Darkmark RPG Forum / Coltul Creativ / Jurnale
1 2 3 4 Next »
/ Letters to you ...

**Scarlett Soul** · (This post was last modified: 10 Apr 2011, 12:42 by Scarlett Soul.)

Draga jurnalule,

Avand atatea sentimente ascunse in mine, m-am hotarat sa ti le impartasesc...

Ma simt pierduta... Chiar daca ma aflu deja in anul II,inca simt aceasi apasare ca acum un an,poate daca iti voi impartasi tie voi scapa de aceasta urma dureroasa ramasa in mine.Voi scrie in bataia vantului pe pagini albe cu cerneala rosie, de razboi, poate asa ma voi invinge, ma voi intelege...

Trecutul meu isi pune cel mai adanc amprenta pe viata mea, pur si simplu simt ca imi scapa amintirile din locurile in care le-am ascuns cu atata grija, simt ca se intorc impotriva mea.
[color=black]Cu mult timp inainte cand eram un simplu pamantean, am inceput sa imi pun intrebari despre viata, despre destin si despre ce voi face in continuare.Peste o luna, cand tocmai citisem o carte despre magie, care a cazut intamplator in mainile mele, am intrezarit printre randuri o vraja numita Expecto Patronum, avea o denumire interesanta asa ca m-am gandit sa incerc sa o rostesc...Cand am facut-o, un tigru imens se ivi in fata mea... 'Calm,calm ', imi spuneam eu...
"Draguta pisicuta ", incercam sa linistesc eu tigrul, dar in zadar, acesta parea ca cauta dusmanul, iar cand nu vazu pe nimeni se aseza lenes in mijlocul camerei, cu capul intre labutele din fata, astfel parand supus.In acele momente de alerta maxima am continuat sa citesc cartea ca sa gasesc o vraja care sa il trimita inapoi.Ciudat lucru, nu gasi nimic, dar cu toate astea impunatorul tigru disparu din camera mea, totusi lasand un miros nu prea agreabil...
Acelea fu primul semn anormal care aparu de-a lungul anilor.Parintii ei devenea din ce in ce mai nelinistiti, iar apoi pur si simplu ziceau ca 'monstrul', cum ma numeau ei, nu era a lor,ziceau ca nu stiu cum a aparut in familia lor.Auzind aceste vorbe am plans pana simteam ca imi explodeaza capul, am tipat si am blestemat faptul ca eram pe cale sa devin o vrajitoare, dar nimic din toate astea nu ma ajuta.Ma simteam ca un inger cu aripile rupte, cazut la pamant, fara nici o cale de scapare...

Atunci hotarasem sa plec si sa nu ma mai intoarc, macar pentru o vreme...Primele nopti mi le petrecusem sub un vagon abandonat din gara, fara mancare, apa sau ceva care sa ma incalzeasca, doar cateva felii de paine care le sterpelisem de acasa.Acolo ma gasise, cu siguranta un domn, sau un inger nu mai stiam, fusesem mult timp incostienta.
Tot ce imi aminteam era ca apoi ma aflam in brate la cineva,era un baiat, parea a fi destul de necomunicativ asa ca iarasi eu am fost cea care a inceput:
"Unde ma aflu,cine esti?", zbura o ploaie de intrebari spre saracul baiat.
"Te afli in asteptarea trenului spre Hogwarts, scoala de magie...iar eu sunt Aerys ", zise el cu o voce blanda.
"Cred ca acum sunt mai bine", am spus din nou eu incercand sa ma ridic, dar in zadar caci eram prea slabita.Spre norocul meu Aerys facu o vraja vindecatoare prin care ma simteam ceva mai bine, asa ca am inceput sa ma plimb dea lungul peronului, unde am dat peste Bell,Katherine,Polly,Kasumi si in cele din urma Aimi...apoi incepu viata mea la Hogwarts, in orice caz mult mai colorata...

**Scarlett Soul** · (This post was last modified: 10 Apr 2011, 12:39 by Scarlett Soul.)

Farame din prezent ...

Nu puteam spune ca vechile amintiri fusesera uitate, poate doar alinate, sau cel putin asta credeam atunci.Hogwarts imi oferise multe lucruri Tounge

rieteni,o multime de oportunitati,o padure de explorat si cel mai important, pe Kira, care devenise sufletul meu intre timp...

Dintr-o data isi aduse aminte cand fu nevoita sa-l micsoreze pe saracul animal, ce teama ii era atunci...si era si infometat (avea culoarea ochilor schimbata).

[Image: iohe6s.jpg]

De asemenea iubeam mult Padurea Interzisa, 'chiar daca era interzisa', m-am gandit eu, razand...Imi placeau copacii inalti si muschiul moale, pur si simplu ma linistea, apoi mai erau cateva luminisuri unde de multe ori fusesem gasita de cate un elev care se plimba si el la fel ca mine...erau niste amintiri placute, amintiri in miez de noapte, mi-am zis iarasi,
de data asta zambind.

Un alt loc care ma linistea era bibloteca...acolo ma simteam in lumea mea, in lumea subtilitatilor mele, a secretelor si a nimicurilor ce le adun in fiecare zi...Uneori simteam ca nici macar eu nu ma poate intelege, atunci mereu mi se derula in minte acelasi film :

'Daca as privi cerul, as intelege ca e dreptul lui sa planga.DACA M-AS PRIVI, M-AS INTELEGE !!!'

**Scarlett Soul** · (This post was last modified: 10 Apr 2011, 12:47 by Scarlett Soul.)

Imi etalam toate gandurile pe o biata foaie de hartie, deja patata cu cerneala si o multime de ganduri negre...
Dansam de ceva vreme si ma simteam libera, simteam ca in sfarsit pot sa fiu cine vreau eu sa fiu, ca pot fi sincera cu lumea.Efectiv dansam ce-mi dicta inima...Este singurul mod prin care nu trebuie sa imi fie frica de nimic, prin care nu mai mai ascund dupa o masca necunoscuta, sub o masca a timpului care imi omora fiinta interioara, dar o faceam fiindca stiam ca nu toti oamenii merita sa ma cunoasca asa cum sunt de fapt...

'Viata are o muzica,iar eu fac coregrafia...',mi-am amintit eu brusc...
O multime de ganduri ma apasa si chiar si fara sa vreau ma gandesc ca:

"Se apropie din toate partile,ca o meduza nocturna plina de otrava lucioasa.Teama se naste neprocesata,neconstientizata,germinata parca din incheietura celui mai primar sentiment.Respiratia paleste,apasata imaginar de un pumn greoi,cenusiu.Oare o fi teama de necunoscut sau doar teama de mine insami ?"
Probabil nu avea sa afle niciodata, putea fi viata mai nedreapta?

**Scarlett Soul** · (This post was last modified: 10 Apr 2011, 12:51 by Scarlett Soul.)

Acum ca mi-am pus atatea intrebari cred ca ar fi cazul sa dau cateva raspunsuri ...

Daca eram o luna, as fi fost : August

Daca eram o zi a saptamanii, as fi fost: Vineri

Daca eram o parte a zilei, as fi fost: Apusul

Daca eram un animal marin, as fi fost: Stea-de-mare

Daca eram o virtute, as fi fost: Dragostea

Daca eram o planeta, as fi fost: Saturn

Daca eram un lichid, as fi fost: Vin rosu

Daca eram o piatra, as fi fost: Rubin

Daca eram o pasare, as fi fost: Pasarea albastra a Paradisului

Daca eram un tip de vreme as fi fost: Furtuna

Daca eram un instrument muzical, as fi fost: Chitara

Daca eram o emotie, as fi fost: Pasiune

Daca eram un cantec, as fi fost:"Calvin Harris-I'm not ALONE"

Daca eram un film, as fi fost:"Hachiko, A dog story''

Daca eram o carte, as fi fost: Enzo sau arta de a pilota pe ploaie-Gath Stein"

Daca eram un personaj de fictiune, as fi fost: Arya-Urzeala Tronurilor"

Daca eram o planta, as fi fost: Trandafir alb

Daca eram un oras, as fi fost: Sydney

Daca eram un gust, as fi fost: Dulce-acrisor

Daca eram o aroma, as fi fost: De piersica

Daca eram o culoare, as fi fost: Rosu, precum sangele

Daca eram un material, as fi fost: Matase

Daca eram un cuvant, as fi fost: "Speranta"

Daca eram o parte a corpului, as fi fost: Ochi

Daca eram o expresie a fetei, as fi fost: Zambet

Daca eram o materie de scoala, as fi fost: Limba si literatura romana

Daca eram un personaj de desene animate, as fi fost: Sora-Kaleido Star

Daca eram o forma, as fi fost: Inima

Daca eram un numar, as fi fost: 17

Daca eram o haina, as fi fost: O esarfa

Daca eram un animal, as fi fost: Un lup

Voi tanji mereu dupa aceste intrebari, sunt niste intrebari, poate fara sens pentru altii, dar pentru mine sunt un capitol care conteaza...

**Scarlett Soul** · (This post was last modified: 10 Apr 2011, 13:08 by Scarlett Soul.)

Pana si azi stiu ca lucrurile care ne distrug sunt : mandria, durerea sau gelozia...Uneori cand merg pe strada imi dau seama ca oamenii pleaca privirea de atatea griji, nu au curajul priveasca inainte, prefera sa se opreasca la scuze, prejudecati, nu vor sa creada in ei..."Totu' pare absurd si la fel..."
Furasem ceva odata din biroul mamei :

Zidul

"Nu te mai uita la mine ca la un strain, nu ma mai judeca dupa aparente. Nu ma dobori doar pentru a demonstra ca poti, nu ma trata cu dispret inainte sa-ti demonstrez ca il merit.

Tu, care ma privesti cu aroganta si ma etichetezi cu usurinta, nu stii nimic despre mine, nu ai dreptul sa ma iei in deradere, nu trebuie sa ma judeci dupa ceea ce par, pune-ma la incercare si vezi ce sunt.

Tu, care treci in fiecare zi pe langa mine pe strada si pleci capul ca nu cumva sa-ti intersectezi privirea cu a mea, ridica fruntea si descopera-ma, uita-te in ochii mei si cunoaste-ma, eu sunt la fel ca tine, ne separa niste bariere ciudate si chiar absurde. Vorbeste cu mine, te-as ajuta daca as stii ca vrei si pot.

Pastreaza-ti indiferenta si aroganta, comoditatea si dispretul, priveste-ma, accepta-ma, invata-ma, nu ma ocoli, nu ma ajuta sa cad.

Umilinta nu ma va face nici pe mine mai puternic,
nici pe tine mai bun.
[Image: 2f08xoo.jpg]

Pentru ca intre noi s-au ridicat ziduri, pentru ca le-am ajutat sa creasca, pentru ca invatam cum sa calcam in picioare si nu cum sa ne ridicam in ele imediat dupa ce cadem, pentru ca nu dam drepturi, ci reclamam, pentru ca am uitat ca nu traim singuri intr-un spatiu inchis ar trebui sa invatam din nou sa ne descoperim, sa nu acceptam modelele impuse, sa ne trasam noi propriile principii, sa nu ne lasam intimidati si nici sa nu intimidam.

Zidul dintre mine si tine se va sparge cand prima ta privire o va atinge pe a mea, cand primul tau cuvant cald se va lovi de timpanul meu, cand o sa ai curaj sa recunosti ca nu ai avut justificare pentru comportamentul tau, cand vei constientiza ca ai gresit.

Eu voi stii sa iert si sa distrug zidul, tu vei indrazni sa iti sacrifici mandria?"

**Scarlett Soul** · (This post was last modified: 10 Apr 2011, 13:12 by Scarlett Soul.)

I wanna be free

Lumea mea nu va fi niciodata linistita, nu voi fi niciodata lipsita de griji, de fapt o singura data am simtit asta, dar si atunci ghiarele noptii ma furasera si atunci am cazut in groapa fara fund, in intuneric, fluturi si fum...
Atunci fusesem atat de fericita, simteam ca lumea era facuta pentru mine, pentru a trai in ea, trebuia doar sa calc pe nori, sa-mi pun dorinte si sa promit pace in lume, iar totul se va rezolva.Eram atat de bine-dispusa incat nu sesizasem ca

"Orice clipa de fericire trebuie platita in lacrimi marsave"

, dar apoi aceasta afirmatie deveni atat de evidenta, pur si simplu de neocolit.
Ca sa nu-mi las timp sa ma pierd, ma plimbam pe carari intersectate, incolacite una peste alta strans, parca apartinand de aceasi inima.Esenta era aceasi, numai caile erau diferite...

Probabil nu avea nici o logica intrebarea mea, dar nimic nu se intampla doar asa, totul are un sens ascuns.
Am inchis ochii, mi-am limpezit gandurile si am inceput sa ma invart pana am cazut, iar mana mea arata spre dreapta.Parea a fi un drum ingust, nesemnificativ si vechi, parand nestrabatut de prea multi oameni, total necunoscut de privitori, plin de pietre mari, grele si insangerate. Singurul lucru care nu se potrivea erau fluturii, multicolori, frumosi, care dadeau impresia de basm, de 'Totul de va rezolva, odata...'
Primii pasi pe acea cale ma dusesera in noroi pana la genunchi, dar apoi incepeam sa vad cum noroiul incepe sa devina din ce in ce mai putin si iarasi aveam senzatia ca ma ducea de fiecare data in ceruri..se numea...FERICIRE...
Apoi dintr-o data m-am trezit acoperita de o plapuma groasa de mocirla !

'Cum poate sa te duca viata din rai in infern in doar cateva secunde?
Oare Dumnezeu nu vrea sa stralucesc?'

**Scarlett Soul** · (This post was last modified: 10 Apr 2011, 13:13 by Scarlett Soul.)

15 August

Primul lucru pe care il facusem de dimineata dupa ce m-am trezit , a fost sa cant, mi-am adus aminte un vers semnificativ care infatiseaza purul adevar...

"E doar un vis frumos care se tot repeta
Si doar in visul meu gasesc lumea perfecta.
Nu incerca sa clipesti - ca risti.
Nu vrei sa vezi oameni tristi...de'aia'ti traiesc cu ochii inchisi."

Imi placeau versurile acestea, niste randri sincere, tacute, dureroase, "scrise pe peretii vostrii"...

Mi se invarteau atatea lucruri prin cap incat simteam ca ametesc, asa ca m-am asezat pe patul meu, mare si pufos care mereu ma alina.

"Tell me why, why, why? I cry all night and I feel so sad..."

Mi-am dat capul pe spate si am inceput sa ma gandesc la vara, la tot ce fusese si va fi, la toate momentele in care as fi vrut ca timpul sa stea in loc, nici nu gandeam doar simteam ca imi traiesc viata, fara prejudecati sau fara sa ma gandesc la urmari.Pur si simplu ma gandeam la prezent, dar acum ca eram singura in patul meu rece simteam nevoia sa reflectez la trecut, la prietenie, la serile pe care le petreceam afara in loc sa dorm, la mainile intinse spre mine ca sa ma ajute, sau poate ca sa profite de mine..Nu stiu, dar fusese atat de frumos incat as mai fi vrut sa mai dau odata inapoi acest film scurt si sa-l traiesc a doua oara, cu tot atata placere...

Eram sigura ca lucruri asemanatoare se vor mai intampla, dar niciodata nu va mai fi la fel, mereu va fi diferit intr-un fel sau altul...
"Ceea ce se intampla o data, nu se mai intampla niciodata, dar ce se intampla de doua ori de intampla si a treia oara !"
Era un citat intelept, dar greu de infaptuit, oare de ce toate lucrurile bune sunt greu de realizat?
Si uite asa am ajuns sa imi mai pun inca o intrebare fara raspuns...

**Scarlett Soul** · (This post was last modified: 10 Apr 2011, 12:53 by Scarlett Soul.)

Isi savurase ultima broscuta de ciocolata si apoi se aseza la masa mare, din coltul camerei si incepu a scrie....

Draga jurnalule,

Astazi simt ca sunt libera, de la o zi la alta se pare ca starea mea se schimba, dar nu am ce face, parca nu depinde de mine...Simt de parca in fiecare zi cineva da cu zarurile si afla care va fi destinul meu pentru ziua urmatoare, iar apoi e prea tarziu sa schimb ceva, fiindca soarta mi-a fost pecetuita deja.
Singurul lucru care ramane sunt eu. Orice ar avea sa se intample nimic nu ma poate domina intr-o asemenea masura incat sa nu ma pot controla.Asa ca indiferent de situatie, actiunile mele vor fi la libera-alegere.Trebuie doar sa cred in mine, nimic mai mult !

O data cineva imi spusese ca fara putin egoism nu voi reusi in viata,sincer nu stiam ce sa cred despre asta, dar incercam sa traiesc cu dilema asta
Cu toate problemele pe cap, eram vesela, chiar bine dispusa, era un lucru atat de placut, incat sesizasem ca fiind atata timp trista obosisem...

Dar iubeam viata asa cum era-----> Buna sau Rea

**Scarlett Soul** · (This post was last modified: 10 Apr 2011, 13:18 by Scarlett Soul.)

Who am I when I'm alone ?

Ganduri ce mereu ma macinasera, ganduri ce niciodata nu ma lasasera sa dorm, ganduri ce imi strapungeau viata zi de zi, precum o sulita inflacarata, iar eu era inima ce vesnic le suporta...
"Fiecare om are o menire de implinit.Daca uiti toate celelalte, dar stii asta, stii totul. Insa daca stii orice altceva si uiti asta, nu stii nimic si vei fi trait in zadar."
Rumi

I'm just tryin' to find out
Who I am, on my own
I had you right beside me
Now you're gone and I know.
That when the room clears, I'm still here.
Who am I when I'm alone?

They say time is a healer
It's more like a concealer for a scar
Cause it never really leaves us
It can always find us where we are, we are
Who thought, it could
Ever be so hard?

I'm just tryin' to find out
Who I am, on my own
I had you right beside me
Now you're gone and I know.
That when the room clears, I'm still here.
Who am I when I'm alone? Alone.

There's so much I should have said,
When time was wearing thin
You're not here, but someday I know
I'll see you again.

When the room clears, I'm still here
Who am I when I'm...
When the room clears, I'm still here
Who am I when I'm...
When the room clears, I'm still here
Who am I when I'm Alone?

Nici nu mai stiam ce sa zic sau ce sa fac, stiam doar ca trebuie sa astept momentul meu de glorie...

**Scarlett Soul** · (This post was last modified: 10 Apr 2011, 13:21 by Scarlett Soul.)

He loves me...He loves me not ?

Ziua.... o parte a zilei atat de lipsita de griji, atat de vesela incat imi vine sa uit de tot si sa nu-mi aduc aminte de lucrurile care ma asteapta dupa..... Pentru asa cum mai spusesem de multe ori:
"Fiecare clipa de fericire trebuie platita in lacrimi..."
Aveam chef de scris, vroiam sa-mi impartasesc sentimentele cuiva, nu doar unei bucati de hartie, vroiam sa vorbesc cu cineva, dar nimeni nu s-ar fi oferit sa ma asculte si apoi oare as fi fost in stare sa spun totul despre mine atat de usor, atat de sincer ???
Dintr-o data nu mai eram sigura de ceea ce gandeam, asa ca mi-am luat stiloul si am inceput sa scriu:
Draga jurnalule,
Astazi mi-as fi luat in brate inima si as fi zburat cu ea departe, caci totul fusese un fel de basm, nimic rau, nici o imperfectiune, nimic.... doar zambete si saruturi...
Era si timpul. Un semn...
Am intins mana spre trandafirul rosu, de care dadusem intamplator , il luasem doar pentru mine, poate avea sa aduca ceva culoare in lumea cenusie ce ma inconjura.Leagane...un lucru etern, culoarul spre cer, singurul care te face sa crezi ca zbori pentru cateva secunde.

Imi dasfacusem parul instinctiv, lasandu-l liber in bataia vantului, inhalam propriul meu parfum, putin dulceag, care ma facea sa par mai puternica.Mi-am amintit...Am varat mana in buzunarul drept al hainei si am scos trandafirul inca inpecabil.Petale si petele, rosul puternic imi irita inima, dar tot odata mi-o facea sa vibreze, mi-o trezea la viata.Ultima petala a florii mele, s-a dus, a fost condusa de vantul naprastic de afara, undeva departe, dincolo de limitele vederii mele, a fost, probabil, condusa spre cer...Spre ceva mai maret, mai maret si mai puternic...
Ma iubeste.... ma iubeste, am rostit eu cu o incredere de nezdruncinat. Ultima petala imi spusese ca ma iubeste.
Dar cine, oare cine ma iubea? Singura intrebare ca parea sa nu aiba un raspuns pentru mine.

Darkmark RPG Forum / Coltul Creativ / Jurnale 1 2 3 4 Next » //  / Letters to you ...

Darkmark RPG Forum / Coltul Creativ / Jurnale
1 2 3 4 Next »
/ Letters to you ...