Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Aleea Diagon

1 2 3 4 Next »

/ Do you remember standing on a broken field?

" Hai-hai!" facu Colin si isi scutura capul asemenea unui caine. Miscarea lasa parul scurt ciufulit si tepos, luand-o in toate directiile. Bine ca nu avea o oglinda ca sa vada cat de aiurea ii statea la tample, ridicat in laterala dupa ce-si trecuse mana prin el. " Vorbi mata!" continua, imitand miorlaitul unei pisici. Desigur, esua lamentabil.
" Lumos!" spuse si el, ridicand bagheta pentru a lumina cat mai bine pestera.
Cu ochii in tavanul lipsit de stalactite, Hawk isi pierdu echilibrul pentru o clipa.
" Ai grija, Sandy. Podeaua e alunecoasa"
Anunta cu o voce joasa, oarecum uimit de ce vedea. Nu mai fusese intr-o pestera de mic copil. Fusese cu parintii lui cand avea opt sau noua ani. Pestera Vechilor. Era un loc superb, iar Hawkeye si-l amintea in detaliu, desi nu se mai gandise la el de ceva vreme. Stalactitele aveau forma unor bucle, in timp ce stalacmitele cresteau precum tubulatura unei orgi. Isi amintea perdelele din calcar ce parea verzui, dar stralucea sidefiu cand lumina dansa pe suprafata lucioasa. Isi amintea formele ciudate pe care le asocia cu diverse animale. Un papagal, un delfin, un caine...
Hawkeye ofta.

• Isi arcui o spranceana si incepu sa rada, insa se dadu cativa pasi in spate cand acesta incepu sa se scuture iar toata apa veni pe ea. Isi puse mainile in solduri si incepu sa imite un urangutan, zicand:
  - Nu cred ca vrei sa ne intrecem la chestiile asta, Colin Hawkeye Rovson! Spuse ea pe un ton superior si apoi continua sa priveasca pestera cu ochi suspiciosi si dubiosi ca la inceput.
  Nu mai fusese niciodata intr-una, nu o pasionau chestiile astea chiar daca mereu zisese ca trebuia sa incerce o excursie, unde la o pestera, cabana oriunde poate vizita chestiile de genul.
  Insa nu prea avusese timp, scoala si antrenamentele de vajthat i ocupasera tot timpul iar in vacante mergea la familie, ceea ce era normal.
  Isi scutura capul ca sa revina la realitate si incepu sa rada cand Colin facu ca si o pisica, insa esua.
  - Asculta aici, Urang... Insa nu apuca sa zica nimica caci aluneca direct in fund si se duse ca pe un topogan in jos dar se opri intr-un final intr-un zid, nu cazuse foarte departe de soimean.
  - Oh, crap! Isi zise si apoi se ridica de acolo incercand sa-si tina echilibrul pe cat putea.

Hawkeye se trezi chiar foarte interesat de ce avea sa spuna Soimeanca. Clipi buimac cand ea nu termina cuvantul. Clipi iar. Sandra fusese in fata lui cu o clipa inainte, iar acum disparuse complet.
" Oh, crap!"
Colin se intoarse in directia sunetului.
" Nu-mi place crapul" comenta el inapoi. " Prefer pastravul, dar lasa asta. Esti bine acolo?"
Se lasa pe vine si pipai terenul. Ridicandu-se putin, Hawk inainta si se lasa sa alunece usor. Se opri langa Sandra si practic ii baga lumina baghetei in ochi, desi nu realiza pe moment. Putin noroi. Asta parea sa fie singurul lucru in neregula cu ea. Totusi, isi invatase lectia. Avea sa astepte ca ea sa-si faca verificarea si sa vada daca ceva nu era asa cum trebuie. O privi rabdator, desi i se citea in ochi o asteptare curioasa.
" Oh! Scuze!" se grabi Colin sa coboare bagheta, iar lumina se misca ciudat in jurul lor.
Incerca sa inveseleasca putin atmosfera, sa-i ia gandul de la alunecare, desi intr-un colt din mintea sa, Colin se gandea cat de smecher ar fi fost un astfel de tobogan.
" Sa ascult la tine ce anume?"
Afisa un zambet strengar, retrezindu-si curiozitatea de a afla continuarea.

• Isi arcui o spranceana si pipai chestia alunecoasa pe care statea, nu-i placea de loc. I dadea o stare de incomoditate si nesiguranta insa in momentul in care dadu sa se ridice din nou, Colin, spre suprinderea ei aluneca langa ea si isi aminti de replica lui de sus. Pufni intr-un hohot de ras puternic, nu putea sa se abtina. Dar asta era, isi dadu ochii peste cap si isi puse mana la ochii cand acesta i baga lumina in ochi. Se linisti cand el isi ceru scuze si apoi zambi malefic.
  - Las-o balta, incep sa cred ca, daca iti mai comentez mult o sa ajung cu ceva rupt deci prefer sa te aprob.
  Spuse ea nedumerita si apoi se ridica cu totul de acolo si se lasa iar jos, de ce sa nu se de-a pe topogan. Se puse in spatele lui Hawk dar lasa o distanta considerabila pentru a nu se lovi si il impinse sa se duca in jos si ea la fel, alunecand timp de cateva secunde si apoi ajungand jos.
  - Ti-a placut topoganul? Bine, caci acum trebuie sa gasim o iesire. Uite! Spuse ea alergand spre o usa imensa, isi scoase bagheta si zise "Accio piatra imensa", apoi dadu absenta usor din umeri si piatra se muta de la loc imediat lasand lumina soarelui sa intre in pestera.
  - Holy shit! Am ajuns de unde am inceput. Spuse ea...dezamagita.

Hawkeye privi amuzat micul ei moment. Incepu sa rada si dura ceva pana sa-si recapete controlul. In timpul asta, Sandra se tot misca pe langa el, dar Soimeanul se amuza prea tare.
" Vezi? Ti-am spus eu ca pot fi violenti uraaaaaaaah!"
Alunecarea il lua pe nepregatite, dar casca ochii la traseu. Era scurt, dar tare alunecos. Colin se gandi sa-si infiga calcaiele in suprafata stancoasa pentru a incetini, dar se dovedi o miscare fara efect. Ajunse jos, dar continua sa alunece jumatate de metru. Fiindca uitase sa slabeasca apasarea, se rasuci intr-o parte. Ramase acolo, pe podeaua uda, incepand sa rada iar.
" Da, domnisoara Brown, a fost o calatorie pe cinste" chicoti el.
Hawk se ridica si o urma pe Sandra spre ceea ce parea a fi o iesire. Primi cu bunavointa lumina soarelui. Il simtea incalzindu-i fata.
Capul lui se intoarse imediat spre directia Sandrei.
" Nu stiam ca si ala e sfant" balmaji el si lua mediul din jur in atentie.
Inainta nesigur cativa pasi, privind incolo si-ncoacea, de parca putea sa schimbe ceva in felul in care crescusera copacii. Nu intelegea cum de ajunsesera iar la inceput. Relua traseul in minte si era destul de sigur ca cei doi nu facusera nicio manevra de intoarcere. Mersesera in directii fixe si nu-si amintea sa o fi luat de doua ori la dreapta sau de doua ori la stanga.
" Ceva nu e bine..." murmura el si se incrunta.

• Isi arcui o spranceana si privi in jur nedumerita, nu era bine nimic si el isi dadea acuma seama? Poate ca era la fel de obosit ca si ea, sa alergi incontinuu cateva ore nu era in programul lor sau cel putin nu in al ei, asta era sigur.
  - Nrmal ca nu e bine, numa acum iti dai seama? Incep sa ma indoiesc de inteligenta urangutanilor. Spuse ea razand si apoi se apleca jos privind cateva urme, de un animal probabil.
  Daca avea sa fie din nou creatura aceea enervanta si urata si avea de data asta sa-i urmareasca mai mult? Incepuse sa creada ca nu aveau sa iasa de acolo prea curand insa nu isi pierdu optimismul, nu trebuia sa o faca.
  -Decii...ai vreo idee? Adica ceva, orice, orice.. Spuse ea mergand spre el si scuturandu-l de umeri astfel incat il ametise sigur, insa incepi sa rada continuand:
  - Haide, Colin! Vreau sa plec de aici si sa merg la o cana de ceai cald de fructe de padure! Tu esti barbatul, tu zici urmatorul pas! Spuse ea stand cu barbia ridicata ca si cum ar asculta, defapt voia doar sa plece de acolo.

Hawkeye reveni la realitate cand Sandra il scutura de umeri. Facu ochii mari, privind-o nedumerit. Ah, Doamne! A folosit replica cu barbatul! Nu mai era cale de intors.
Isi inchise ochii si inspira cu putere pe nas. Cand ii deschise, lumea veni in detalii clare. Mintea lui functiona in ritm rapid. Nu mai exista amanare. Erau obositi. Murdari, uzi, infrigurati si obositi. Dadu cateva tururi locului, folosind-o pe Sandra pe post de reper. Memora fiecare unghi si incerca sa-l identifice cu ce vazuse pana acum. Ei o luasera in directii diferite prima oara si se intorsesera prin alta parte.
In doar doua minute, Colin avea un fel de harta generalizata in minte. Se apropie de Sandra si inchise iar ochii. Astepta putin, concentrandu-se pe detalii. Cu ochii inchisi, imaginile din minte ii erau mult mai clare. Ii deschise si privi in jur.
" Pe acolo" indica Soimeanul, aratand cu o miscare a capului undeva in stanga iesirii pe unde venisera.
Se incrunta nervos si o lua inainte, ascultand cu urechile ciulite sa auda pasii Sandrei. Fara avertizare, incepu sa urle, cu vocea atat de groasa incat era de nerecunoscut.
" Asculta aici, batran cititor de ganduri sau ce naiba mai esti! Daca nu ti-am terminat circuitele, macar anunta-ne! Stii ceva? Nici nu ma intereseaza dorintele tale de a ne ajuta! Doar arata-ne iesirea din locul asta uitat de Dumnezeu si jur ca nu o sa fac nimic necuviincios! Fir-ar sa fie! Arata-te, sluga!"
Aproape ca maraii ultimul cuvant, iar mana i se inclesta pe bagheta pregatita.

• Isi inclesta pumnul intr-o mana iar in cealalta tinea strans bagheta, voia doar sa fie acasa la o cana cu ceai cald de fructe de padure.
  Adora ceaiul de fructe de padure, dupa ea ar fi baut toata viata numai asta insa nu se putea trai doar cu ceai, erau doar chestii aiurite care i treceau ei prin minte.
  Il privi pe Colin pret de cateva minute apoi inspira adanc aerul rece incercand sa-si de-a seama cu ce putea ajuta ca sa scape de acolo mai repede. Intepeni in momentul in care soimeanul incepu sa strige, desi era sigura ca asta nu avea sa ajute cu nimic.
  Insa gandurile ei fusesera strabatute de o anume strafulgerare. In fata lor aparura trei usi imense, care de care mai frumoase si colorate. Iar ultima era jerpelita si arata de parca n-ar mai fi atinsa de secole.
  Pe cer scria asa " Alegeti o usa, aceasta va va duce la iesire sau la pierire. Aveti timp cinci minute de gandire"
  -Bine..CINCI MINUTE ?! Ce creatura intreaga la cap ne-ar da timp cinci minute sa analizam tot. Eu...eu zic sa o luam pe ultima. Spuse ea dand usor absenta din umeri, daca afirmatiile din povesti erau adevarate atunci aia ar trebui sa fie iesirea.

Hawkeye lovi cu piciorul in pamant, scapand astfel de ultimul sir de nervozitate. In locul lasat liber de enervare se strecura obiectivitatea si logica. Se uita indelung la cele trei usi.
" Depinde din ce punct de vedere privesti, Sandy" vorbi el incet, cu vocea usor ragusita. " Da, pe de o parte, ar fi a treia usa. E urata si nimeni nu ar alege-o, asa ca e cea mai buna acoperire. Pe de alta parte, poate reprezenta exact opusul. Faptul ca e in halul asta nu e ceva care-i ascunde valoarea. Eu unul asa as vedea pierirea..."
Isi puse bagheta la loc si continua cu analiza, destul de presat de timp.
Sigur nu e a doua usa. Avea un feeling in legatura cu ea. Avea niste culori frumoase, da, dar nu iesea in evidenta. Parea genul de usa de decor. Hawkeye ciocani in ea, iar sunetul era gol si lipsit de volum. Prima usa avea un sunet cu ecou, iar ultima nu avea sunet deloc.
" Nu inteleg..." murmura el.
Nu stia cum era cel mai bine sa procedeze.
" Eu zic..." reusi Colin sa articuleze in final. " Eu zic sa mergem fiecare pe cate o usa. Poate ca e vorba de o smecherie... Sigur e..."
Poate era o pedeapsa pentru felul in care vorbise. Din moment ce batranul le putea citi gandurile, stia ce ar alege fiecare. Poate ca in felul asta, Sandra avea sa fie in siguranta. De el... Nu prea il interesa in acel moment.

• Isi arcui o spranceana si apoi marai catre el destul de urat. Ei bine, nu avea sa-l lase sa se duca pe usa gresita singur, daca tot venisera aici impreuna atunci au sa piara impreuna, insa no sa fie cazul.
  Isi puse bagheta in buzunar si privi cerul, se innorase, pesemne ca avea sa se scurga timpul si trebuiau sa aleaga odata.
  Isi sufleca manecile de la bluza si isi pipai parul care nu mai era prins, insa arata intr-un hal fara de hal.
  Il prinse intr-un coc lejer pentru a-i fi mai usor si apoi observa ca se scursera cele cinci minute. Se intoarse spre Hawk si spuse:
  -Nu e vorba de nici o smecherie, mergem unde zic eu si punct. Sa nu crezi ca ai sa scapi asa repede de mine. Spuse ea si il prinse de mana apoi il trase dupa ea si descuie incet usa aceea.
  Acum, daca aveau sa moara nu mai era cale de intoarcere, insa se incredea in puterile si mintea ei, cat si a lui asa ca spera doar sa fi ales usa corecta si sa scape odata de acolo. Se trezira brusc pe Aleea Diagon, insa intr-un colt retras de ochii curosilor. Batranul aparu de dupa un colt si zise:
  - Intelept, acum va veti primi rasplata. Spuse el si lasa doua cufere mici inainte sa dispara.