Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Aleea Diagon / Ceaunul Crapat

1 2 Next »

/ dreams flow

• Lexie oftă uşor. Poate că localul ăla nici nu avea o poveste atât de interesantă. Poate că fusese vorba doar de un simplu negustor care câştigase acel loc cu o mână norocoasă la pocher. Şi apoi poate că se gândise că va avea succes cu un ar sau o cafenea dat fiind că pe acea vreme rara găseai aşa ceva. Şi poate că lumea se îngrămădea să ia parte la dansurile şi băuturile de acolo şi barul avusese o perioadă de glorie, până când Aleea Diagon devenise un loc comercial şi atâtea magazine se deschiseră, încât 'Ceaunul Crăpat' nu mai avea clienţii şi viaţa de altă dată.
  Viperina oftă din nou în sinea ei, însă se opri, dându-şi seama că gândea mai mult decât ar fii trebuit şi ajungea prea departe. Ăsta era unul dintre defectele ei cele mai mari, faptul că în mintea sa, lucrurile erau de trei ori mai accelerate.
  Lexie reveni la realitate şi le privi pe femeia şi fata de la masa ei cu un interes politicos. Evelyn părea tăcută şi Ivy...nu ştia ce era cu Ivy. Era foarte îngândurată, privea în gol şi avea o expresie împietrită, rece şi indiferentă.
  Viperina o privi pentru câteva secunde, însă se hotărî să nu o întrerupă. Cel mai probabil încă de gândea la gemeni, la Kurt şi acum şi la Julieta care părea foarte afectată de ultimele evenimente şi ea. Lexie îşi aşeză mâinile în poală şi aşteptă ca celelalte fete să înceapă vreun subiect de vorbă.

Privi plictisita un punct de deasupra capului lui Ivy,ingandurata.Prin cap incepura sa ii circule tot felul de ganduri si intrebari,care mai de care mai ciudate.Daca alta data ar fi avut raspuns pentru ele,azi nu avea.Sau poate nu vroia sa se gandeasca la posibile raspunsuri.Nu vroia sa se gandeasca la ceva anume,doar la ceva ce i-ar ocupa timpul pana cand una dintre fete sa vina cu vreun subiect de vorba.Ea una,nu avea asa ceva in minte in acel moment.

Lexie fu intr-un fel salvarea lor.Evelyn era fericita ca alesese sa schimbe subiectul,ca pusese o intrebare de la care s-ar putea produce o conversatie.Nu se produsese nimic,pana la urma.Ivy alesese sa nu raspunda,pierduta in propriile ganduri,ca si Evelyn.Insa Cercetasa auzise intrebarea fetei.Si ea se intrebase de multe ori cum fusese cu infiintarea Ceaunului Crapat dar nu primise niciodata un raspuns.

In cele din urma isi lua ochii de pe perete si isi rezema capul in mana,privind inspre bar si inspre Tom care isi servea clientii.
- Nu cred ca vom primi raspuns la intrebarea asta zise ea in cele din urma,absenta.Ramase tacuta cateva secunde,apoi zise din nou : Oare de cat timp serveste Tom la Ceaunul Crapat?Il stiu aici dintodeauna si cred ca ar fi ciudat fara el locul asta murmura ea,privindu-l in continuare absenta pe barman si asteptand parerile fetelor.

• Lexie le privi pe cele două tinere femei care o însoţeau în bar. Amândouă păreau pierdute în propriile gânduri, aparent fără să bage în seama că se întâmplă în afara micului balonaş care era mintea lor.
  Viperina ar fii vrut să poată să facă şi ea aşa ceva. Ea niciodată nu avea timp să se retragă în mintea ei, să gândească fără să bage în seamă lumea şi lucrurile din jurul ei. Mintea ei putea fiii comparată cu o casă enormă în care toate lucrurile erau în dezordine şi proprietarul, adică ea, nu avea niciodată timp să facă curăţenie.
  Lexie continuă să le privească pentru câteva momente, apoi renunţă. Era convinsă să plece imediat ce îşi va termina cafeaua dacă nu se va întâmpla nimic până atunci. Nu îi plăcea acel gen de linişte. Atunci când era în compania cuiva, se simţea datoare să converseze, să se distreze şi să se detaşeze de gânduri, rele sau bune. Şi cât de bine ştia viperina să facă asta ! Se arătă brusc interesată de propriile ghete şi nu îşi desprinse privirea de pe ele până când, cu un val de uşurare o auzi pe Evelyn vorbind.
  'Da, ai dreptate, nici eu nu ştiu de când e el aici, dar e foarte probabil să fie chiar cel ce a înfiinţat localul,' răspunse Lexie, repde, bucuroasă că are un subiect de conversaţie. 'Bătrânul Tom pare să fie aici dintotdeauna.'
  Lexie îi aruncă lui Ivy o privire rece. De ce nu vorbea ? De ce nu conversa, de ce nu le băga în seamă pe cele două tinere de la masa ei ? Era ciudat să o vezi atât de abătută, însă viperina realiză că nu o compătimea. Gândul ăsta nu îi trezi niciun sentiment. De obicei, ar fii făcut-o să tresare şi să îşi ceară scuze în mintea ei pentru faptul că nu simţea nimic bun faţă de un om care trecuse prin ceea ce trecuse Ivy. Însă acum se simţea îndreptăţită să facă asta. Simţi brusc şi neaşteptat un junghi de vinovăţie. Lexie şi Ivy erau prietene, şi trebuiau să fie în continuare, indiferent cât de mult le slăbise relaţia evenimentele recente din familiile Malfoy şi Thibault.

Edit By Raizen

Puncte
Cercetasi - 100
Viperini - 130
Topic Closed !