Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Durmstrang / decimated dreams

• Alerga in spatele lui aruncand cateva blesteme inofensive in stanga si in dreapta. Ii era frica sa o ia in fata, dar vroia sa iasa cat mai repede din acel loc. Ajunsese sa creada ca nu va gasi niciodata documentul si ca trebui sa-si petreaca restul zilelor ascunsa undeva in inima Padurii Interzise ca devoratorii sa n-o poata gasi. Ii era frica de ei si stia ca n-ar fi putu face nimic pentru a-i indupleca. Daca n-aducea documentul n-ar fi stat de vorba cu ea, ar fi ucis-o pe loc fara vreun fel de remuscari.
  Fiind distrasa de gandurile sale nu prea fericite se impedica de o treapta ce facea legatura intre doua coridoare. Cazu la pamant, iar cand incerca sa se ridice simti o durere inimaginabila in zona genuchiului. Se gandi pentru o secunda ca isi rupsese ceva si incerca sa faca o vraja minora de vindecare pentru ca tipul acela de accidentare necesita cel putin doua zile in Aripa Spitalului.

Inca de cand auzise bufnitura stiuse ca nu e de bine si intr-adevar nu era. Se intoarse sa vada ce patise Ronnie si cand o vazu jos alerga spre ea. La jumatatea drumului se opri insa, deoarece simtise o prezenta ciudata. Se intoarse cu un 'Stupefy!' dar fu azvarlit cativa metri inapoi de o felina imensa, maronie, cu colti iesiti mult in afara. Incerca sa se ridice dar aceeasi felina sari pe el , incercand sa isi infinga coltii in gatul lui. Baiatul se feri si se rostogoli impreuna cu fiara inca vreo cinci metri. Apoi se ridica, negasindu-si bagheta, si privi spre atacatorul sau. Acesta se ridica si el.
Sal se pregati pentru un nou atac, dar silueta animalului se indrepta si se tansforma intr-un vrajitor inalt si scheletic, cu parul lung, castaniu, si ochii verzi. Uitandu-se sa vada ce face Ronnie, viperinul observa cu groaza cum o alta silueta se afla in fata fetei, acum prea departe de el. Atentia ii fu atrasa din nou de adversarul sau cand acesta isi scoase bagheta si rosti 'Sectum sempra!'

• Se uita absorbita la animalul ce il atacase pe baiat. Se misca cu atat eleganta, folosindu-se de miscarile specifice felinelor, patruland camera de parca n-ar fi avut oase in trup. Se transforma rapid intr-un barbat inalt, a carui ochi de culoarea smaraldului pareau sa cuprinda cu privirea fiecare detaliu. Avea buzele subtiri si rozalii, tinadu-le stranse ca intr-un fel de incruntatura. Chipul ii era ridat de trecerea anilor, dar nu capatase o figura inteleapta, ci numai o expresie malefica. Parul saten presarat din loc in loc cu fire albe ii inaspreau si mai tare trasaturile.
  'Sectum sempra' il auzi pe batran atacandu-l pe vrajitor, dar era prea ocupata cu propria sa problema.
  Un barbat se afla in spatele sau si se indrepta incet catre locul in care statea intinsa. Ii auzise pasii pentru ca o data ce aparuse batranul, in camera se facuse liniste. Isi stranse bagheta in mana si se intoarse dintr-o miscare fara a se ridica catre barbat si si-o indrepta catre el spunand 'Crucio'. Barbatul cazu in genunchi si incepu sa tipe.
  Fata se ridica incet, proptindu-si mana si mai apoi intregul trup de perete si se indrepta catre vrajitorul batran. Nu putea sa se apropie foarte tare de el deoarece peretele avea sa se termine in mai putin de jumatate de metru. Se multumi cu distanta nesemnificativa care ramasese intre ei cand ajunse la capatul culoarului si isi indrepta bagheta catre barbatul acoperit de o roba neagra. 'Avad...' incepu viperina sa spuna, dar vrajitorul o opri fara a spune macar un cuvant.
  'Te grabesti..' spuse acesta uitandu-se la ea ca la un invatacel.

Simti o durere ascutita in piciorul stang, dar nu se mai uita sa vada ce era. Vraja il lovise in picior pentru ca nu se miscase destul de repede. Se uita iarasi dupa Ronnie si vazu adversarul ei ingenuncheat. Vru sa ii strige sa nu il subestimeze, dar scheleticul sau urmaritor nu ii lasa timp de asa ceva. Se transforma din nou si il forta pe baiat din ce in ce mai departe de partenera lui. Intre doua atacuri Sal reusi sa isi vindece rana de la picior, dar fiara ii impiedica mai orice incercare de a face alte vraji decat cele de protectie.
Trebuia sa ajunga inapoi la Ronnie, pentru ca dorea sa schimbe adversarii. Un gand ce ii intrerupse reflexele fu de ajuns ca fiara sa treaca de vraja de protectie si sa il apuce de bratul sanatos. Manusa solida ii opri coltii, dar presiunea exercitat de falci era imensa. Salathiel decise ca nu mai avea de ales...

• Privea socata scena si se deicisese ca era timpul sa faca ceva. Se intoarse catre atacataroul sau si rosti cuvintele 'Avada Kedavra', iar acesta cazu fara suflare la pamanat. Se putea vedea ca nu era la fel de bine priceput precum batranul maestru care probabil preda ora de Aparare Contra Magiei Negre.
  Se intoarse din nou catre cei doi barbati si se trasnforma dintr-un salt intr-un leopard alb. Piciorul sau stang era inca ranit, dar forma sa animala era cu mult mai puternica decat cea umana. Fara sa se mai gandeasca mult se napusti asupra felinei ce-l ataca pe viperin si-si infipse coltii in gatul acesteia. Vrajitorul avea mai multa experienta pentru ca se putea vedea ca si in forma umana caninii sai erau mai prelungiti decat era normal. Acel mic detaliu dovedea ca-si petrecuse destul de mult timp in forma de animag, lucru pe care vrajitoarea nu-l facuse. Era incepatoare din acel punct de vedere, avand doar un an de cand isi capatse acea caracteristica si nu stia de cele mai multe ori cum sa actioneze. Forma de animal nu venea si cu instinctele specifice creaturii pe care incerca s-o imite, ci isi pastra obiceiurile si modul de a gandi umane.

Ronnie facuse cel mai bun lucru in situatia de fata, si anume ii daduse lui Sal timp pentru a executa vraja pe care o planuia. Intr-o clipa coridorul deveni un tunel de foc, iar vrajitorul blond se desprinse din imbratisarea mortala pe care incerca sa i-o aplice leopardului alb. Locul unde Ronnie se opri fu golit de flacari, in timp ce Sal trecea pe langa ea. Adversarul isi relua forma umana si in bagheta lui tasni un torent de apa, care insa nu reusi sa faca absolut nimic flacarilor. Sal incepu sa rada, strangandu-le pe toate in fata sa sub forma unei multimi de harpii hidoase. Vrajitorul il privea ingrozit si neschitand nicio miscare.
La un semn, monstrii de foc se napustira spre el si cateva secunde intreg coridorul rasuna de urlete ingrozitoare. Cu o miscare larga, viperinul aduna monstrii zburatori la un loc sub forma unui torent de serpi si il trimise in valuri imense inainte, maturand totul in cale si lasand doar pereti intunecati in urma.

"Ronnie, daca ne grabim putin cred ca putem ajunge in cateva minute."

Stia ca e ranita, si el era. Dar aveau timp de asta dupa ce scapau cu viata de aici, lucru mai probabil acum, dupa sfarsitul luptei. Fusese primul semn de noroc din zi si era usurat oarecum. Nu avea de gand sa ii spuna viperinei ca era a doua oara cand executa acea vraja.

• Se opri in locul delimitat de foc si privi ingrozita intreaga scena cu ochii sai de felina. Vrajitorul incerca sa scape folosind diferite vraji, dar niciuna nu parea sa poata stopa efectul vrajii executate de Salathiel.
  '...Putem ajunge in cateva minunte' il auzi pe baiat spunand si o lua la fuga pe coridor pastrandu-si forma de animag. Puterea sa era sporita de transfigurare si stia prea bine ca pe langa picior, acum avea si mana dreapta sfasiata in totalitate. Marai incet gandindu-se la cicatricele ce urmau sa-i urateasca bratul pentru tot restul vietii sale.
  Ajunse in fata biroului directorului si se transfigura. Se sprijini de perete si deschise usa tinandu-si bagheta indreptata catre aceasta. Intra precauta in incapere foarte bine luminata si se naspusti asupra biroului argintat ce trona in mijlocul camerei. De abia daca mai putea sa se tina pe picioare, dar reusi sa ajunga pana in dreptul scaunului mare de lemn negru ce fusese creat special pentru acel birou si sa se aseza intr-o parte pe un brat al acestuia pentru a incepe ca caute printre foile de pergament ce se ascundeau in sertare sau erau lasate la vedere pe suprafata lucioasa a mesei. Isi putea simti pielea urlandu-i de durere in locurile in care era ranita, dar stia ca dupa ce va gasi documentul si va disparea totul avea sa fie bine.

'Am sa o omor in chinuri!' exclama Sal rezemandu-se de un perete, gafaind de zor. 'E a doua oara cand imi face asa! Cum naiba vrea sa ma tin dupa un leopard care alearga asa repede?'

Ajunse in sfarsit la biroul directorului, deja deschis, si considera atmonsfera ca o alternativa binevenita mirosului de scrum si cenusa de pe coridor. Ar fi vrut sa o ajute pe Ronnie la cautari, dar singura mana sanatoasa il durea destul de rau. Se uita totusi imprejur, cautand macar cu privirea ceva nealocul lui, ceva ce ar fi putut ascunde documentul mult cautat.

"Ronnie, gaseste-l te rog." murmura el la urechea tinerei, apoi pleca spre coridor. Auzise zgomote si pasi si avea de gand sa-i mai castige viperinei timp.
"Impedimenta! Deprimo!" rosti el in fata numerosilor vrajitori.

• Cauta disperata printre pergamente, incercand sa se tina pe proprile-i sale picioare macar pentru o perioada scurta de timp. In graba sa reusi sa se taie intr-o bucata de hartie. Instictiv, isi duse degetul vatamat la buze, dar apoi realiza ca gestul sau era inutil deorece intreaga sa mana era acoperita cu sange. Isi dadu ochii peste cap si incepu sa rascoleasca biroul in continuare sperand ca Sal avea sa faca tot ce-i statea in putinta pentru a-i incetini pe viitorii atacatori.
  'Nu se poate, nu se poate, nu se poate' spunea ea in mod repetitiv negasind nimic.
  Simti ca ii lipseste ceva si apoi realiza ca-i cazuse pandantivul de la gat. Incepu sa se agite gandindu-se ca-l pierduse in lupta si ca nu mai avea cum sa-l mai recupereze vreodata, dar apoi vazu ceva stralucind pe podea datorita luminii ce se reflecta de la una dintre lumarile de pe birou. Se apleca cu grija pentru a nu se rani si mai tare. Intelesese pe loc ca obiectul ce lumina era pandantivul sau, asa ca-l apuca si si-l baga in buzunarul blugilor pe care-i purta. Dorea sa se ridice, dar observa o bucata ingalbenita de hartie ce iesea de sub unul dintre picioarele biroului. Facu o vraja de levitatie cu ultimile sale puteri ridicand biroul si luand foaia de pergament. Zambi satisfacuta si apoi incepu sa citeasca cu greu ce scria in paginile acelea, pentru ca documentul se dovedise a fi format din doua file.
  Se ridica in picioare si o lua la fuga pe usa si apoi pe culoar. Se opri in dreptul baiatului ce o astepta aproape de usa si ii arata zambind foile de pergament.
  'Ce ai de gand sa facem? Ne luptam?' intreba vrajitoarea suspicioasa pentru ca stia nu le puteau avea amandoi in acelasi timp.

"Impedimenta!" striga Sal, alergand spre Ronnie si smuncindu-i efectiv foile din mana. Le citi cat de repede putu si se opri incremenit cateva momente. Se uita la viperina, apoi din nou la document. In cele din urma mototoli una din foi si o arunca jos, incendiind-o, iar cealalta i-o dadu vrajitoarei.

"Poftim, nu-i nevoie de nicio lupta. Sunt sigur ca asta iti va fie de folos tie si prietenilor tai Devoratori."

Pe foaie ramasa se afla un studiu asupra unei vraji foarte puternice, Protego Horibilis, si cum trebuia efectuata de catre un vrajitor pentru a proteja pe altcineva de temutul blestem de ucis. Un Devorator n-ar fi fost in stare sa efectueze aceasta vraja pentru a proteja pe altcineva, tocmai de aceea a doua pagina, cea arsa, a documentului descria modul in care egoismul cuiva putea fi folosit impreuna cu vraja pentru a-l proteja de blestemul de ucis.
Salathiel insa avusese grija ca niciun Devorator sa nu mai poata afla despre asa ceva.

"Ronnie, sa mer...." Un chip zbarcit si uratit de vreme aparu in spatele viperinei care il privea nedumerita. Vrajitorul trecuse de vrajile lui cu usurinta si in cele doua secunde in care Sal vru sa o avertizeze pe Ronnie, el intinse bagheta si rosti clar 'Avada Kedavra!'
Baiatul mai apuca sa isi intinda mana insangerata si sa rosteasca "Protego horibilis!" inainte de a se prabusi, cu ochii inca atinti pe viperina. Ii inchise linistit dupa ce o vazu nevatamata.
'Nu sunt...'