Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Vacante in Vacante, concedii si afaceri
1 2 3 4 5 Next »
/ curiosity killed the cat

**Guillaume J. Devereux** · 19 Dec 2012, 22:29

Barbatul zambi, amuzat. Se ridica de pe scaunul pe care statuse pana atunci, si se aseza in genunchi in fata celui pe care statea ea, privind-o lung. Nu avea nici un motiv sa o omoare, caci nu ii spusese inca planurile sale, asa ca nu avea de ce se descotoroseasca de ea.
"Nu fi prostuta. Pentru ce as vrea sa te omor?"
Ii zambi din nou, insa de data asta bland, fara nici un motiv ascuns sau diabolic. Doar simplu, ca intre prieteni.
Nu isi dadea prea bine seama, si de fapt nici nu vroia sa stie, insa avea vaga impresie ca avea sa se indragosteasca curand de Ivy. El, caruia nu-i placuse in viata lui de cineva!

**Ivy Thibault** · (This post was last modified: 19 Dec 2012, 23:08 by Ivy Thibault.)

Nina îl privi încurcată pe bărbat. Cum adică pentru ce? Nu acesta fusese scopul lor de la început? Stoarce toată informaţia din fată, apoi descotoroseştete de ea?
Poate că Nina înţelesese totul greşit. Poate că Guillaume nu voia să o omoare. Poate mai avea încă nevoie de ea.
Încercă să se gândească cu atenţie la evenimentele ce se desfăşuraseră în ultimele ore. Nu-i venea să creadă că în dimineaţa asta, ea stătea în faţa unei ciocolate calde, răsfăţându-se cu cărţi şi perne. Nu-i venea să creadă că în dimineaţa asta fusese aşa de mizerabilă încât uitase să se bucure până şi de viaţă.
- Dacă nu vrei să mă omori, începu Nina, privindu-l puţin suspicioasă pe Guillaume, atunci ce ai de gând să faci cu mine?

Nina era sigură că nu va uita niciodată acea nuanţă briliantă de albastru a ochilor lui şi simţea cum acea culoare deosebită o învăluie treptat, lăsând-o goală şi nehotărâtă, însă în acelaşi timp mai fericită decât fusese vreodată.

**Guillaume J. Devereux** · 22 Dec 2012, 12:52

"Nu stiu inca, insa nu am sa te omor. La ce bun? Nu esti prea periculoasa pentru planurile tale, si oricum, am incredere ca o data ce i-ai tradat, tradati raman. Am dreptate?"
Ar fi vrut sa se apropie mai mult de ea, insa ceva in sinea lui ii spunea ca mai bine statea linistit, pentru a nu o speria sau dezgusta.
"Daca vrei, te pot face mana mea dreapta, intrucat nu am inca una, si mereu am considerat ca femeile au un simt strategic foarte dezvoltat asa ca nu vad nimic impotriva."
Nu mai mentiona faptul ca abia la sfarsitul serii avea sa o decizie, pentru ca nu vroia sa o influenteze. Trebuia sa o lasa sa se poarte exact asa cum era ea in realitate.
Pentru o clipa, se gandi ca ar trebui sa inceteze sa se mai poarte atat de dragut si amabil cu ea, caci in fond, nu stia ce avea in cap, si putea in orice clipa sa treaca inapoi de partea cealalta, dar instinctul lui de lup il facea sa se increada in ea.

**Ivy Thibault** · 22 Dec 2012, 13:10

Ceea ce spunea el avea sens. Nina ridică din umeri într-un gest puţin copilăresc. "Presupun," se resemnă ea să spună. În fond, nu s-ar mai întoarce la Sfinţii Mortali nici moartă acum. Chiar dacă, printr-o întorsătură improbabilă de situaţie, ar vrea să se ducă înapoi, ar fii fost mult prea vanitoasă pentru a se întoarce la ei cu botul pe labe.

Oftă adânc şi se întrebă pentru o secundă dacă nu era rău că nu se simţea absolut deloc vinovată pentru că trădase oamenii cu care îşi petrecuse ultimii şase ani. Oare asta avea să-l influenţeze pe Guillaume? Oare avea să-l facă să vrea să se descotorosească de ea cât mai repede pentru a nu i se întâmpla acelaşi lucru ca şi lui Kurt?

Reveria ei fu întreruptă de următoarele cuvinte ale bărbatului. Nina zâmbi. Mâna lui dreaptă. Suna bine. Era ca şi cum i-ar fii cerut să stea de-a dreapta lui, să fie regină lângă rege. Fata îşi ridică privirea şi se lăsă absorbită de ochii lui pătrunzători. Se aplecă încet spre el, până când ajunse la o distanţă de câţiva centimetri. Inspiră adânc, simţindu-i parfumul în nări.
"Tu ai puterea," spuse Nina, înclinându-şi capul uşor într-o parte, "ai aparenţele, ai inteligenţa. Ce nu ai tu, Guillaume?

**Guillaume J. Devereux** · 22 Dec 2012, 13:32

O privi pe Nina cum se apropie si se incrunta, nestiind de ce isi simte asa ciudat tot corpul. De parca o electricitate acra, dar totusi placuta, ii strabatea corpul. Nu stia de ce se simtea asa, desi banuia, si se gandi ca nu se putea ca asta sa i se intampla tocmai lui. El, care dupa atatia ani in care isi jurase sa stea departe de dragostea dubioasa a unei femei, sa nu se lase prins in mrejele lor, era acum nevoit sa cada prada chiar ostaticei sale, pe care era pe cale sa o faca mana lui dreapta.
Auzi intrebarea ei tot repetandu-se in minte, si se gandi. Ce anume nu avea el? Nina avea dreptate. Avea putere, inteligenta, maretie. Insa ii lipsea ceva in acel moment, ceva care il impiedica sa fie fericit. Si nu era dorinta apriga de a se lupta, caci intr-un fel, ii era frica sa moara, desi isi dorea s-o faca intr-un mod cat mai onorabil. Insa altceva ii lipsea. Poate chiar ceea de ce se temea el cel mai mult, si anume zambetul dulce al unei femei care sa-i apartina, surasul ei melodios si mladuirea scumpa a trupului ei de felina. Guillaume stia ca niciodata nu ar fi putut iubi o femeie urata. Pentru el, frumusetea fizica si lucrurile palpabile erau cele ce contau. Pentru el, o femeie putea fi si proasta, caci el putea sa completeze unirea cu mintea sa agera. Insa stia ca Nina nu era nici urata si nici proasta, asa ca ce altceva mai putea cere? Ea era tot ce cautase el vreodata, iar aceasta constatare brusca il cutremura.
"Pe tine", sopti, chipul sau frumos si nobil, palind, cand isi semna propria sentinta.

**Ivy Thibault** · (This post was last modified: 22 Dec 2012, 16:20 by Ivy Thibault.)

Nina simţi cum un fior o străbate prin şira spinării, cum o ciudată putere i se strecură prin corp până în vârful degetelor. Pentru prima dată în viaţa ei se simţea puternică. Lăsă să-i scape o expiraţie întreruptă, o dată cu şocul care o cuprinse.
Niciodată în viaţa ei nu fusese mai conştientă de persoana pe care o avea în faţă. Fiecare trăsătură, fiecare gest, fiecare detaliu care îi completau personalitatea mândră a lui Guillaume îi atrăgea atenţia, rupând-o în mici bucăţele de pură electricitate.

Nina ridică o mână tremurândă şi o lipi încet de faţa bărbatului dinaintea ei. Palma ei ardea în locul în care pielea ei se atinse de a lui. Îi era frică să o spună, ca şi cum dacă ar face-o, el s-ar ridica brusc şi ar părăsi-o. Însă cuvintele îi zgâriau creierii prin ţipetele lor şi Nina se miră că Guillaume nu o putea vedea direct în ochii ei.
"Asta e ceva ce îţi aparţine de asemenea," răspunse ea şoptit. Cuvintele ar fii putut fii şi strigate, tot nu s-ar fii auzit mai tare în camera care se transformase dintr-o dată din închisoare în propriul ei univers.

**Guillaume J. Devereux** · 22 Dec 2012, 14:24

Fu mai mult decat surprins cand descoperi ca sentimentele sale primeau un raspuns, si se intreba cum de putea o fata ca Nina sa aiba ochi pentru unul ca el, cunoscut pentru faptul ca fugea de casatorie si relatii stabile, si parasea fetele cand acestea abia isi luau pe ele rochiile colorate si pantofii eleganti. Oare vroia doar sa-l pacaleasca si sa-i dea o lectie? Pentru ca daca asta vroia, ei bine, ii iesea extraordinar, incat ochii ei albastri nu tradau nimic.
"Vorbesti...serios?"intreba el, inghitind in sec, si incercand sa-si faca vocea sa nu tradeze nimic.
O cuprinse in brate, sarutandu-i chipul luminos, ca de copil, fara sa se poata stapani. In viata lui nu cunoscuse infrangerea, si nici chiar aceasta presupusa infrangere a planurilor sale nu-l nelinisteau, gandindu-se ca a venit timpul sa faca o schimbare de scopuri in viata.

**Ivy Thibault** · 22 Dec 2012, 16:34

Nu răspunse nimic în cuvinte, deşi îmbrăţişarea pe care i-o returnase spuse totul. Îi simţi formele spatelui sub palmele ei şi se cutremură uşor. Încercă să-şi amintească de ultima dată când simţise aşa ceva, însă nu-şi putea aminti. Tot timpul crezuse că Kurt fusese iubirea vieţii ei, că va rămâne singură până la sfârşitul vieţii, însă soarta avea alte planuri pentru ea.

Cât de înfricoşător era să fie din nou îndrăgotită. Să simtă iar bucuria şi nesiguranţa pe care i-o oferea viitorul. Să trăiască din nou.
Oftă încet în braţele lui Guillaume. Tot ceea ce-şi putea imagina în acest moment era că totul se va sfârşi bine. Simţea uşurarea aceea pe care i-o oferise Guillaume prin acele două simple cuvinte. Şi totodată şi nesiguranţa pe care i-o oferea trecutul său.

**Guillaume J. Devereux** · 31 Dec 2012, 01:29

"Mi-a trebuit atata timp...sa-mi dau seama ca am nevoie de cineva. Imi pare rau ca te-am facut sa astepti, si pe mine insumi."
Si era adevarat. Avusese nevoie de multi ani sa-si dea seama ca singur nu putea reusi nimic, oricat de mult si-ar fi dorit el. Insa cum ar fi putut sa cucereasca lumea, sa fie un erou, sa fie iubit, daca nu avea pe nimeni care sa-l astepte cu sufletul la gura? Razboiul nu era simplu, insa era mai usor sa mori, stiind ca cineva te astepta si se ruga pentru tine. Era mai usor sa-ti dai viata gandindu-te la cineva drag.
"Pentru ca de acum, voi merge la razboi, draga mea, insa tu esti curajoasa, si trebuie sa profitam de acest timp. Sunt sigur ca nu am sa mai traiesc mult, oricat de mult m-as stradui sa nu intru in necazuri. Poate ca tu ma vei salva, acum ca esti acum, insa trebuie sa ma gandesc si la partea negativa a lucrurilor"

**Ivy Thibault** · 31 Dec 2012, 10:49

Nina se încruntă şi se desprinse din brăţişare, luându-i faţa în mâini pentru a-l putea privi. Nu chiar o idee excelentă pentru că aproape că uită totul atunci când se uită în ochii lui. Era ca şi cum albastrul acela o înconjura din toate părţile, lăsând-o fără nimic altceva.
"Nu mai pleci nicăieri acum," spuse Nina, simţindu-i respiraţia pe faţă. "Poate că te vei duce la război, dar te vei întoarce. Voi avea eu grijă să vii înapoi."

Îi dădu o şuviţă buclată la o parte de pe frunte. Nu avea să i se mai întâmple asta din nou. De data asta va avea grijă. Guillaume nu va pleca nicăieri fără Nina. Gândul acesta îi trimise fluturaşi în stomac şi un ciudat sentiment de nerăbdare.

Simţea că putea să se uite la trăsăturile lui perfecte pentru totdeauna şi se întrebă cum de o creatură atât de perfectă putea să îi aparţină ei.

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Vacante in Vacante, concedii si afaceri 1 2 3 4 5 Next » //  / curiosity killed the cat

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Vacante in Vacante, concedii si afaceri
1 2 3 4 5 Next »
/ curiosity killed the cat