarece: nu sunt pervers, nu sunt un maniac sau ucigas in serie, nu sunt un geniu malefic si te cred draguta, chiar imi placi. In schimb am o mare problema, in ceea ce priveste fetele frumoase, dar este dicutabil. Si nu cred ca ar trebui sa-ti faci griji in privinta parerii pe care o am despre tine, este una cit se poate ciudata, dar buna.

Si iar revenim la natura sa vorbareata si la faptul ca era prea deschis. Ii spunea acum tot adevarul despre el, eibine ca personalitatea si cite ceva din convingerile sale. Daca imi permiti sa te conduc pina la castel atunci poate nu vei fi prinsa si dusa la detentie. In ce casa esti? Ar fi perferat sa fie o astropufa pufoasa sau o viperina mai educata, desi nici o ochi-de-soi nu ar fi rau, iar daca era la cercetasi avea sa o sarute. Dupa cit de rebela si nebunatica i se parea.

• Surase scurt cand i auzi vorbele. Nu prea mai intalnise astfel de persoane, mai bine zis baieti care sa fie asa deschisi fata de ea. In general baieti erau inchisi in ei si nu prea spuneau prea multe despre ei..vrand sa-i descoperi mai mult. Da, probabil daca o conducea la castel nu primea detentie, dar si daca o vedea vreun profesor umbland noaptea singura prin castel avea sa aiba puncte scazute la casa.
  
  Inghiti in sec si ofta scurt, inchizand ochii pentru un moment...simtind aerul rece pe gatul ei cald, dar isi reveni rapid la starea initiala, procesand cuvintele lui. Era ciudat, deobicei nu prea era atenta ce ziceau unii..mai ales daca vorbeau mult, desi la el captase fiecare cuvant. Baiatul prinse cateva puncte in fata ei, prin simplul fapt ca era deschis la conversatie.
  
  - Ma bucur sa aud ca nu las in urma mea impresii proaste. Si cam ce problema ai tu in ceea ce priveste fetele frumoase? continua ea fixandu-l cu privirea si ajungand cu degetul pe buza lui inferioara, stand la o distanta mica de el, defapt nici nu stiuse cum ajunse la o distanta atat de mica fata de el. In ce casa era? Probabil parea de la viperini, desi niciodata nu-i prea placuse casa aia, considerand ca unii dintre viperini erau aroganti, dar le cunoscuse pe cateva fete viperine si isi schimbase total parerea..desi unii ramaneau la parerea de prima data.
  - De ce nu? Cercetasi...continua ea oftand scurt, si dandu-si mana prin par, simtind cum picurii de ploaie se astern pe pamant si pe pielea ei calda.

Acum era convins de faptul ca boala cea mai acuta a unei femei era curiozitatea. I se parea lui sau incepuse sa-i atraga atentia printr-un detaliui atit de micut, printr-o jumatate de fraza spusa intr-o doara? Simti degetul ei micut pe buza lui si realiza ca distanta intre ei se micsorase substantial si nu era din cauza lui. Ploaia se intetise si tricoul lui se udase destul de tare, noroc de fata ca avea gheaca pe ea. E ceva de genul ma indragostesc repede de ele si pot iubi chiar si cinci o data, desi cunosc baieti care m-au intrecut cu mult.

Era minunat, trebuia sa o sarute, era o cercetasa a dracului de iute. Chiar dadea dovada de mult curaj daca se avintase in acea istorie, desi nu era una neplacuta. Ochii i se aruncasera asupra ceasului si observa ca este ora 3:30. Daca nu o ducea pe micuta Julieta cit mai repede la castel, riscau sa fie prinsi amindoi. Pacat ca nu esti viperin sau macar astropuf. Stiu o cale de acces fix la subsol, dar ma rog gasim noi cum sa ne urcam si in turn. O luase de mina si o trase dupa el prin padure in directia castelului. Tine minte ingrijitorul mereu se trezeste la 4:00, pe la 4:30 da o raita prin subsol, parter etc. Si pe la 5 ajunge linga turnuri, avem o ora ca sa ajungem in marele hol si inca o jumate de ora pentru a ajunge in turn. Poate ca fata s-ar fi intrebat de ce se pornesc atit de devreme, problema era ca daca ploaia avea sa-si mai faca de cap ajungeau abia la amiaza in castel, deci trebuia sa profite de timp. Erau la intrecere cu ploaia.

• Surase scurt cand observa ca picurii de ploaie se inmultesc de cum treceau secundele. Nu o deranja ploaia, dar avea sa ajunga uda leoarca la castel si ca deobicei colegele sa o i-a la intrebari. Ura acele persoane care i cereau socoteala si nici macar nu faceau parte din familia ei. Isi reveni scurt din visare ca apoi sa se uite in jur, si sa faca cativa pasi in spate..totusi ramanand cu privirea fixa la el.
  
  Se uita si ea la ceas cand acesta isi muta privirea spre el, si ramase putin socata de ora. Era tarziu si ea nu se afla la castel, desi nu prea parea sa o deranjeze.
  Trebuia sa se intoarca la castel, altfel ar fi prinsi amandoi si ea s-ar fi ales cu o mustrare, detentie si puncte scazute. Surase scurt cand acesta vorbi, zicand:
  - Acum trebuie sa inveti si o cale mai scurta catre Turnul Cercetasilor..continua ea facandu-i cu ochiul, si brusc simti ca o ia de mana si o trage dupa el in padure spre castel. Alerga in spre directia castelului, mai bine zis mergea cu pasi grabiti si auzindu-i vorbele, continua:
  
  - Numai peste ingrijitor sa nu dam! Zilele trecute mi-a tinut morala cateva minute bune doar pentru ca am coborat..in bucatarie si era destul de tarziu...continua ea pe un ton amuzat. Daca ar mai fi stat putin probabil ar fi intarziat, si nu voia sa aiba probleme dar nu ca ar fi deranjat-o in situatia actuala. Surase scurt, mutandu-si privirea catre el mergand in continuare in directia castelului. Ajunsera intr-un final fata in fata cu castelul, trase aer in piept, zicand:
  - Si acum?

Vazuse ca apar la orizont turnurile inalte ale castelului, nu mai fusese acolo de un an si ceva. Ma rog nu era atit de mult, dar i se facuse dor de aer de mune si mirosul de prospetime. Incepuse sa mai incetinesca pasul si cind o auzi pe ea intrebindul ce o sa faca mai departe nu-i ii raspunsese doar continuase sa mearga intr-o directie aparent opusa castelului. Si doar atit a putut, sa-ti tina morala? Imi amintesc cum abia reuseam sa fugim fara ca sa fim batuti de el, iar pe tine doare te cearta, nu-i corect, asta se numeste discriminare. Scincea exact ca un copil ce gemea de nedraptati, si chiar ii era oarecum de tot ce se intimplase in scoala, amintiri frumoase despre tineretea sa.

Drumul era liber sa ca puteau sa iasa frumos din padurea aia noroioasa. Se aflau direct in fata portilor din Hogwarts. Pe aici nu puteam trece nici daca am vrea asta din toate puterile. Trebuie sa mai inconjuram putin daca vrei sa ajungi cit mai repede sus. Il apucase nostalgia dupa timpurile in care se furisa inapoi in castel dupa o noapte de umblat brambura prin Londra, erau doua cai, sau prin Padurea Interzisa, sau prin lac. Sigur el avea sa aleaga calea cea mai scurta, adica lacul.

• Rase scurt cand i auzi replica si zise:
  - Hei, nu e vina mea ca probabil are slabiciune la fete! Si nu e discriminare, mereu fetele au avut prioritate, corect ?....continua ea inca pe un ton amuzant. Bine, poate facea discriminari dar si fetele si baieti erau la acelasi nivel, cel putin cei de la aceeasi casa.
  
  Bine, nu putea spune ca o anumita casa era mai superioara, caci fiecare isi credea casa mai buna decat cealalta desi fiecare avea cate o sclipire, unii erau mai buni la ceva iar altii la altceva.
  Isi reveni din aceea visare si observa cum brusc incepu sa ploua torential. Perfect! avea sa ajunga la castel uda leoarca si probabil colegele aveau sa o intrebe nenumarate chestii.
  Nu era fana a explicatiilor, niciodata nu-i placuse sa explice ceva un timp indelungat preferand sa zica tot pe fata si pe scurt. In fond de ce i interesau pe altii soarta ei?
  
  - Bine, atunci haide sa inconjuram pana nu se iveste cineva sa ne certe.. continua ea fixandu-l cu privirea, cu un zambet cald si totusi malitios in coltul gurii. Il urma indeaproape pe baiat, in tot acest timp analizandu-l. Calca usor pe iarba, inghitind in sec si tinandu-si geaca mai bine in jurul taliei, era destul de tarziu..spre dimineata si racoarea inca se simtea..cel putin la ea pana in maduva oaselor. Ofta scurt, si continua sa mearga.

Ajunsesera la malul lacului. Ii lasa mina fetei si se asezase pe vine punind o mina pe suprafata lucioasa a apei, oglinda perfecta nu doar a lucrurilor care se aflau in exterior, dar si a interiolului unei persoane sau a unui obiect. Soptise ceva pe care fata oricum nu avea sa-l inteleaga, era o micuta vraja, o ghidusie inventata de el si colegii lui. Din apa au inceput sa para una cite una pietre mare slefuite cu cea mai mare grija de torentii racorosi ai riurilor, erau perfect netede si foarte lunecoase, dar macar avea o suprafata plata. Pasise pe prima piatra si ii sintinse mina.

Spea ca nu te temi sa mergi pe ele, se tin bine, si daca o sa te luneci nu-ti voi permite sa cazi. Un zimbet cald i se asternuse pe buze. Isi amintea foarte bine de fiecare moment legat de pietrele alea, de cum le-au pus acolo, cum le-au camuflat, cum nu mergea vraja la un moment dat si trebuiau sa innoate prin lac in noiembrie cind gheata era foarte subtire si multe, mult altele.

Se uita in ochii fetei si incepea sa-i placa din ce in ce mai mult de ea. Un sentiment unic, pe care-l crezuse pierdut reinviase in sufletul lui. Instincul de a o proteja se acufunda in fiecare secunda. O apuca de mina si i se parea ca este mult prea fragila ca sa se apere de una singura. Nu stia de ce se gindea la toate acestea, dar stia un singur lucru, nu era totul tocmai in regula in legatura cu acea fata.

• Intr-un final ajunsera pe malul lacului. Se uita in jur, erau doar ei si atat. In fond nu mai lipsea nimic nu? Nicidecum un profesor care nu avea somn la ora asta, dar spera sa nu vina nimeni. Se uita in apa clara si lucioasa in care te puteai oglindii si ofta scurt, probabil pentru ca stia ca noaptea asta avea sa se sfarseasca in curand..si nu stia de ce dar simtea un nod in stomac. Isi reveni din visare si il urmarii indeaproape pe Arty, fiind atenta la fiecare miscare facuta. Brusc observa cum din apa incepura sa iasa pietre slefuite si destul de alunecoase.
  
  Inghitii in sec si facu ochii mari. Avea o problema cu alunecarile de cand era mica, de aceea nici nu prea inghitea nici matasea si nici chestiile lucioase. Auzi vorbele baiatului si zise:
  - Bine, daca alunec ma ai pe constiinta! continua ea pe un ton amuzant si totusi cu o voce calda dar in soapta. Il prinse la randul ei de mana si pentru cateva secunde privirea i ramase la el, nu stia de ce..dar atmosfera se schimbase brusc, cel putin pentru ea...in bine.
  
  Isi facu intr-un final curaj si se mai uita odata in jur in stanga si in dreapta, pentru a fi sigura ca nu e nimeni si o lua inainte dar inca tinandu-l pe el de mana. Trebuia odata sa scape de..frica asta de chestiile lucioase, bine probabil ramase traumatizata de mica de cand cazuse in apa..de pe o chestie lucioasa si era cat pe ce sa se inece. Pasi cu grija pe pietrele acelea si brusc aluneca pe o parte.

Se uiat la ea si nu intelegea de ce oare putea sa-i fie frica de pietrele lunecoase? Ei bine lui nu i-ar fi placut sa faca o baie acum, dar totusi simtea ca fata are altceva. Simtea cum muschi ei sunt foarte incordati, mai ales prin puterea cu care ii stringe mina, nu stiuse nici o data o fata poate avea o asemsnea forta, dar i se parea ca nu-i suficienta pentru a se apara de una singura in caz de primejdie. Pasea in urma ei. Ii era aproape in caz de ceva, desi era sigura totul va merge ca si uns.

Acea incredere totusi disparuse cind o vazuse ca aluneca, era apropae la sfirsitul aleei din pietre. O strinse puternic de talie si i o apropiase de el. Respiratia lui devenise mai rapida, era doar vina lui ca se lunecase, dar nu stia o alta cale de acces in scoala. La un moment dat i se paruse ca mai bine o ducea el in brate, dar daca cadea cu tot cu ea in apa avea sa sa simta si mai sprost. O stringea destul de tare la piept si inima lui incepea sa se zbata mult mai puternic. Esti in regula?