Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Aleea Nocturn

1 2 3 4 5 Next »

/ Never apologize

'Intunecat.' Asta era tot ce putea gandi Ema despre magazinul din fata ei. Ii privea vitrinele cu o oarecare detasare, miscandu-si buza inferioara intr-o strambatura fina. Lucrurile intunecate se gaseau in locurile negre. Mda... Niciodata nu putea sa fie un strop de lumina pe undeva. Dar nu se vedea deranjata de acest mic incovienent. Ema trecuse de mult peste momentele de copil mic cu unicorni, pisici si balerine. Spre fericirea ei, momentele de genu' nu durasera mult.
Intra in magazin, hotarata sa scape de lista de cumparaturi. O lista cam scurta, dar oarecum de urgenta. Se retrase intr-un cold, analizand bucata de hartie din mana si bagand-o repede inapoi in buzunar. Se apropie cu pasi rapizi si apasati de tejghea, incruntandu-se usor la scartaitul produs de podeaua veche. O facea sa se simta grea si impiedicata, de parca nu si-ar fi putut controla cum trebuie mersul. De parca mai avea putin si cadea la fiecare pas. Nu putea accepta asa ceva. Ea nu era o impiedicata si sigur nu-si dorea sa demonstreze contratiul intr-un loc ca acela.
Preocupata de detaliile unui mers elegant, Ema aproape ca intra in persoana ce astepta in fata ei.
" Imi cer scuze" murmura ea incet, afisand un zambet mic si politicos.

• O sotie depresiva,propria persoana deprimata,uau,ce zi frumoasa pentru a fii such an ass. Simti ca cineva se izbeste in el ca un tanc in zidul Berlinului si avu pornirea de a se intoarce brusc insa ezita,cerand pe langa cele comandate si o crema. Desigur,pentru spatele lui facut acum praf.
  
  '' Domnisoara - fiindca esti o domnisoara,presupun,caci manutele tale mi-au zgariat pielea - esti draguta sa imi spui ce ti-a distras atentia?''
  
  Fiindca nu era vina ei probabil ci a altui tampit care o impinse si pe ea. Si daca nu era alt tampit,cu siguranta fata avea nevoie de ochelari. Era prea plictisit si albastrit sentimental ca sa mai fie rau si al naibii,pana in adevarata esenta a acestor doua notiuni,expresii,cuvinte. Se intoarse incet catre ea,fixand-o cu privirea lui hipnotizanta.
  
  '' Kurt Frederick Malfoy,la dispozitia dumneavoastra.''

Ema il privi serioasa, desi ii venea sa se incrunte. 'Mainile ei ii zgariasera pielea'. Ha! Ce fel de a vorbi mai era si asta? Se astepta ca lumea sa nu renunte la stilul rece, dar moale de a vorbi, chiar si intr-un spatiu precum Aleea Nocturn. Ii venea sa-l repeada cu cateva vorbe putin cam aprige, insa se abtinu. Toata situatia era din cauza ei. Asa ca isi pastra tonul detasat si politicos.
" Aceea a fost greseala mea... M-am lasat prinsa in ganduri si se pare ca am uitat sa incetinesc... Cum spuneam, a fost greseala mea pentru acest accident nefericit" raspunse, simtindu-se brusc ca o copilita mustrata pentru o greseala facuta. Insa nu-si ceru iar scuze. I se spusese ca era un semn de slabiciune.
Il analiza pe barbatul din fata ei, fiind oarecum intimidata de el. Fara sa se gandeasca, se dadu jumatate de pas inapoi. Era inalt si bine facut. Proportionat, daca se poate spune asa. Insa, in ciuda detaliilor ce pareau conturate de locul in care se afla, distinsul domn avea o privire ce o facea pe Ema sa se gandeasca la inteligenta pe care probabil ca o poseda dumnealui.
" Ema Grace Snow. Incantata de cunostinta, domnule Malfoy" se prezenta politicos, asa cum fusese invatata.

• Ii prinse mana,sarutandu-i-o superficial,desi pielea era parfumata,alba,moale,cu o esenta feciorelnica. Mirosul tineretii era ceva ce-l innebunea,nu la nivel sexual cat la nivelul mental. Ii dadea idei,il inspira intr-un fel. Deja isi imagina scriind despre fata indrazneata,rece si totusi firava care se lovise de el din greseala. Desi nu mai scrisese de ani buni. Era un semn,cu siguranta.
  
  '' Spune-mi Kurt. Sau Fred. Nu am o suta cincizeci de ani,nu sunt domn. Ce te aduce pe Nocturn,draga Grace?''
  
  Ema nu-i placea in mod special,avea ceva simplu si banal ca esenta. Grace ii amintea de Grace Kelly,cea mai frumoasa femeie incuiata pe care o vazuse vreodata. Ea si Elvis fusesera intotdeauna idolii lui incuiati. Din nefericire. Oricum,pe domnisoara Grace aici de fata avea s-o ajute sa gaseasca ceea ce cauta.

Ema se relaxa. Ok, se prea poate ca aceasta mica calatorie sa nu se dovedeasca un fiasco total. Zambi usor, lasand raceala din ochi sa se dizolve. Nu putea sa se poarte in felul initial cu cineva care o trata cu respect. Si barbatul nici nu indreptase spre ea o bagheta, un cutit sau ceva asemanator. Clipi de cateva ori, certandu-se in sinea ei pentru gandul avut. Fusese o prostie. O copilarie. Iar ea nu mai putea sa se dovedeasca un copil.
O surprinse faptul ca i se adresa folosindu-i al doilea nume. Aproape ca-i iesise din obisnuinta. Se parea ca lumea prefera sa o strige Ema, probabil pentru ca numele era mai simplu de retinut. Insa ii placea Grace. Asa obisnuia s-o strige bunica ei, iar asta trezea amintiri placute si vechi in mintea tinerei fete.
" Fie cum doresti, Kurt" continua sa zambeasca. Alesese acel prenume pentru ca nu-l mai intalnise pana atunci. Si ce-i drept, ii placea cum suna. Impozant, elegant si plin de forta. " Si poate ca nu esti un domn - asa zici si nu te voi contrazice - dar cu siguranta esti un gentleman. Iar asta e ceva atat de rar in zilele de azi, ma tem"
Isi netezi fruntea cu doua degete, ca si cum se asigura manual ca micuta cuta dintre sprancene disparuse cu adevarat.
" Am venit pentru cateva lumanari otravite si o sticla de vin vechi. Am inteles ca se poate gasi asa ceva prin zona si ma gandeam ca ar fi un cadou perfect. Dar pe tine, daca nu sunt prea indiscreta sa intreb?"

• Ii asculta cuvintele si zambi. Nu era un gentleman,un domn,nu avea onoare. Era un depravat,un om fara morala,care se ascundea in spatele superficialitatii. Ii placea sa ii oferise o imagine buna lui Grace despre el. Era mai usor sa-si joace rolul. Asa ca nu avea decat sa-si spuna replicile si sa cucereasca audienta.
  
  '' Acelasi lucru. Iti vine sa crezi? Hai sa cautam impreuna aceste lucruri. Nu imi place sa depind de un comerciant intr-o prea mare masura.''
  
  O prinse de brat scurt,nu foarte direct,brusc. Doar o atinse,o ghida parca,folosindu-si varful degetelor si epiderma care se lipea de carnea ei,frematand la fiecare pas. O privi inca o data,fixandu-se asupra irisului ei. Era ca si cum ar fi vrut sa ii absoarba sufletul,sa il posede intru-totul. Dar nu il lasa,pare-se. Nu inca.
  
  '' De cand te pasioneaza magia interzisa?''

Tanara ridica usori din umeri.
" Destinul se poate dovedi imbarligat uneori, dar face glume bune uneori. Nu ma mai surprinde sa aflu ca si tu cauti aceleasi lucruri" zambi ea.
Ema accepta intr-o maniera muta si se lasa dirijata, ramanand putin in urma cu felul direct in care Kurt abordase situatia. Nici nu-i venea sa creada ca se lasa purtata atat de repede de un strain, practic. Undeva, intr-un colt ascuns al mintii ei, se trase un mic semnal de alarma.
O bucura sa descopere felul in care Kurt parea sa gandeasca in privirea comerciantilor. Era mult mai avantajos cand studiai piata. Si barbatul parea sa cunoasca locul mai bine ca ea. In plus, se indoia ca cineva ar fi indraznit sa-l pacaleasca. Lucrurile stateau altfel pentru cele doua sexe.
Rase delicat cand ii auzi intrebarea.
" Oh, nu sunt o mare fana a magiei intunecate, dar probabil ca sunt o fana a lucrurilor interzise. Sunt poate prea curioasa pentru propria-mi sanatate. Si apoi, e mult mai usor sa stii sa lucrezi cu orice fel de magie. Asa cere viata pe care imi doresc sa o am. Cred ca pentru nivelul meu de incepator, e suficient sa fiu capabila sa stapanesc ghicitul in fumul lumanarilor."
Se simti de parca vorbise prea mult. Iar ea mai obisnuia sa faca asta, dar nu atat de brusc. Merse lejer, tinand pasul cu Kurt. Era curioasa in privinta acestui barbat. Nu intr-un sens necurat. Ea tinea prea mult la valorile morale pentru a se gandi la asta.
" Cum stai cu alesul vinului?" intreba ea politicos.

• Ultima intrebare il facu sa tresara. Vinul ii amintea de sange. Da,sangele celor pe care ii ucise si pe care avea sa-i ucida,pe care-l bea sau dimpotriva,il lasa intr-o cada si se imbaia in acesta,ca un fel de Erzsebet Bathory in varianta masculina,dar la fel de sadic precum contesa ucigatoare. Avea o oarecare fixatie fata de culoarea sangelui desi era un Viperin veritabil. Rosul insemna viata,pasiune,razboi,foc,caldura. Acea culoare il caracteriza mai bine decat orice descriere biografica ce i s-ar fi putut intocmi la un moment dat. Si deci,prin urmare,simtea nevoia sa ii raspunda cu privire la subiectul abordat.
  
  '' Foarte bine. Nu ca ma laud - ci doresc sa iti intaresc increderea in mine,cel putin cand vine vorba de alegerea vinului -insa am propriile mele pamanturi,podgorii si de aceea ma aflam astazi aici. Doresc sa imi comercializez propriul vin. Asa ca te pot ajuta oricand,daca iti doresti desigur.''
  
  Traise timp de zece ani la New York,printre Incuiati si se obisnuise cu ei intr-o oarecare masura. Ziua frecventa cercurile inalte,degustand diverse sortimente de Bordeaux sau Sovignon,iar ziua isi lua chitara si canta in diverse baruri si cafenele pentru a se intretine cumva. Slujbele obisnuise nu ii placeau,poate fiindca nu era un om obisnuit,dar pe de alta parte fugea in mod direct de monotonia pe care acum o simtea,ca angajat la Minister.
  
  '' Malfoy-ii sau schimbat mult de cand eu ii conduc. Urmaresc sa lasam putin tortura si sarcasmul acid si sa ne concentram asupra pietei,asupra extinderii la nivel social si comercial. Am fost niste jigodii prea mult timp - scuzata fie-mi expresia.''

" As aprecia foarte mult, multumesc!" murmura ea cu un zambet firav.
Ea nu era o experta, fiindca nu prefera bauturile alcoolice. Cu toate astea, ii placea parfumul vinului. Se abtinu sa spuna ca si tatal ei incercase asa ceva in curtea bunicilor. Desigur, tatal ei dorea s-o faca numai pentru propriul neam si cativa prieteni buni, nu sa o extinda la nivel de afacere. Isi amintea cum el sapa in curtea din spate, tratand vitele de vie ca pe proprii copii. Si de fiecare data cand o vedea urmarindu-l, ii facea semn Emei sa se apropie si incepea sa-i povesteasca despre diferentele dintre cele de pe partea stanga si cele de pe partea dreapta. Tatal ei reusise sa faca o colectie mica si variata. Avea vita alba, rozacee, cu bob lunguiet sau rotund si inca cateva tipuri pe care Soimeanca nu si le mai amintea.
Urmase partea amuzanta din intreaga experienta. De cand via dadea semne ca totul merge bine, tatal ei incepuse sa se considere un mare filozof intr-ale vinului. De fiecare data cand avea ocazia, agita delicat paharul si mirosea lichidul rosu cu un aer plin de importanta. De fapt, din tot spectacolul asta prinsese Ema cate ceva despre vinuri si cum era mai bine sa le aleaga. Insa pierdea cu proba practica.
Continua sa asculte cu atentie. Era o vrajitoare, asa ca auzise si ea de renumele familiei Malfoy. Initial, se gasi surprinsa de vorbele lui Kurt, insa aproba cu o miscare firava a capului si isi ridica privirea spre el.
" Ma bucur sa aud asta. Nu pot sa prevad decat ca numele familiei Malfoy va capata mai multa admiratie din partea oamenilor si asta e bine. Ar fi pacat altfel, zau de nu." Zambi iar, de data asta cu mai multa incredere. " Si iti urez mult succes in afacere! La felul in care pari sa te ocupi de lucruri, cred ca deja ti-ai castigat un client fidel."

• Ii zambi larg,dand la iveala dantura de tip canin. O poseda inca de la nastere desi nu era varcolac si nici vampir,nu era decat un criminal in serie care se ascundea in spatele unei imagini de baiat cuminte,de gentleman. Era curios cu privire la Grace. Ii placea intr-un fel aceasta copila,caci pentru el nu era decat un copil,desigur. Era de parca ea ar fi avut doi ani iar el il intrecea in varsta pe Dalai Lama. Ingrozitoare comparatie,dar cea mai eficienta.
  
  '' Familia Snow...Spune-mi mai mult despre ea.''
  
  Vroia sa faca afaceri,sa lege anumite relatii. Vroia sa se extinda. Multi spuneau ca epoca medievala trecuse de mult dar inca mai credea in steaguri,in armuri,familii. In vorbele unei case,in cuvantul dat si juramintele facute. Inca mai credea ca serpii si '' Veninul curge mai repede decat sangele'' aveau o oarecare insemnatate printre familiile pure ale vrajitorilor. Nu stia cada Snow sunt puri,dar stia ca il puteau ajuta. Mai mult ca sigur.